Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)
1970-01-14 / nr. 6866
Proletari din toate țările, iniți-val Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6866 miercuri 14 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Plenara consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole Ieri, la Suceava, a avut loc plenara consiliului uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. La lucrările plenarei au participat tovarășii: Emil Bobu, membru al C.C. al P.C.R., prim - secretar al comitetului județean de partid, președintele comitetului executiv al consiliului popular județean, Alexandru Iliescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al comitetului județean de partid, Tudor Done și Ștefan Panaîtu, secretari ai comitetului județean de partid, Nicolae Morariu, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, alți membri ai comitetului județean de partid și ai comitetului executiv al consiliului popular județean. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Emil Bobu, prim-secretar al comitetului județean de partid, s-a referit la principalele măsuri adoptate de conducerea partidului pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii cooperatiste, a întregii economii naționale. Subliniind hotărîrii Consiliului importanța Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii, vorbitorul a arătat că în urma trecerii agriculturii cooperatiste sub conducerea directă a partidului a devenit o necesitate ca în funcția de președinte al uniunii județene a cooperativelor agricole de producție să fie ales un secretar al comitetului județean de partid. Plenara consiliului uniunii județene a cooperativelor agricole de producție a hotărît eliberarea din funcția de președinte a tovarășului Nicolae Vlad și a ales ca președinte pe tovarășul Tudor Done, secretar al comitetului județean de partid. In legătură cu trecerea lor în alte munci, au fost eliberați din funcțiile avute și din cadrul biroului executiv tovarășii Eduard Gafițeanu, Emanoil Dreer, Constantin Cernescu, Traian Gurguță, Ion Hladiuc și Mihai Căldăruș și au fost aleși noi membri ai biroului executiv. Din componența acestuia fac parte tovarășii Tudor Done — președinte, Nicolae Vlad, Ion Hrenciuc, Nicolae Lupu — (Continuare în pagina a IlI-a) CONSFĂTUIRE DE LUCRU CU CADRELE DIN AGRICULTURA JUDEȚULUI Incepînd de ieri, la Suceava au început lucrările unei consfătuiri de lucru cu cadrele care răspund de activitatea din agricultura cooperatistă a județului nostru. Participă președinții și contabilii șefi ai cooperativelor agricole de producție, inginerii agronomi, zootehniști, horticultori și medicii veterinari, secretarii comitetelor comunale de partid și președinții consiliilor populare comunale din zona cooperativizată, cadre de specialitate de la direcția agricolă, lucrători ai uniunii județene a C.A.P., cadre de conducere din unitățile economice și bancare ce au relații cu cooperativele agricole de producție. Mai iau parte activiști ai comitetului județean de partid și cadre de la Ministerul Agriculturii și Silviculturii și de la Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. Consfătuirea se desfășoară pe grupe de lucru, conduse de către membri ai biroului comitetului județean de partid. Cu acest prilej, participanții au studiat materialele privind organizarea, normarea și retribuirea muncii. De asemenea, vor fi analizate rezultatele economice obținute de agricultura cooperatistă în anul 1969, cît și din prima decadă a anului 1970. Cu același prilej, vor fi dezbătute probleme privind stadiul actual al lucrărilor și al producției animaliere, cît și cel al fertilizării terenurilor. Se vor stabili măsurile ce trebuie luate în vederea unei fundamentări cît mai judicioase a planului de producție pe 1970, cît și a acțiunilor ce vor fi întreprinse imediat pentru realizarea acestuia încă din primele zile ale anului. In cadrul consfătuirii va fi stabilit planul de acțiune referitor la popularizarea în rîndul tuturor cooperatorilor a modului de organizare a producției și a muncii în fiecare unitate, cît și pregătirea adunărilor generale de dări de seamă privind activitatea economico - financiară pe anul 1969, și aprobarea planului de producție pe 1970. Lucrările consfătuirii continuă. Am Important obstacol în calea organizării și eficienței — nenominalizarea termei a producției Cit se va produce, în acest an, la I.R.U.M. Vatra Doinei, se știe. Se mai știe că planul este superior celui din anul precedent. Nu se cunoaște însă integral ce se va produce, în ce anume sortimente oui lucrări se vor exprima valorile dictate cu ușurință de la birou. Acum, la început de an, numai 55 la sută din producția ce urmează a se realiza este miominttalizația. Restul, ca și în anii trecuți, se va completa „pe parcurs“ cu diverse lucrări. Și, tot ca în anii trecuți, se vor depune eforturi foarte mari pentru a asigura, cît decit , materialele necesare. Vor fi dese perioadele de „asalt“, spre a recupera restanțele din momentele cînd „n-am fost acoperiți cu lucrări“. Ori unele produse vor face stadii îndelungate în uzină, fiindcă lipsește un anume material din care să se execute o piesă, mică, drept, dar absolut necesară, e umflînd din nou stocul la producția neterminată. De ce o asemenea situație, care, știe oricine, influențează negativ asupra eficienței economice ? Ing. Alexandru Ivănescu, directorul întreprinderii : _ Noi depindem de Grupul întreprinderilor de reparații și construcții de utilaje pentru industria lemnului (GIRCUIL București). N-am reușit să rezolvăm aceste probleme. Suntem informați, verbal, că vom avea lucrări. Sîntem, însă, în același timp, îngrijorați. Raportînd planul valoric anual la primul trimestru, rezultă că în acest interval trebuie să realizăm o producție de cel puțin 8 milioane. Or, avem comenzi ferme pentru un plan valoric cu ceva peste 2 milioane lei. Am informat forul tutelar. . . După cum se vede, situația depășește posibilitățile conducerii întreprinderii de a interveni cu remediile cuvenite. Dar, tocmai de aceea, comitetul de direcție nu trebuie să se mulțumească numai cu informarea forului tutelar. Este nevoie de intervenții repetate, spre a găsi rezolvare tuturor problemelor ivite. Lucrări se vor găsi, dar cînd se vor procura materialele necesare . Căci, pentru asigurarea lor este nevoie de un interval ce variază între 45—100 de zile. Corneliu Nanu, șeful serviciului aprovizionare : — Pentru unele materiale, am stabiliți necesarul „pe ghicite“, luînd ca bază valoarea de plan. Dar nu există siguranță, aceasta constituind o sursă permanentă de stocuri N. GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) La I.M.A. Ilișești, reparațiile la tractoare se fac in flux tehnologic, pe posturi specializate Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. Ing. Mircea Mitici verifică buna funcționare a instalației hîrtie nr. 2 panoului de comandă de la mașina de Foto . I. MlNDRESCU Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în R.S.F. Iugoslavia Convorbiri oficiale BELGRAD 13. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit : La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relațiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-științifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legătură cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a colaborării și cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîncirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și președintele Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internaționale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înțelegere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relații internaționale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. BELGRAD 13 (Agerpres). Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și N. Plopeanu, transmit la 13 ianuarie a fost semnat la Belgrad acordul între guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu privire la micul trafic de călători în zona de frontieră. Din partea guvernului român acordul a fost semnat de Eugen Luchian, șef de secție la Consiliul de Miniștri, iar din partea guvernului iugoslav, de Franjo Micetici, director în Secretariatul federal pentru Afacerile Interne. La semnare au fost prezenți Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vladimir Rolovici, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, și alte persoane oficiale. h Iniia decadă din acest an: I PRIM SUCCES, DAU ȘI OBLIGAȚII NEONORAIE Evidențele statistice, exprimând, prin intermediul cifrelor, rezultatul eforturilor, priceperii și hărniciei collectivelor de muncă din întreprinderile județului, ne prilejuiesc și consemnăm, la încheierea întîiei decade a anului, obținerea unor succese de seamă. Minerii dorneni își justifică prin fapte noi renumele dobândit, de colectiv bine închegat, care își realizează cu regularitate sarcinile ce le revin, obținând în acest interval, peste prevederi, 551 tone minereu de mangan. Un succes de seamă au obținut și minerii de la Leșu Ursului , la sortimentele de plumb, zinc și cupru, la care anul trecut notam existența unor mari restanțe, se înscriu, de această dată, depășiri. Aici eforturile se cer concentrate spre a menține și consolida acest succes, pentru realizarea în continuare, în mod ritmic, zi de zi și decadă cu decadă, a planului, atît la extracție, cît și la preparare. Forestierii, continuînd activitatea pentru valorificarea la un nivel superior a uneia dintre cele mai mari bogății a județului, au obținut rezultate ce se cuvin menționate. Ei au produs, suplimentar, 660 m.c. cherestea de rășinoase și foioase, 5.400 m.c bușteni, 1.590 m.c. lemn pentru celuloză și pentru exploatările miniere, 645 mjp. uși ferestre. Notăm, de asemenea, obținerea peste prevederi a 12 tone lapte praf, 12 tone conserve de fructe, precum și 18 mașini pentru forjare, 27 de poliizoare etc. Bilanțul primei decade a lunii ianuarie arată că majoritatea colectivelor de muncă au pășit în noul an bine pregătite sub aspectul organizării producției și a muncii, că sunt hotărite să depună toate eforturile pentru a-și îndeplini cu regularitate sarcinile. Același bilanț arată, însă, perpetuarea unor deficiențe a căror existență se reflectă în înscrierea unor restanțe. Minerii de la Ostra și-au realizat planul la barită flotată doar în procent de 83,7 la sută. Cauza e determinată de neînlăturarea unor defecțiuni tehnice existente la instalația de preparare. In perioada la care ne referim au apărut defecțiuni la ventilatorul principal, la elevator, iar la calcinate s-a produs avarierea a două benzi. Se constată aici defecțiunii și în ce privește reglarea fluxului tehnologic. La separarea baritei de steril nu se realizează concentrația planificată, rezultatele fiind, din aceasta cauză, și sub raport cantitativ, sub cele stabilite. Consiliului de administrație al combinatului minier din Gura Humorului îi revine obligația ca, acționînd pentru îmbunătățirea calității barbei flotate, să ia măsuri și în vederea asigurării desfacerii acestui produs. Există și alte exemple care arată că producția (Continuare în pagina a II-a) In cadrul Uzinei de reparații auto din Suceava a intrat în funcțiune, la sfîrșitul anului trecut, o modernă stație de acoperiri galvanice. Dotată cu utilaj perfecționat, noua stație permite recondiționarea pieselor auto prin cromarea dură și prin nichelare decorativă. Prin aceasta sporește considerabil calitatea reparațiilor, se reduce consumul de materiale și piese, scurtindu-se, in același timp, termenele de imobilizare a autocamioanelor aflate în reparație. Eficiența economică — peste 1.500.000 lei anual și importante reduceri la prețul de cost. În județul nostru, „Baltagul" define în privința spectatorilor recordul filmelor de succes Filmul „Baltagul“ se înscrie, în județul nostru, ca cel mai remarcabil eveniment cinematografic din ultimele luni. Astfel, în noiembrie și decembrie 1969, noua producție semnată de Mircea J.Mureșan și Nicu Stan a fost vizionată, la cele 6 cinematografe pe bandă de 35 mm., de către 70.260 spectatori. In orașul Vatra Bornei, unde, de altfel, s-a realizat cea mai mare parte din peliculă, filmul a fost văzut de peste 13.000 tineri și vîrstnici, cifră aproape egală cu populația orașului. La Fălticeni, la proiecția „Baltagului" au asistat 15.000 spectatori. Intrat recent pe ecranele cinematografelor sătești, filmul la care ne referim se dovedește la fel de solicitat. Noua realizare a cineaștilor noștri, în colaborare cu cei italieni, prilejuiește și organizarea unor manifestări adecvate. Concursurile gen „Cine știe cîștigă“, simpozioanele, medalioanele cinematografice sau literare pun în lumină valoarea reală a peliculei, subliniind, în același timp, profunda cunoaștere și asimilare a operei sadoveniene. Remarcabile sunt, în acest sens, acțiunile organizate la Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuți, Cîmpulung ș.a. Lipsit de elemente de spectaculozitate, proprii filmelor comerciale, „Baltagul“ deține, în județul nostru, recordul filmelor de mare succes. I.G.O. Suceava, autoarea unui PROCEDEU ORICIm (NECU) DE REMIM h PLMLUI De ani de zile, în numeroase ședințe ținute la diferite nivele sau cu alte ocazii, întreprinderea de gospodărie orășenească Suceava constituie unul dintre abonații la critică. Faptele au confirmat, însă, că nu de puține ori critica este însușită formal, numai de ochii lumii, că pînă la urmă, tovarășii din conducerea I.G.D. Suceava acționează după bunul lor plac. Este cunoscut faptul că numai în asemenea condiții se găsesc „metode de lucru“ și „soluții“ bizare pentru a. . . salva o situație de fapt, încălcîndu-se elementare reguli stabilite de statul nostru în relațiile dintre diferitele unități economice. Chiar și în anul trecut, de pildă, conducerea I.G.D. Suceava a fost avertizată în repetate rînduri asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a asigura realizarea sarcinilor de plan la toți indicatorii. Dar, și de această dată, s-a recurs la o tactică anacronică. Pentru că, așa după cum rezultă din analiza situației economico - financiare a întreprinderii, unii indicatori ai planului pe 1969 s-au aflat sub semnul incertitudinii pînă în ultimele zile ale lunii decembrie. Și, totuși, scadența lui 31 decembrie 1969 găsește această unitate, cu planul realizat. Oare este secretul ? Conducerea I.G.D. Suceava a apelat la metodele sale originale de a ieși „basma curată". Să exemplificăm cu un singur caz. Cîrad s-a văzut, de pildă, că planul la producția globală e în pericol de a nu fi realizat, s-a găsit un STAS... salvator. Astfel, contabilul șef Dragoș Coroamă și directorul unității, tovarășul Mandache Bilius, s-au gîndit că, așa cum au făcut în atîtea rînduri — cum este cazul încasării contravalorii căldurii furnizată cetățenilor prin încărcarea acestora și cu pierderile pentru care numai conducerea I.G.O. se face vinovată, sau plata transportului gunoiului menajer la unele întreprinderi etc. — pot recurge și de această dată la o formulă ilegală. Este cunoscut faptul că, datorită consumului paușal de apă potabilă și industrială, la începutul fiecărui an, pe baza unor calcule făcute de comun acord cu beneficiarii, I.G.O. încheie un contract cu aceștia în care, între principalele clauze, sunt prevăzute cantitatea de apă ce va fi livrată și suma de plată. Deci contractul, odată semnat, devine o lege pentru ambele părți, trebuind respectată ca atare. Dar iată că I.G.D. Suceava a înaintat în bancă facturi de plată pentru toți consumatorii din municipiu, în care, în mod ilegal, au fost incluse și pierderile de apă de 20 la sută care, zice-se, s-au stabilit conform STAS- ului 1343 din 1966. De fapt, acest STAS este folosit numai ca un paravan pentru a încasa ilegal bani de la unitățile economice din municipiu. Este vorba, în fond, de o DAN ZAMFIRESCU (Continuare în pagina a II-a) CAZUL GERSTENMAIER O știre lapidară transmisă de agenția France Presse readuce in actualitate o afacere poate uitată de multă vreme. Este vorba de „cazul „Gerstenmaier“, al cărui dosar face în prezent obiectul unei anchete de Tribunalul amănunțite ordonate administrativ din Bonn. Doctor în teologie, Eugen Gerstenmaier a făcut o carieră politică strălucită. Timp de aproape 15 ani fără întrerupere, el a fost președintele Bundestagului (al doilea post ca importanță politică în ierarhia de stat a Republicii Federale a Germaniei). În perioada sa de ascensiune, Gerstenmaier se bucura de o mare influență în cercurile suspuse din Bonn, fiind unul din colaboratorii apropiați ai fostului cancelar Konrad Adenauer. Gerstenmaier și-a încheiat cariera politică la 31 ianuarie a.c., dîndu-și demisia din înalta funcție parlamentară, in urma unei puternice campanii a presei și opiniei publice din R.F.G., ce-l acuzau de abuz. Despre ce este vorba ? In perioada cina ocupa postul de președinte al Bundestagului, Gerstenmaier a prezentat statului vest - german o cerere revendicind despăgubiri pentru pretinse privațiuni pe care le-ar fi suferit in timpul nazismului, mai precis: In anul 1938, după ce a trecut examenul de docență, i s-a refuzat numirea ca profesor universitar. Cererea i-a fost aprobată și, în consecință, el a Încasat nici mai mult nici mai puțin decit 281.107 mărci, sumă exagerat de mare, după părerea presei, chiar pentru cineva care ar fi suferit cu adevărat anumite privațiuni in anii dictaturii naziste. Or, potrivit dezvăluirilor revistei „Stern“ și ale altor publicații din R.F.G., doctorul in teologie Eugen Gerstenmaier deși nu a ocupat catedra la care ar fi avut dreptul să aspire, el a funcționat totuși înainte și in timpul celui de-al doilea război mondial ca referent în conducerea bisericii evanghelice — un post important și care a corespuns pe deplin studiilor sale. Indignarea opiniei publice din R.F.G. a luat proporții, după ce revista „Stern“ a făcut o nouă dezvăluire și anume că, In eali- MARIN GHEORGHE (Continuare în pagina a III-a'