Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)
1970-03-26 / nr. 6927
Proletari din toate țările, aitivul Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean .......................................................................................................................................................... 4 pagini 30 bani Anul XXIV Nr. 6927 joi 26 martie 1970 ÎMPĂDURIRI 70 INTERVIUL NOSTRU In fiecare primăvară, cu privire la împăduriri, relatam pe larg măsurile tehnice și organizatorice întreprinse de silvicultorii județului în vederea bunei desfășurări a lucrărilor, pentru sporirea procentului de reușită. Afirmînd că acestor pregătiri li se acordă și în acest an atenția cuvenită, că toți specialiștii și salariații ocoalelor silvice urmăresc îndeaproape stadiul lor ca și evoluția timpului pentru a putea porni la acțiune încă din primele zile favorabile acestui gen de lucrări, am orientat discuția avută, recent, cu tovarășul inginer ȘTEFAN MIROȚOIU, directorul Inspectoratului silvic Suceava, asupra aspectelor specifice campaniei anului 1970. Referindu-se la silvicultură, Directivele Congresului al X-lea al partidului stabilesc necesitatea elaborării unui program special, în vederea rezolvării problemei lemnului pentru celuloză. Ce ați întreprins sau ce intenționați să întreprindeți în legătură cu acest lucru ? — în actuala campanie, se vor crea arborele cu un ciclu de producție redus, destinate fabricilor de celuloză. Astfel, vom efectua plantații de rășinoase pe o suprafață, pentru Început, de 90 de hectare. în anii următori, asemenea culturi specializate vor ocupa peste 600 de hectare. — începutul pare modest. — La prima vedere, da. Vom proceda astfel pentru a îmbina crearea arboretei lipii pentru celuloză cu o altă prevedere a Directivelor, la fel de importantă pentru sporirea volumului de masă lemnoasă : refacerea pădurilor cu randamente scăzute. Aceasta, prin amplasarea culturilor specializate în zona de șes, pe suprafețele ocupate acum de arborele de fag slab productive. Creșterile medii anuale în pădurile ce urmează să fie defrișate la ocoalele silvice Gura Humorului, Suceava și Fălticeni sunt de numai 2 m.c./ha. față de 9—10 m.c. cst e normal. — In ce ar consta o altă caracteristică a campaniei de împăduriri din primăvara anului ’70 ? — Acordarea unei atenții deosebite speciilor de rășinoase. Acestea vor fi introduse și sub arealul lor normal de răspîndire. Adică atît acolo unde au fost degenerate (prin negljerița sau cct urmare a unor greșeli comise cu ani în urmă), cit și pe locurile dominate de fag, de asemenea, slab productiv , la Dolhasca, Suceava și Fălticeni. Cînd spun rășinoase, nu am în vedere numai molidul. Vom planta un număr însemnat de puieți de duglas verde, pin, larice. De asemenea, de o mai mare atenție decît pînă acum se va bucura bradul — specie care, deși valoroasă din punct de vedere tehnic, a înregistrat o scădere în amestecul arboretelor noastre. — Trebuie să înțelegem de aici că foioasele vor fi ignorate ? — Nicidecum. Vom planta suprafețe și cu aceste specii. De asemenea, vom utiliza, în amestec, puieți de paltin, frasin etc., care, după cum se știe, au menirea să consolideze pădurile de rășinoase, să le protejeze împotriva dobor rturilor de vînt. — Ce termen de execuție preconizați apropiatelor lucrări de împădurire ? — Greu de stabilit ziua în care se va da startul. Aceasta ține de evoluția vremii. In schimb, ne-am hotărît să raportăm încheierea campaniei cu 10—15 zile mai devreme decît în mod obișnuit, ceea ce va duce la creșterea cu 2 la sută a procentului de prindere, asigurîndu-ne, prin aceasta, înfăptuirea angajamentului pe care l-am luat. Totodată, încheierea lucrărilor de împăduriri la termenul stabilit ar permite efectuarea unui volum sporit de operațiuni de întreținere la culturile tinere : descopleșiri de ierburi, rugi și smeură și degajări de esențe nedorite (mesteacăn, răchită etc.). Interviu consemnat de MARIA FLOREA (Continuare în pagina a 11-a) • PE ȘANTIERUL laminorului de benzi la cald, de pe platforma Combinatului siderurgic din Galați, au început lucrările la primil cuptor cu propulsie, care, datorită capacității sale, va fi cel mai mare agregat de acest fel din țară. Cuptorul este prevăzut cu vatră mobilă, automat dirijată, în funcție de regimul tehnologic programat, cu sistem de încălzire care asigură o distribuție uniformă a căldurii, cu mijloace moderne de apropiere și preluare a materiilor prime. Uzina de mecanică fina din Sinaia a introdus in fabricație subansamblele unei noi pompe hidraulice cu dublă acțiune, cu care pot fi echipate toate tipurile de tractoare românești. • PRIMA DECADA a lunii viitoare coincide cu o frumoasă manifestare artistică înscrisă anul acesta în calendarul acțiunilor desfășurate de purtătorii cravatelor roșii . Primul festival republican de teatru pionieresc și școlar. Cu acest prilej, 2.500 de elevi, între 9 și 14 ani, își vor disputa întîietatea — pe scene din orașele București, Brașov și Piatra Neamț — demonstrându-și talentele artistice în cadrul unor spectacole de teatru, estradă, de păpuși și marionete, montaje literar - muzicale et la sfârșitul festivalului cele mai bune formații vor primi diplome de onoare. • Recent a fost omologat un nou tip de vagon de marfă pentru liniile serate înguste. El este rodul colaborării dintre Institutul de proiectări, căt irate și uzina „Unio“ din Satu Mare. Vagonul poate transporta o gama largă de mărfuri, capacitatea sa fiind de 20 tone, iar viteza de 60 km. pe oră. Atelierul de sculărie al I.R U M. Vatra Dornei a fost inzestrat cu o nouă mașină de frezat, la care lucrează B. Aurel, unul dintre muncitorii cu inaltă calificare profesională Anul acesta a luat ființă, la Siret, o secție a I.M.I.L. Rădăuți, care execută automagazine detașabile, din metal și p.f.l. melaminat. încă din primele luni de activitate, unitatea și-ia cîștigat un bun renume. Dovadă sînt comenzile înregistrate pînă în prezent pentru județele Iași, Cluj, Baia Mare, Pitești etc., a căror valoare este de circa 2 milioane lei. Pentru perioada următoare, secția își propune să realizeze, la autocamionete, un dispozitiv hidraulic pentru transportul containerelor cu mărfuri, fapt ce va spori productivitatea muncii cu 200 la sută. Aceste autocamionete speciale vor fi folosite și la deplasarea automagazinelor. nofes Festival Beethoven Uvertura „Egmont“ opus 84, Concertul pentru vioară și orchestră in re major. Simfonia a V-a în do minor fac parte din programul Festivalului Beethoven ce va fi prezentat joi, 26 martie, ora 20,00, în sala Ansamblului .,Ciprian Porumbescu“ din Suceava. Dirijat de Radu Paladi, concertul o va avea ca solistă pe tînăra violonistă Mariana Sîrbu. Construcții de interes social La Fălticeni a început construcția unei orașe cu 96 locuri, pentru copii pînă la Fabrica de cherestea din Moldovița. Sortarea la rampa verde ani. Clădirea va fi dispusă pe parter și un etaj, fiind prevăzută cu camere de joacă, dormitoare, cabinete medicale și grup social. Notăm că, în ultimii doi ani, s-au mai dat în folosință două asemenea unități — la Suceava și Fălticeni — cu o capacitate de 154 locuri. Pentru diversificarea și extinderea producției proprii în sectorul de alimentație publică, Direcția comercială, cu concursul TAPL Suceava, au inițiat desfacerea, prin instituții, școli, întreprinderi și unități alimentare, a unor produse calde de patiserie. Insușindu-și această măsură, restaurantul cu autoservire ..Rapid“ din Suceava, de pildă, vinde zilnic gogoși, plăcinte cu mere și cu brînză în valoare de 600—700 lei. Rezultatele obținute pînă în prezent de TAPS sunt o garanție că producția proprie va avea o pondere în desfacere de 27—30 la sută. - r ÍN NUMĂRUL DE AZI , în pag. 21 » OPINIA CETĂȚEANULUI > CONTRAPUNCT • MOTO »SPORT » CONSTRUCȚIA DE STAT Prezenta comisiilor permanente » CADRAN STUDENȚESC în pag. 3 Deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale La București au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați —conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întimpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu -Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilîchi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș prim - secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyc, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea“ din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim - secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcții și transporturi ; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale ; pentru consiliile populare și administrația de stat ; pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) La întreprinderea de explorări miniere „Moldova" din Cîmpulung, în perioada ce a trecut din acest an, s-au realizat depășiri importante ale planului de activități geologice. Astfel, lucrările de construcții miniere au crescut cu 295 m.l. peste sarcina planificată, înregistrîndu-se și 200 m.l. la foraj cu sondere, 375 m.l. la înaintări galerii, 80 m.l. la suituri și 20 m.l. la puțuri de exploatare. Productivitatea muncii a crescut în perioada sus-amintită cu 16,7 la sută. In secția placaje a C.E.I.S. Suceava Cont deschis la Bancă și... practici care imobilizează mari fonduri După cum este cunoscut, în efectuarea operațiunilor de decontare, un accent deosebit se pune pe întregirea mijloacelor circulante ale întreprinderilor și organizațiilor economice în timpul cel mai scurt posibil. Pentru realizarea acestui obiectiv, operațiile economice trebuie să și le fundamenteze întreprinderile și organizațiile socialiste, pe bază de contracte sau comenzi scrise, încheiate în mod obligatoriu de părți, potrivit dispozițiuniilor legale. Unitățile economice, deservite de filiala noastră din Fălticeni a Băncii Naționale, au aplicat în majoritatea lor, formele cele mai corespunzătoare de decontare, reușind să-și încaseze la timp sumele cuvenite, reîntragindu-și astfel, în mod operativ, mijloacele circulante necesare următorului ciclu de producție. Exemplul cel mai semnificativ în această direcție îl constituie Combinatul de in și cînepă Fălticeni și I.G.D., care au încheiat convenții pentru plăți planificate. Trebuie să arătăm, însă, că unele unități socialiste nu respectă disciplina decontărilor, ba, mai mult, încalcă dispozițiile legale în vigoare, imobilizînd mari fonduri bănești. Asupra acestora ne propunem să insistăm. I.I.L. Fălticeni, în 89 de cazuri, a depus cu întîrziere de 1—11 zile documentele de decontare la bancă, în cursul anului 1969. La U.E.I.L. Fălticeni, s-a constatat că de 84 de ori s-au facturat și depus în bancă, cu o întîrziere de 1,3 zile, documente a căror valoare totalizează peste 1.200.000 lei. Centrul de contractare - achiziții și industrializarea cărnii Fălticeni totalizează, în acest sens, o întîrziere de 218 zile, iar IVACOOP Fălticeni — de 1338 zile. Situații asemănătoare celor arătate mai sus s-au constatat și la alte unități economice din raza de activitate a filialei noastre, situații care au avut urmări negative în accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante și, se înțelege, în crearea disponibilităților bănești în conturile deschise la bancă. Dacă ne referim la IVACOOP, vina principală o au cooperativele de consum sătești, care nu întocmesc și nu remit, în ziua livrării produselor, documentele ce trebuie să stea la baza facturării. De asemenea, un fapt cu totul neadmis îl constituie necomunicarea, în termen, băncii unde-și au conturile deschise, a sumelor reținute din încasări pentru plăți—achiziții contractări, deficiență care a făcut ca un număr de 18 cooperative de consum din județ, printre care cele din Brodina, Calafindești, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Stulpicani, Suceavia, Dolhasca, Preutești, să figureze în evidența contabilă a IVACOOP Fălticeni cu solduri creditoare de peste 162.000 lei în luna ianuarie a.c., unitățile fiind astfel lipsite pe timp îndelungat de sumele respective din conturile lor. In același timp, un număr de 31 cooperative (Arbore, Bogdănești, Botoșana, Dorna Arini, Dorna Candrenilor, Iacobești, Mălini, Panaci, Pojorîta, Reuseni etc.) figurează cu solduri debitoare în sumă de 304.000 lei, peste plafoanele de credite avans — împrumut achiziții — contractări stabilite, ca urmare a nejustificării în termen a împrumutului - avans. Pentru înlăturarea acestei deficiențe, cât și în scopul prevenirii în viitor a practicilor nelegale, se impune ca și serviciul de achiziții - contractări din cadrul U.J.C.C. Suceava să exercite o îndrumare și un control mai susținut. Un alt aspect cu totul nepermis de actele normative în vigoare îl constituie facturarea unor mărfuri sau produse, care, în realitate, nu au fost livrate. Așa, de exemplu, I.I.L. Fălticeni, cu factura nr. 2503 VASILE FLOREA director al Filialei Fălticeni a Băncii Naționale (Continuare in pagina a II-a) â Bulgaria și volumul schimburilor de mărfuri Intr-un comentariu referitor la comerțul Bulgariei cu țările vesteuropene, agenția BTA relevă că în ultimii zece ani relațiile economice ale țării cu diferite state din vestul Europei s-au dezvoltat considerabil. In exportul bulgar în aceste țări un loc tot mai important îl ocupă mașinile, produsele electrotehnice, metalele și produsele chimice. Totuși, se relevă în comentariu, în export predomină produsele agricole și alimentare, care reprezintă 70 la sută din mărfurile pe care Bulgaria le trimite în țări ale Europei occidentale. Una din cauze constă în aceea că într-o serie de țări capitaliste există îngrădiri față de produsele industriale bulgare și, mai ales, față de mașinile produse în această țară. Totuși, relevă agenția citată, există și unele tendințe favorabile de îndreptare a acestei situații mai ales in R. F. a Germaniei, Italia și în țările Beneluxului. în R.F.G., de exemplu, au început să fie exportate mai lesne o serie de mașini, de produse metalurgice și chimice. A fost liberalizat în proporție de 70 la sută exportul de produse in Italia. Tendințe asemănătoare se manifestă și față de unele mașini și produse electrotehnice destinate exportului în Franța, Anglia și țările scandinave. Din țările Europei de vest, Bulgaria importă instalații complexe, diverse mașini și aparate, nave, materii prime industriale, produse ale industriei chimice și metalurgice. Referindu-se la creșterea valorică a comerțului, subliniază că de la 158 comentariul milioane dolari in anul 1960, valoarea schimburilor de mărfuri cu țările capitaliste dezvoltate din Europa a ajuns în anul trecut la 524 milioane dolari, ceea ce reprezintă 14 la sută din totalul schimburilor comerciale externe ale Bulgariei. Bulgaria are legături comerciale cu toate statele Pieței comune și ale Asociației Europene a Liberului Schimb, cu excepția Portugaliei. Anul trecut, de exemplu, valoarea comerțului cu țările Pieței comune a fost de 282 milioane dolari, ceea ce înseamnă că peste 50 la sută din volumul comerțului bulgar cu țările capitaliste dezvol- B. P. (Continuare în pagina a IlI-a)