Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)
1970-02-14 / nr. 6893
ț ZOR! NOI PAGINA 2 CE ȘTIȚI DESPRE... Schimbările din clima planetei noastre ? Focstfe das apar în presă scurte mate informative despre fenomene atmosferice dezlăntțuite cu o intensitate ieșită din comun. Uneori, aceste schimbări depășesc valiabiile maxime înregistrate vreodată la scară mondială, alteori sânt neobișnuite doar pentru regiunea sau localitatea respectivă. Se citează astfel ploile torențiale din cel mai tipic pustiu al globului, Sahara (1965) , ploile și inundațiile excepționale ale mirilor fluvii indiene și chinezești, ploile catastrofale din Italia și Brazilia (1966) ; ninsorile abundente din unele regiuni tropicale și subtropicale (Yemen — 1965, Mexic — 1967, Israel — 1969), unde erau necunoscute, sau, în orice caz, o raritate. Impresionați în mod deosebit, oamenii și-au pus în mod justificat întrebarea : se schimbă "Oare clima ? Cercetările din numeroase țări și în special cele efectuate cu ocazia Anului Geofizic Internațional (1957 — 1958), prin colaborarea oamenilor de știință, au dus la constatări interesante. Astfel, s-a observat că vestamentul zăpezilor perene și al ghețurilor a cedat din suprafață. In Arctica, datorită creșterii temperaturii medii cu 1 — 2 grade în ultimul secol, ghețarii s-au retras spre pol cu 300 km. ; același fenomen s-a observat și în Antarctica, dar cu valori mai mici. După părerea unui grup de meteorologi englezi, temperatura medie a Pămîntului a crescut cu 1 grad în ultimii 50 de ani. Admițind acest ritm de creștere, ar însemna că într-o jumătate de mileniu țara noastră ar avea climatul saharian actual. Pe de altă parte, se aud și păreri contrare, care susțin că, în ultimii ani, succesiunea anotimpurilor este tot mai mult deranjată și temperatura medie scade, încălzirea fiind doar aparentă. In sprijinul acestei păreri se poate aduce și un argument simplu, imposibil de contestat : într-o singură iarnă (1965/1966), ghețarii arctici au recuperat aproape tot tefrenul pierdut în deceniile anterioare. Așadar, de partea cui este dreptatea ? Dacă se analizează factorii care determină și care ar putea schimba clima terestră, atrage atenția în primul rînd numărul mare, sensul diferit în care acționează fiecare și caracterul lor inconstant. Dintre aceștia, ca să amintim doar pe cei mai importanți, sunt : răcirea treptată a soarelui, modificarea înclinării axei polilor și a coeficientului de turtire a orbitei, modificarea repartiției uscatului și a apei, cantitatea de vapori de apă și bioxid de carbon din atmosferă (bioxidul de carbon , joacă un roll foarte important, deși cantitativ nu deține decit 0,03 la suită din masa atmosferei ; dacă el ar dispare, temperatura medie ar scădea cu 21 grade), curenții oceanicii. Omul poate interveni și el în schimbarea climei, numai pe suprafețe mici dar pentru un timp scurt. Devieșirea sau bararea curenților oceanici, topirea calotelor de gheață reprezintă proiecte grandioase, dar deocamdată irealizabile pentru resursele energetice și posibilitățile tehnice actuale. însă, cele mai mari surprize climatice le poate aduce, oricînd, circulația generală a atmosferei. Numai așa se explică de ce, în condițiile în care ceilalți factori se schimbă prea puțin de la secol la secol, aspectele climatice variază. In concluzie, putem spune despre climă că nu a fost și nu este invariabilă. Există dovezi incontestabile care vin să confirme acest lucru pentru întreaga istorie a Terrei. Dacă astăzi, de exemplu, întâlnim în țara noastră resturi fosilizate de corali, rinoceri, cămile, maimuțe, de palmieri și ferigi arborescente sau de animale și plante specifice tundrei actuale, trebuie să admitem că aceleași condiții existau atunci și la noi. Este, însă, foarte greu să desprindem sensul imediat al evoluției climatice, datorită complexității și variabilității legăturilor dintre factorii climatogeni. Cert este că ,pe fondul general al răcirii extrem de lente, cauzată de micșorarea treptată a energiei solare, au loc oscilații de durata zecilor de mii pînă la sute de mii de ani, prea îndelungate pentru ca omul, în scurta lui viață, să le poată înregistra. Ceea ce observăm noi astăzi sînt doar variații accidentale ale acelorași tipuri de climă și nu există motive câasi de puțin întemeiate care să convingă asupra posibilității unei „catastrofe climatice“. Prof. DOINA IOSEP paa aDa o a DaÖ0003aB D D aD D D D D D ]D u DDaa 0 onGa0 DG Q B D D B D oQoD F“1 ÍC3I Contra punct TÎRG CU . . . CREIERUL Dan Cetățenii Axinte Băi(Suceava), Elena Rotari (Zvoriștea), Maria Grigorășel, Frăsina Viuță și Elena Miță (din Preutești) se vor prezenta, în curînd, la judecătoria din municipiu, unde instanța se va pronunța asupra escrocului Neculai Amarîșcăi. Vor avea ocazia să se convingă cum lor dă apă la naivitatea moară potlogarilor. Individul se dădea drept profesor, inginer etc., un ins care, contra cost, poate face orice. Cei numiți au plătit sume mari de bani pentru promisiunea că li se vor angaja rubedeniile în serviciu sau că își vor vedea copiii intrați în diverse școli. Păi, nu, fraților ! Lumina creierului nu se îndeasă în capete cu tișirul de monede și teancurile de sute ! . . . Un autoturism de la centrul energetic Vatra Dornei a fost dat la casare. Gestionarul Alexandru Pater, de la ICM, a luat motorul și l-a trimis lui Carol Ghel, de la secția de contractări și achiziții din Gura Humorului. Acesta l-a împins, mai departe, la garajul forului său tutelar sucevean, pentru reparații. Obiectul furtului, fiind plasat ca o minge, a atras atenția miliției, care a venit cu . . .plasa 1 IN PLASA Rubrică realizată de VICTOR MICU aaaaaaaaaonjaaaGaaaD1aanu000DnaDa0aDaaaaaaoaaaŰa MOTO Noile prevederi ale H.C.M. 2289/1969 sancționează sever abaterile de la normele circulației pe drumurile publice. Amenzile au crescut substanțial, în funcție de gravitatea încălcărilor regulilor de circulație : depășiri neregulamentare : 100— 800 lei ; neacordarea priorității : 100 — 500 lei ; nerespectarea vitezei legale : 500 — 1.500 lei ; conducere sub influența băuturilor alcoolice : 1.000 — 2.500 lei . Importante amenzi sunt percepute și pentru restul abaterilor, un capitol aparte constituindu-i pietonii care nu respectă regulile de circulație pe străzi și conducătorii de biciclete și vehicule hipo, din mediul sătesc (pentru aceștia amenzile sunt cuprinse între 80— 1.000 lei). Toate măsurile vor duce la un plus de securitate rutieră, în condițiile unui trafic sporit, și ale creșterii parcului auto. a Operatorii Ion Ivan și Jean Cornila de la stația de emisie a radioclubului județean Suceava, în timpul unei legături radio cu o stație din Africa Foto , I. MÎNDRESCU Peisaj de iarnă dornean Foto : C. ALEXA La sala sporturilor din Suceava Recital voleibalistic Ieri după - amiază, în sala sporturilor din Suceava, a avut loc un dublu recital voleibalistic, la care și-au dat concursul sportivi din București, R.P. Bulgaria și din orașul nostru. In primul meci s-au întâlnit o selecționată A și echipa de volei „Constructorul“ Suceava, ce activează în divizia B. Scorul partidei a fost de 3—1 în favoarea oaspeților. Deși au pierdut la scorul amintit, sucevenii au avut totuși o comportare meritorie, evidențiindu-și calitățile îndeosebi în setul al doilea, care le-a revenit pe merit cu 15—6, ciștigat în numai 13 minute de joc, fiind cel mai scurt set al partidei. Oaspeții s-au dovedit mai bine pregătiți, mai tehnici, avînd în jucătorii Poroinicu, Cristiani și Șeier piesele forte ale selecționatei. întregul meci a durat ceva mai bine de o oră, seturile încheindu-se cu următorul rezultat : 15—5 ; 6—15; 15—13 ; 15—4. Au jucat : Selecționata A : Porojniou, Cristiani, Șefer, Cherebețiu, Antonescu, Furtună , Constructorul, Căldare, Andreescu, Matei, Pancu, Paștean, Baraboi și Gazda. A doua întâlnire, dintre selecționata divizionară A — București și J.S.K. Slavia — Bulgaria, a fost deosebit de spectaculoasă, jucătorii ambelor formații făcând o adevărată demonstrație de calități tehnice, fantezie și dăruire pentru realizarea unui reușit spectacol sportiv. Publicul, care a umplut sala pînă la refuz, a răsplătit cu însuflețite aplauze fazele de înaltă calitate voleibalistică. Meciul a durat 94 de minute, de joc efectiv, consumîndu-se 4 seturi. Scorul final : 3—1 în favoarea selecționatei divizionarei A — București (15—9 ; 15—12 ; 13—15; 15—11). Scorul final reflectă mai buna omogenitate a echipei române, gradul mai înalt de tehnică a jucătorilor, seriozitatea cu care sportivii români au abordat întâlnirea, deși era cu caracter amical. In mod deosebit a plăcut publicului evoluția jucătorilor Stamate, Dodoi (în vîrstă de numai 17 ani), Crețu și „veteranul“ Drăgan. Execuțiile pline de finețe și fantezie ale lui Drăgan au fost completate de jocul sobru și în forță al lui Codoi, Crețu, precum și de eficiența deosebită a intervențiilor hotărâtoare ale lui Stamate. De unde se vede că perioada de pregătire efectuată în orașul Suceava de către sportivii români le-a fost deosebit de utilă. La reușita demonstrației voleibalistice au contribuit din plin și oaspeții bulgari, remarcîndu-se îndeosebi jucătorii Gheorghiev, Gavrilov și Țanov. De altfel, întreaga echipă bulgară, care se află pe locul I al primei divizii de volei din țara vecină, s-a remarcat prin multă ambiție, în dese rînduri ridicîndu-se la valoarea partenerei de întrecere. Au jucat : Selecționata divizionară A — București : Dragan, Costea, Stamate, Codoi, Crețu, Rotaru, Porojnicu Duduciuc. J.S.K. Slavia — Bulșigaria : Gheorghiev, Trenev, Vîșegonosov, Gavrilov, Bîrzuminschi, Kolev, Saraliev, Țanov. Astăzi, cu începere de la orele 16, în „Constructorul“ aceeași sală, Suceava va întîlni echipa „Viitorul“ Bacău, iar la orele 18 va avea loc al doilea meci dintre selecționata divizionară A — București și J.S.K. Slavia — Bulgaria. B. CONSTANTIN D. MIREA Integritatea avutului obștesc impune o fermă disciplină financiară (Urmate din pagina I) magazinerului Dumitru Păstrăv și fostului contabil șef Samoilă Solcan ? Sau cazurile de la cooperativa agricolă Liteni, comuna Moara, unde s-au anulat dispozițiile de reținere emise în sarcina președintelui Gheorghe Cibireac și a fostului contabil șef Elena Moldovan . Asemenea nejustificate și ilegale „acte de bunăvoință“ acuză pe autorii acestora de o gravă neînțelegere a realităților economice în unitățile în care aceștia funcționează, situîndu-i, în același timp, în unghiul de incidență al legii și făcîndu-i pasibili de urmările aplicării ei. Nu în puține cazuri — exemplele ne stau la îndemână — cu autoritatea și semnătura unor contabili șefi sau a altor persoane cu munci de răspundere din cadrul cooperativelor, s-au făcut cheltuieli neeconomicoase și chiar plăți ilegale. Oare în baza cărui text de lege, la cooperativa agricolă din Siminicea, contabilul șef — retrogradat pe două luni, cu scăderea corespunzătoare a salariului — își recuperează diferența direct din... încasări? Și ce justificări ne poate oferi același salariat pentru faptul de a cumpăra din banii cooperativei o șubă și o pelerină (circa 800 lei) pentru inginer și merceolog, fără ca să se rețină sumele respective celor în cauză ? Opinăm că, eventuala invocare a necunoașterii legii de către cei care aveau obligația cunoașterii și respectării ei, constituie o circumstanță agravantă și o confirmare a faptului că nu întotdeauna, în asemenea posturi - cheie, sunt puși oamenii cei mai potriviți. Un alt aspect care atestă lipsa de răspundere și pasivitatea unor factori de conducere din unele cooperative agricole îl constituie neurmărirea și neîncasarea debitelor, atunci cînd au fost cauzate pagube avutului cooperatist, iar cei vinovați au fost obligați, prin lege, a-i dezdăuna. Analiza unor situații demonstrează, fără echivoc, că între asemenea datornici cu scadențe restante se numără nu puțini președinți, contabili, ingineri, precum și alte cadre cu munci de răspundere. La cooperativa agricolă din Valea Moldovei, contabilul șef e debitor cu 5069 lei, iar fostul contabil Liviu Plorișteanu figurează cu o datorie de 13.788 lei . La Șerbănești, fostul președinte datorează unității 3.621 lei, la Liteni, inginerul Marin Neacșu — 353 lei. Exemplele le-am putea înmulți. Deficiențele semnalate denotă optica deficitară care se mai manifestă în unele cooperative agricole de producție pentru respectarea disciplinei financiare, optică ce-i vizează pe acei care ar trebui să fie ei înșiși exemplu în această privință. Eradicarea unor asemenea situații lacunare presupune intervenții exigente, operative, din partea tuturor organelor cu competențe în această direcție. fotbal Programul returului campionatului diviziei C, seria I, ediția 1969-1970 ETAPA a XXIV-a, 10 MAI Foresta Fălticeni — Letea ; Textila Buhuși — Penicilina ; Fulgerul — Constructorul ; Minerul Gura Humorului — Petrolul; Minobradul Vatra Dornei — Minerul românești ; Nicotină — C.F.R. ; Rarăul Cîmpulung — Textila Botoșani ; Victoria — stă. ETAPA a XXV-a. 17 MAI Textila Botoșani — Foresta Fălticeni ; Minerul Comănești — Petrolul ; Minobradul Vatra Dornei — Victoria ; Letea — Nicolina ; Constructorul — Rarăul cîmpulung ; C.F.R. — Textila Buhuși ; Penicilina — Minerul Gura Humorului ; Fulgerul — stă. ETAPA a XXVI-a. 24 MAI Fulgerul — Pemensina ; Petrolul — C.F.R. ; Nicolina — Minerul Comănești ; Rarăul Cîmpulung Minerul Gura Humorului ; Letea— — Minobradul Vatra Dornei ; Textila Buhuși — Constructorul ; Textila Botoșani — Victoria ; Foresta Fălticeni — stă. ETAPA a XXVII-a. 31 MAI Rarăul Cîmpulung — Nicolina ; Minerul Gura Humorului — Textila Buhuși; CFR — Textila Botoșani; Penicilina — Minobradul Vatra Dornei ; Foresta Fălticenii — Minerul Comănești ; Victoria — Petrolul ; Fulgerul — Letea ; Constructorul — stă. ETAPA a XXVIII-a. 7 IUNIE Petrolul — Constructorul Nicotină — Foresta Fălticeni ; Victoria — C.F.R. ; Minerul Comănești — Rarăul Cîmpulung ; Textila Botoșani — Minerul Gura Humorului ; Textila Buhuși — Letea ; Minobradiul — Vatra Dornei — Fulgerul ; Penicilina — stă. ETAPA a XXIX. 14 IUNIE Minerul Gura Humorului — Minobradul Vatra Dornei ; Textila Buhuși — Victoria ; Penicilina — Textila Botoșani ; Constructorul — Foresta Fălticeni ; Rarăul Cîmpulung — C.F.R. ; Petrolul — Nicolina ; Minerul Comănești — Fulgerul ; Letea — stă. ETAPA a XXX-a. 21 IUNIE Foresta Fălticeni — Penicilina ; Textila Botoșani — Letea ; Minobradul Vatra Dornei — Constructorul ; C. F. R. — Mânerul Gura Humorului ; Fulgerul — Petrolul ; Victoria — Minerul Comănești ; Nicolina — Textila Buhuși; Rarăul Cîmpulung — stă. Alte știri sportive GALAȚI 13 (Agerpres). Pe noul patinoar din Galați, în prezența a peste 2.500 de spectatori, au Început întrecerile campionatului mondial de hochei pe gheață (grupa C). In meciul inaugural s-au întâlnit selecționatele Italiei și Danemarcei. Hocheiștii italieni au obținut victoria cu scorul de 3—1 (0—0, 0—0, 3—1). Golurile învingătorilor au fost înscrise de Rabanier (min. 42), Master (min. 47) și Gallo (min. 57), iar punctul echipei daneze a fost marcat de Gerber în minutul 50. GALAȚI 13 (Agerpres). Prin telefon . Vineri seara, la Galați, în cel de-al doilea meci al campionatului mondial de hochei pe gheața (grupa C), echipa Austriei învins cu scorul de 7—2 (1—0, 2—2, a 4—0) echipa Franței. RIO DE JANEIRO 13 (Agerpres). Pe marele stadion Maracana din Rio de Janeiro începe astăzi turneu internațional de fotbal, un la care participă selecționata României, echipa argentiniană Independiente Buenos Aires și două dintre cele mai valoroase formații braziliene — Flamengo și Vasco da Gama. Turneul se deschide astăzi cu meciul Independiente — Vasco da Gama și continuă mîine cu partida România—Flamengo. Miercuri, echipa română va juca cu Independiente și Vasco da Gama cu Flamengo. 5 MINUTE DESPRE ROCILE SELENARE (Urmare din pagina I) din istorie. Fragmente ale probelor au fost puse la dispoziția unui număr de 106 cercetători principali in Statele Unite și unui număr de 36 specialiști în alte opt țări, savanți proeminenți în domeniul specialităților respective. •*!- Cum au decurs cercetările preliminare ? — După cum se știe, eșantioanele aduse de membrii echipajului Apollo 11 au fost colectate în patru etape, la cîteva minute după ce Armstrong a pus piciorul pe Lună. Astronauții au notat și fotografiat poziția probelor și locurile unde au fost găsite. Oamenii de știință sunt de părere că o asemenea documentare este atît de importantă pentru munca lor de cercetare, incit se va cere în cadrul viitoarelor misiuni ca astronauții să depună un efort special în această direcție. Savanții au primit și un alt gen de material lunar — „probe de carotaj“, extrase de sub suprafața lunară cu ajutorul unor instrumente de excavare speciale. Pe Pămînt, eșantioanele au fost supuse unor experiențe de „timp critic“, considerate necesare înainte ca probele să poată suferi modificări datorită timpului petrecut departe de Lună și a expunerii la atmosfera terestră. Totodată, 30 de specii de animale și plante au fost expuse influenței materiei selenare pentru a determina dacă aceasta conține microorganisme nocive. In cadrul testelor preliminare, fragmente de roci lunare au fost încălzite peste punctul lor de topire , înghețate pînă ce au devenit casante , ciocănite, întinse și presate pentru a se determina rezistența și flexibilitatea lor ; au fost introduse în soluții chimice ; au fost calibrate proprietățile lor de emisiune de radiații și proprietățile magnetice ; a fost măsurată conductibilitatea lor electrică și termică , au fost iradiate și au fost colectate gazele emanate. — Care sunt primele rezultate ale activității de cercetare a rocilor lunare ? — După primele cercetări, asidue, neîntrerupte, oamenii de știință au fost în unanimitate de părere că nu există nici „virusuri lunare“, nici „boli lunare“. N-am găsit nici un indiciu al unei creșteri bacteriene, sau de altă natură. Nu am găsit, pur și simplu, vreo formă de viață pe Lună. Experiențe menite să depisteze fosile, care ar dovedi că a existat viață într-o fază mai timpurie în evoluția Lunii, au fost negative și au întărit teoria că Armstrong și Aldrin au fost primele ființe care au atins Luna în cele 4,5 miliarde de ani ai existenței ei. O descoperire surprinzătoare s-a ivit în legătură cu un test efectuat în vederea determinării virazei aproximative a rocilor. In cadrul acestui test, cunoscut sub denumirea de „datare potasiu - argon“, savanții au analizat măsura în care potasiul radioactiv din roci s-a descompus în gazul inert argon. O asemenea descompunere este un proces natural, care începe odată cu formarea rocii și se menține în tot cursul existenței ei. Rezultatul surprinzător al testului: vechimea — 2,5 pînă la 3 miliarde de ani. Se speră însă, a încheiat omul de știință american, că în cadrul viitoarelor misiuni Apollo vor aduse pe Pămînt și roci de aproapi pe aceeași vîrstă cu Luna. — După această expoziție, „premieră“ selenară în Bucureștii aștesptăm la sfârșitul lunii februarie și vizita echipajului navei Apollo 12, Charles Gounrad, Richard Gordon și Allan Bean. Care a fost contribuția lor la eforturile oamenilor de știință în dezvăluirea tainelor Lunii ? — Rezultatele tuturor expedițiilor Apollo au făcut posibil ca omenirea să capete o nouă imagine a Lunii, deschizînd un nou capitol, fără precedent, în domeniul științei. — Și ce va urma ? — Pînă acum, astronauții au explorat regiunile joase ale Lunii. Atenția ar urma să se concentreze asupra regiunilor înalte, care sunt asemănătoare cu cele de pe Pămînt. Cine știe ? Poate că, studiindu-le, vom găsi răspunsuri și asupra unor fenomene geologice pământene. 4 1 r Un procedeu anormal Din nu se mai știe a cui dispoziție, tuturor muncitorilor echipei nr. 3 de la întreținerea liniei de cale ferată forestieră Moldovița (și, fără îndoială, și altora) li s-a reținut, de către casierul plătitor, contravaloarea abonamentului pe tot anul 1970 la ziarul „Muncitorul forestier“. Desigur, e un ziar interesant, care tratează problemele specifice sectorului în care lucrăm și ne ajută, pe multe căi. In perfecționarea continuă a muncii noastre. Poate că tocmai de aceea ar fi fost mai potrivit alt procedeu, o mai intensă activitate de popularizare a ziarului, de propagandă asupra utilității lui, pentru a-i determina pe forestieri să se aboneze din convingere, nu prin asemenea metode administrative, arbitrare. Dar. . . reținerea ca reținerea, majoritatea oamenilor oricum s-ar fi abonat, cum au mai făcut și anul trecut. Partea proastă e că, de la începutul anului și pînă acum, n-am primit decit un singur ziar — și acela cu destulă întîrziere. Ne întrebăm toți, unde-s ziarele? Dacă banii s-au dat, de ce nu e respectată și la noi această obligație elementară, de ce nu sînt la fel de corecți și de prompți și cei însărcinați cu difuzarea presei? Poate ne ajută și comitetul sindical de secție, care are — printre atribuții — și munca de ridicare a nivelului cultural al muncitorilor, și datoria de a veghea la respectarea drepturilor lor. Fiindcă, primind ziarul cu regularitate, ne vom obișnui cu el, ii vom înțelege și mai bine utilitatea și, la anul, n-o să mai fie nevoie de. . . oboseala casierului. OCTAVIAN BIROL Argel Mai multă omenia! Intr-o zi, în jurul orei 8,30, m-am dus la Policlinica orașului Cîmpulung, cabinetul de boli interne. Mă simțisem rău noaptea, iar după-amiază trebuia să intru în schimbul de lucru. Circumscripția sanitară de care aparțin avea program tocmai la orele în care eu eram de serviciu. De aceea, pentru a evita o agravare a bolii (am fost internat pentru o suferință cardiacă, iar starea gripală pe care o aveam îmi putea complica situația), m-am dus la medic, nu pentru a obține concediu medical, ci pentru o simplă rețetă. După multă așteptare — pentru că oamenii intrau după cum erau invitați de medic, nu la rînd — reușesc să intru și eu. Predau ușa și dovada de salariat, dar doctorul îmi cere bilet de trimitere. Ii explic că circumscripția sanitară are program abia după-amiază, tocmai cînd eu trebuie să fiu la serviciu și că pînă atunci ar trebui să mi se prescrie ceva pentru a nu mi se agrava boala. „Vino dumneata mîine, cu bilet de trimitere. Eu nu te pot consulta“. . .1 Insist cu explicațiile, dar mi-o taie prompt : „Nu mă reține degeaba!“. In tot acest timp, cit au durat discuțiile, dacă ar fi dat dovadă de mai multă omenie și înțelegere, mi-ar fi putut prescrie o rețetă și aș fi plecat liniștit. înțeleg că fiecare instituție își are un program, o disciplină care trebuie respectate, găsesc însă că este inuman să trimiți un bolnav înapoi pentru a îndeplini o formalitate, cînd el a și ajuns în fața medicului. Au fost situații cînd am oprit un medic pe stradă, în timpul liber al acestuia, cerîndu-i unele sfaturi, și nu m-a respins ca acest doctor, care se afla, repet, în cabinet, în orele de program și deci la dispoziția bolnavilor. Cred că asemenea situații trebuie analizate cu mai mult simț de răspundere și să se găsească soluții concrete pentru ca oamenii bolnavi să nu fie purtați pe drumuri. Să se dea dovadă, cu alte cuvinte, de mai multă solicitudine, de mai multă omenie ! VASILE APOSTOL tehnician, sectorul de panificație Cîmpulung INDUSTRIA CĂRNII SUCEAVA angajează de urgență — 1 TEHNICIAN MECANIC — 1 MAISTRU ELECTRICIAN — 3 ELECTRICIENI DE ÎNTREȚINERE — 1 ELECTRICIAN A.M.C. Informații suplimentare se primesc la sediul unității, compartimentul mecano-energetic, telefon 11S08, interior 157. J întreprinderea de construcții-montaj București angajează urgent, pentru localitațile Slobozia și Turnu Măgurele, următoarele categorii de muncitori: — zidari — dulgheri — instalatori sanitari — instalatori încălzire — necalificați Se asigură cazare, masă contra cost la cantină și indemnizație de șantier, în București se angajează numai muncitori calificați. Doritorii se vor adresa de urgență la serviciul de personal al întreprinderii, în str. Sfîntul Ion cel Nou, nr. 21, sectorul 4 — telefon 15.01.40 — București. li A. v" < K