Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)
1969-11-21 / nr. 6823
I > > J Proletari din toate țările uniți vă Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6823 I vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani Pe șantierul Fabricii de tricotaje din Suceava: AU MAI RAMAS 10 ZILE PÎNA LA DATA INTRĂRII IN FUNCȚIUNE. VA FI RESPECTAT TERMENUL PLANIFICAT ? Iată-ne, la scurtă vreme, din nou, pe șantierul fabricii de tricotaje. Noul obiectiv, având o deosebită importanță pentru economia suceveană, trebuie să intre în producție, conform planului de stat, la 30 noiembrie. Au mai rămas pînă atunci 10 zile. Permite stadiul lucrărilor respectarea termenului ? O incursiune pe șantier, de-a lungul fluxului tehnologic, dovedește că în aceste ultime zile trebuie să se efectueze foarte multe lucrări. Volumul lor, luat separat, nu este mare. Numărul lor solicită însă multă muncă. Normal, înaintea unei premiere, șantierul ar trebui să fie curat, montajele și instalațiile să se afle în ultima fază, să se efectueze mici remedieri, retușați. Imaginea este cu totul alta. Peste tot, de la alimentarea cu apă pînă la scările de acces, incluzînd în acest perimetru stația chimică, albitoria, vopsitoria, secția de uscat și altele se lucrează din plin, nu la finisaje, ci la săpături, pardoseli, instalații. Iată cum, acel îndelungat „respiro“, caracterizat, dacă nu prin întreruperea totală a activității, oricum printr-o intolerabilă delăsare, adăugind la aceasta lipsa unor materiale (ceea ce nu-l scuză pe constructor, care avea obligația să facă totul pentru buna desfășurare a activității) își arată consecințele. Iată cum, asigurările constructorului că „este suficient timp“ impun acum, în apropierea scadenței, eforturi uriașe. Iar respectarea termenului, în ciuda optimismului, nu întotdeauna susținut de fapte, de care dă dovadă constructorul rămîne încă sub semnul întrebării. Ne determină să facem asemenea afirmație stadiul unor lucrări. Relatam, nu de mult, că în ședința de comandament, care a avut loc la începutul lunii, s-a întocmit un minuțios plan de măsuri, s-a luat în discuție fiecare lucrare în parte, s-a soluționat fiecare problemă. (Fac excepție unele promisiuni, aflate și acum în acel stadiu !). S-au stabilit termene pe lucrări, insistîndu-se asupra respectării lor cu rigurozitate, aceasta constituind de fapt o condiție pentru ca fabrica să-și înceapă, la 1 noiembrie, activitatea productivă. Parcurgem planul de măsuri. Multe prevederi au fost soluționate, e drept unele cu oarecare întîrziere. Altele însă, deși prezintă o mare importanță pentru procesul tehnologic, sunt mult rămase în urmă. Un volum mare de lucrări mai trebuiau să se execute la gospodăria de apă, deși la data vizitei noastre trebuiau să fie deja efectuate probele tehnologice. Aceasta a ținut în loc punerea în funcțiune, parțial, a centralei termice. Ion Neda, șeful echipei de montori, reprezentant al uzinei „Vulcan“, ne spune : — Primul cazan putea să intre în funcțiune încă din luna octombrie. N-am avut apă. L-am terminat și pe al doilea. Dar nu-i putem face încă probele. . . Suntem informați, în ultima clipă, că beneficiarul, dornic să-și înceapă activitatea la timp, a recurs la un provizorat, permițînd începerea mai devreme (decit ar fi asigurat-o constructorul) a probelor tehnologice la centrala termică și la secțiile albitorie și vopsitorie. Aceasta însă nu trebuie să-l liniștească pe constructor, care are obligația să încheie câ mai repede lucrările la gospodăria de apă, mai ales că multe constau în săpături (de mare adâncime), instalații exterioare etc. Stația chimică, secție ce constituie, după aprecierea tehnologilor, o noutate, cu implicații asupra eficienței, pentru fabricile de tricotaje, are termen de intrare în funcțiune 30 noiembrie. Beneficiarul își exprimă însă îndoiala că la data amintită stația va funcționa. La parter, dar cu deosebire la etaj, execuția e mult întîrziată. Nici nu se „omora“ nimeni cu treaba. Un zid se afla în același stadiu ca acum o săptâmînă. Maistrul instalator Valeriu Guțu afirmă și el, optimist, ,că într-o săptămână totul e gata. Inginerul Gheorghe Popescu, șeful șantierului instalații, adaugă un „dacă“: „Dacă vor sosi ventilele din p.v.c.“. Pardoseala putea fi terminată de mult. Constructorul masi N. GROZA (Continuare în pagina a Il-a) Ostra. Se încarcă un nou transport de barită ce va lua drumul către beneficiar Foto . D. HUȘANU 1 Nava „Brad“, primul cargou dintr-o nouă serie de nave de 4.Soi tone ce se construiesc la Șantierul naval din Galați, și-a trecut cu bine „examenul“ dinaintea livrării. Un echipaj specializat a verificat, în condiții diferite de navigație pe mare, funcționarea motorului principal, sistemul de ancorare și pilotare. Au fost, de asemenea, efectuate măsurători de torsiometrie a liniei de ax și de vibrații. Față de alte nave de același tonaj, noul cargou are o mai mare viteză de deplasare și spații mai largi de depozitare, fără ca acestea să influențeze costul de fabricație. Cargoul „Brad“ este destinat flotei noastre comerciale. Locomotiva Diesel - electrică cu nr. de fabricație 136, căreia i s-a efectuat revizia capitală la uzina de specialitate din Craiova, a fost dotată cu un sistem perfecționat de frinare reostatică, aplicat pentru prima oară în țara noastră. Conceput de către proiectanții uzinei „Electroputere", sistemul este folosit pentru frînarea trenurilor aflate în mișcare, precum și pentru ajustarea și reglarea vitezelor mari, funcționarea sa bazându-se pe transformarea energiei cinetice a trenurilor în energie electrică. Prin aplicarea acestui sistem suplimentar modern de frînare se obține o mai mare siguranță in exploatare. In viitor, dispozitivul se va monta pe locomotivele Diesel - electrice în stadiul fabricației și treptat, va fi adaptat și la locomotivele ce se află în exploatare. Săpăturile arheologice efectuate în acest an pentru dezvelirea ruinelor conacului medieval din Sîncrăieni — Cine au scos la iveală interesante fragmente ceramice și chiar cahle întregi. Pe una din ele este înscrisă data fabricației , anul 1515, și reprezintă cel mai vechi produs ceramic datat, descoperit în depresiunile intracarpatice sau în zonele învecinate. Specialiștii Muzeului din Miercurea - Ciuc apreciază că ceramica descoperită aici, decorată figurativ, prezintă un deosebit interes științific. Pe una din cable este prezentat un „strămoș“ al rochiilor cusute în dungi policrome, caracteristice pentru portul popular din această parte a țării. 1N1 ___s I 1fi I C.C.H. din Suceava. In imagine , presa de confecționat clișee pentru imprimarea sacilor, la care lucrează muncitorul fruntaș T. Roman Foto : I. MINDRESCU O întîlnire a inovatorilor La Casa de cultură a sindicatelor din Suceava a avut loc o întîllnire a inovatorilor și responsabililor cabinetelor tehnice de la unitățile industriale din municipiu. Cu acest prilej, inginerii Ștefan Danielovici, de la Combinatul industriei alimentare, și Felician Maier, de la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, au prezentat comunicări privind preocuparea cadrelor tehnico - inginerești pentru lărgirea activității de inovație. In cadrul aceleiași întîlniri, inginerul Paul Eugen, de la Oficiul de Stat pentru invenții și mărci, s-a referit la conținutul noii legislații din domeniul invențiilor și inovațiilor, prezentând o serie de detalii practice referitoare la modul de rezolvare mai operativă a propunerilor de inovații. Concert simfonic Aseară, Filarmonica de Stat din Botoșani a prezentat, la Suceava, un program alcătuit din „Simfonia nr. 40 în sol minor“ de W. A. Mozart, „Dublul concert pentru vioară, violoncel și orchestră“ de J. Brahms și „Simfonia clasică“ de S. Prokofiev. Concertul a avut ca soliști pe artistul emerit Ștefan Gheorghiu (vioară) și pe violoncelistul Cătălin Ilea. Dirijor: Radu Paladi. IN ACEST NUMĂR: CONTRAPUNCT OPINIA CETĂȚEANULUI SPORT In pag. 2 în pag. 3 ȘCOALA DIALOG Dacă, dezlegînd un careu de cuvinte încrucișate, ați întîlni această formulare: „localitate din județul Suceava, în care funcționează unitate prelucrătoare de mase plastice“, ce răspuns ați da ! Sîntem siguri că mulți concetățeni de-ai noștri ar fi puși în încurcătură. Și totuși, o asemenea unitate există. Ea a luat ființă anul acesta la Păltinoasa, lîngă orașul Gura Humorului, în cadrul industriei locale. Deși nu ocupă o clădire prea impunătoare și nici vreo firmă luminoasă nu o anunță cu pompă trecătorilor, unitatea respectivă s-a făcut deja cunoscută în țară, avînd ca principal beneficiar marea uzină brașoveană „Steagul roșu“. Ideea înființării noii unități — nu îndrăznim încă să-i spunem fabrică sau altcumva — aparține inginerului Gh. Buțincu, directorul direcției județene de industrie locală, care a găsit într-un depozit I.C.M. de la Iași, dacă nu ne înșelăm, citeva mașini date la .. . fier vechi. Aduse mai întîi la I.M.I.L. Rădăuți, unde au fost reparate și adaptate, mașinile respective și-au căpătat un nou certificat de . . . viață, funcționînd acum la secția din Păltinoasa, care aparține I.I.L. „Producția“ Suceava. Cîțiva oameni inimoși de aici, între care merită să-i amintim în primul rînd, pe șeful secției, Pamfil Gabor, mecanicii Mihai Slavic și Gh. Iacobb, în total vreo 22, au fabricat pe meleagurile CREION sucevene primele produse din mase plastice. începutul a fost anevoios, pentru că nu exista nici un om de specialitate. Pamfil Gabor a plecat pe la cîteva întreprinderi din țară care prelucrează mase plastice, „furînd“ cîte ceva din tainele meseriei. Ceilalți oameni s-au specializat, muncind efectiv, dînd producție, uneori și, greșind. Rebuturi în sensul propriu al cuvîntului aici nu există însă, căci, între timp, a fost concepută și o mașină care macină deșeurile. Bilanțul anului curent, după cite ne informa șeful secției, se va ridica la o producție valorînd circa un milion, cu un beneficiu de peste 200.000 lei. Și cînd afirmam că secția de mase plastice din Păltinoasa a devenit cunoscută în țară, ne-am gîndit la cele 60 de repere pe care le produce în prezent, din care 11 înlocuiesc metalul, la faptul că producția anului viitor se va ridica la o valoare de circa 4 milioane lei, din care jumătate a și fost contractată cu diverși beneficiari. Dacă pentru întreprinderea mecanică Suceava secția amintită produce cutii de material plastic necesare la instalația electrică a polizoarelor, uzinei „Steagul roșu“ îi livrează rezervoare de lichid pe frînă, filtre de aer complete, diverse butoane, dispersoare stop etc. Iată, dar, o secție care poate să însemne mugurul unei noi ramuri în economia județului nostru. Să-i urăm deci: „La mai mare !. . DRAGOȘ CĂLIMAN nolei REALIZĂRI ALE CONSTRUCTORILOR Și în acest an, în configurația arhitecturală a localităților județului nostru au apărut noi spații locative și de interes socialcultural. Constructorii suceveni au predat, pînă acum, peste 700 de apartamente, 200 dintre acestea fiind amplasate în centrele muncitorești Broșteni și Ostra. De asemenea, au fost predate beneficiarilor două moderne complexe meșteșugărești, la Suceava și Siret, noul local al Institutului pedagogic de 3 ani și clădirea poștei din municipiu, precum și noi spații școlare. Pînă la sfârșitul anului vor mai fi predate, între altele, încă 350 de apartamente. La Fălticeni, s-a deschis un restaurant cu autoservire. Pînă la sfîrșitul anului se vor mai efectua și alte lucrări, vizând tiniuta unor unități de alimentație publică din județ. Printre acestea notăm renovarea restaurantelor „Central“ și „Rapid“ din Suceava, sutimizarea cabanei „Căprioara" de la Adîncata, prin amenajarea separeturilor. Cooperativa „Solidaritatea din Gura Humorului a depășit cu 13 la sută planul la zi la producția marfă vîndută și încasată și cu 11 la sută planul la livrări către fondul pieței. Printre atelierele care au obținut cele mai mari succese se numără cele de croitorie (serie), tîmplărie, bobinaj. Calitatea este un obiectiv căreia i s-a acordat maximă atenție, maistrul bobinator Gabril Kișian, tîmplarul Mircea Ovadiuc, maistrul cizmar Constantin Orbian, numărîndu-se printre cei evidențiați în acest sens. In secția forță a întreprinderii de piese de schimb din Suceava Foto : I. MIHOVEANU ÎN AGRICULTURĂ CANTITATI SPORITE DE PRODUSE AGRICOLE. LA FONDUL DE STAT! In repetate rîndui, am făcut cunoscută hotărîrea lucrătorilor de pe ogoare și a locuitorilor din zona necooperativizată de a contribui tot mai mult la formarea fondului central de produse agroalimentare. In acest sens, este de reținut că acolo unde munca organizatorică și politico - educativă dusă din casă în casă și de la om la om s-a bazat pe exemple și fapte convingătoare, și rezultatele sunt bune. Activitatea din ultimele zile, de pildă, ne oferă numeroase exemple de unități agricole și țărani cooperatori care au hotărît să vîndă statului, pe bază de contract, sau la achiziții, castități suplimentare de grîu, porumb, cartofi etc. Despre un asemenea exemplu ne-a vorbit și tovarășul Constantin Sandu, secretar al comitetului comunal de partid din Dumbrăveni. „Aici, spunea interlocutorul nostru, s-a urmărit, în primul rînd, ținerea unei evidențe precise a producției, pentru a se cunoaște în orice moment disponibilitățile care pot fi valorificate către stat. De asemenea, la ariile de desfăcut, munca a fost astfel organizată nicit cantitățile de porumb contractate cu statul au putut fi transportate direct în baza de recepție“. Din fișele existente la întreprinderea pentru valorificarea cerealelor, mai reținem și faptul că țăranii cooperatori din Dumbrăveni au găsit posibilități pentru ca la cultura griului să vîndă statului, în mod suplimentar, 32 de tone. De asemenea, organizațiile de partid din cooperativele agricole din Rădășeni și Horodniceni au inițiat o acțiune de recîntărire a întregii producții, fapt care a pus în evidență însemnate rezerve de suplimentare a cantităților de grîu livrate statului. Astfel, după ce au făcut toate calculele cu privire la necesarul de consum și de sămînță, cooperatorii din Horodniceni au transportat, în plus, în baza de recepție, 27 tone grîu, iar cei din Rădășeni 14 tone de grîu. In ultimele zile, organizațiile de partid și consiliile de conducere din multe cooperative agricole ale județului nostru au întreprins și alte acțiuni menite să impulsioneze transportul în bazele de recepție a recoltei de porumb contractate cu statul. Ne referim, îndeosebi, la folosirea, în mod mai judicios, a mijloacelor de transport puse la dispoziția unităților agricole de către I.T.A. Suceava. Ca urmare, în cooperativele agricole din Ipotești, Mihoveni, Mitoc, Burdujeni și altele acțiunea de transportare a cantităților de porumb prevăzute în contract este aproape încheiată. In aceleași unități s-au găsit și posibilități de suplimentare a cantităților de porumb livrate statului față de situația balanțieră. „Pentru noi, vînzarea unor cantități ci mai mari de produse agro-alimentare către stat a devenit o regulă, spunea tovarășul Constantin Lucescu, secretarul comitetului comunal de partid din Ipotești. Aceasta este, în primul rînd, în avantajul cooperatorilor, deoarece pentru fiecare produs statul ne asigură prețuri ferme, fapt care ne creează posibilitatea să chibzuim din vreme fondurile bugetare. Tocmai de aceea am și hotărît să suplimentăm planul de livrări la cartofi cu peste 200 tone, iar la porumb cu 20 de tone, cantități care au și fost transportate în bazele de recepție“. In contrast cu aceste exemple, care confirmă hotărîrea majorității țăranilor cooperatori din județul nostru de a contribui cu cantități suplimentare la formarea fondului central, se află atitudinea unor conduceri de cooperative agricole ca cele din Boroaia, Băișești, Baia, Sfîntu Ilie, Salcea și altele care pînă acum au dovedit oarecare lipsă de preocupare față de achitarea obligațiilor contractuale. In aceste unități, deși există posibilități, s-a rămas mult în urmă cu livrarea produsului, iar în ceea ce privește munca de la om la om, pentru a determina o suplimentare a cantităților de produse agroalimentare destinate fondului central, aceasta se desfășoară cu intermitențe. Iată de ce la cooperativa agricolă din Bogdănești nu s-a transportat pînă acum în baza de recepție decit 35 tone porumb din cele 110 tone planificate, iar la cooperativa agricolă din Baia au mai rămas de dus în bază peste 50 de tone. Desigur că o astfel de situație impune ca în zilele care urmează să se ia asemenea măsuri incit toate cantitățile de produse agroalimentare stabilite a fi livrate statului să ajungă cit mai repede în magazii. DAN ZAMFIRESCU EFECTELE MNEI sustme mm POLITICE i ȘI PETROLUL Marile companii petroliere occidentale suferă șocuri în lanț. După răsturnarea monarhiei Senoussi din Libia, eveniment ce a aruncat vălul incertitudinii asupra afacerilor fabuloase ale concernelor care exploatează miraculoasele zăcăminte de aur negru ascunse în adîncurile deșerturilor libiene, după naționalizările în șir din America Latină, Iranul ridică acum problema revizuirii contractelor sale cu firmele petroliere occidentale. Printre țările producătoare de petrol din Orientul Apropiat, Iranul ocupă unul dintre primele locuri. Se amintește că în 1968, producția sa de petrol atinsese 142 milioane de tone, depășind producția Arabiei Saudite, Libiei și Kuweitului. Valorificarea mai intensă a acestor bogății constituie pîrghia esențială a actualului plan de dezvoltare economică al Iranului. Ținînd seamă de acest lucru, șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, a cerut companiilor petroliere străine care operează pe teritoriul iranian să plătească statului redevențe sporite, care să totalizeze aproximativ 6 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Firmele petroliere occidentale, ce exploatează petrolul iranian, grupate în așanumitul Consorțiu internațional („British Petroleum", „Shell", „Standard Oil" etc.), încearcă, însă, să se sustragă acestor cereri, sub pretextul că angajamentele lor internaționale nu le-ar permite să acorde privilegii nici uneia dintre țările cu („L'EXPRESS“) (Continuare în pagina a IlI-a)