Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-31 / nr. 6982
ZORI NOI B PAGINA 2 PUTERNICUL ECOU AL HOTĂRÎRII PRIVIND SPRIJINIREA SINISTRAȚILOR RECUNOȘTINȚĂ FIERBINTE PENTRU SUBSTANȚIALUL ȘI ÎNCURAJATORUL AJUTOR ACORDAT HOTARIREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, A CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ȘI A CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE PRIVIND AJUTORAREA POPULAȚIEI ȘI A COOPERATIVELOR AGRICOLE LOVITE DE CALAMITAT ARE UN PUTERNIC ECOU IN RINDUL TUTUROR SINISTRAȚILOR, AL ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR, ECOU MANIFESTAT PRIN RECUNOȘTINȚA FIERBINTE PENTRU SUBSTANȚIALUL ȘI ÎNCURAJATORUL AJUTOR ACORDAT. ALATURI DE CETĂȚENII TARII, LOCUITORII DE PE ÎNTINSUL JUDEȚULUI NOSTRU, CEI DIRECT VIZAȚI PRIN NOILE MASURI, DAU O ÎNALTA APRECIERE GRIJII PE CARE LE-O POARTĂ PARTIDUL SI STATUL, EXPRIMÎND EMOȚIONANTE CUVINTE DE GRATITUDINE. PUBLICAM ASTĂZI CÂTEVA ECOURI : Vom avea din nou casele noastre Suntem doi bătrîni, două familii dintre cele 32 din comuna noastră, Drăgoești, care au avut de suferit de pe urma calamităților. In dimineața zilei de 19 mai, la noi în comună s-a produs o puternică alunecare de teren. Au fost stricate complet sau avariate 32 de case, printre care și ale noastre. Am rămas astfel fără casă, dar nu pe drumuri. Ajutorul organelor de partid și de stat, al oamenilor, al vecinilor și al rudelor, l-am simțit imediat, chiar atunci cînd a avut loc catastrofa, toți aceștia salvîndu-ne avutul și viețile, găzduindu-ne. Hotărîrea privind sprijinirea sinistraților vine să ne însenineze și mai mult viața. Ea conține un întreg complex de măsuri. Dintre acestea le amintim pe cele referitoare la alocarea unor importante ajutoare bănești pentru reconstruirea caselor distruse, pentru repararea celor avariate, refacerea anexelor gospodărești, a bunurilor casnice și de uz personal, ca și pe cele privind acordarea de înlesniri și scutiri de taxe la procurarea de materiale de construcții etc. Este un mare sprijin, o înaltă dovadă că partidul și guvernul, întreaga țară se află alături de noi, sinistrații. Pe lângă ajutorul concret, bănesc și material, această măsură ne îmbărbătează, ne încurajează să parcurgem mai cu ușurință aceste clipe grele. La noi s-a și trecut la acțiunea de asigurare cu noi locuințe pentru cei rămași fără casă. Ni se dă la fiecare teren pentru construcție, într-un loc ferit de pericole, iar cetățenii, cooperativa agricolă, personal președintele Dionisie Popescu, ne ajută la demolare și la transportul materialului în mod gratuit. Pînă ieri, au și fost evacuate familiile din 24 case, iar 8 locuințe sînt deja demolate, printre acestea aflîndu-se și ale noastre. Consiliul popular a luat măsuri ca toți meseriașii să fie concentrați la ridicarea noilor construcții, iar meșterii s-au angajat să lucreze cite două - trei zile fără plată. Toate acestea ne emoționează profund. Curînd, vom avea din nou casele noastre. Nu găsim alte cuvinte decit să mulțumim din inimă partidului și statului, tuturor acelora care ne dau un atît de mare ajutor, făcîndu-ne să nu ne simțim singuri și să uităm cit mai repede necazurile prin care am trecut. ILIENITAN al lui ION si GHEORGHE POPESCU al lui GAVRIL comuna Drăgoești Curaj, muncă tenace și vom șterge toate urmele calamităților M-am gîndit totdeauna că partidul și guvernul vor interveni cu măsuri pentru ajutorarea sinistraților. Hotărîrea publicată în presă, zilele acestea, confirmă, ca și în atîtea alte dăți, grija părintească ce ni se poartă. Ea ne dă curaj și încredere în ziua de mîine, ne dinamizează hotărîrea în a acționa cu forțe sporite pentru a șterge cit mai repede urmele calamităților. In urma inundațiilor din Vatra Dornei, familia compusă din 10 persoane, mea, rămas fără locuință și aproape fără nimic altceva. Dar numai pentru un moment. Imediat, am fost cazați în condiții omenești, ca și toți ceilalți sinistrați din oraș. Un ajutor substanțial am primit prin donații, constînd în îmbrăcăminte, încălțăminte, lenjerie și alimente. Nu știu cum să mulțumesc pentru tot ceea ce s-a făcut și se face pentru noi, dar știu că numeroasa mea familie nu va putea uita niciodată aceasta. Recunoștința noastră o vom dovedi în munca de refacere, de creștere a producției, de reînflorire a patriei atît de rănită de barbara dezlănțuire a furiilor oarbe ale naturii. Sub conducerea înțeleaptă a partidului, cu curaj și prin muncă tenace, vom șterge toate urmele calamităților. SAVIN DULAP muncitor la U.E.S.S. „Dorna Foresta" i După evacuarea apei provenită din inundații, muncitorii, tehnicienii și inginerii au procedat la demontarea motoarelor electrice de la mașini și instalații pentru recondiționare. Astfel de operațiuni au fost făcute și la Fabrica de confecții mătase din orașul Sighișoara (fotografia de sus). Printre localitățile rurale din județul Alba care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale s-a aflat și comuna Unirea (fotografia de jos). IN AGRICULTURĂ • IN AGRICULTURA Cu toate energiile însămînțărilor pentru încheierea și întreținerea gospodărească a culturilor (Urmare din pagina I) funcție de starea umidității solului, ci și de cantitatea totală de căldură, exprimată în sume de temperaturi. In zona noastră, ele nu pot depăși, după prima decadă a lunii iunie, 2.300 grade C. In acest caz, cele mai bune perspective, privind resursele termice ce le vom avea, le are cultura cartofului. Pentru aceasta se impune ca toate unitățile care mai au rezerve suficiente de tuberculi de sămînță să se orienteze spre suplimentarea planului la această cultură. Numeroase cooperative agricole de producție, printre care le enumerăm pe cele din Grâmești, Siminicea, Vicovu de Sus, Măreței, Hănțești, Plopeni, Ipotești, Moara etc. au și hotărit să mărească planul plantării cartofului cu suprafețe ce echivalează cu sute de hectare. Considerăm că hotâririle luate de conducerile acestor cooperative agricole, pe lângă faptul că constituie o adevărată manifestare patriotică, dar sunt și o dovadă de chibzuință, de maturitate in gindire, deoarece, știut este că această cultură reprezintă, pentru județul nostru, ponderea cea mai mare în valoarea producției vegetale - marfă. In bătălia pentru asigurarea unor recolte sporite, o atenție deosebită se acordă întreținerii culturilor care sunt serios amenințate de buruieni, cât și de boli și dăunători. Se lucrează din zori și pînă noaptea, cu toate mijloacele. Vom relata cîteva secvențe din cadrul unor unități cooperatiste în care am poposit în ultimul timp. HĂNȚEȘTI : • „Cu toții, laolaltă, participăm la întreținerea culturilor“ • De ce cu toții la I.M.R. și nimeni la secție ? Ințelegînd just cerința ca județul nostru să contribuie mai mult la aprovizionarea populației și a industriei cu cartofi, aici, la Hănțești, conducerea cooperativei a hotărit să planteze în plus, față de cele 205 ha. planificate, 9 hectare. Patru din acestea sînt de pe acum plantate, urmînd ca restul de 5 ha. să fie puse cu sapa, după marcator, în tarlaua denumită „Bahnă". întreținerea culturilor se află in plină desfășurare. La cultura cartofului, de pildă, brigăzile I, a V-a și a VI-a au și terminat prima prașilă. Vineri, cooperatorii din brigăzile a VII-a și a VIII-a din satul Berești, nedezmințindu-și hărnicia dintotdeauna, erau prezenți masiv la prășitul sfeclei de zahăr. Brigada a IV-a își împărțise forțele o parte la sfeclă și o parte la cartofului pe terenul din prășitul apropierea sectorului zootehnic. Totodată, două prășituri acționate mecanic erau folosite la întreținerea porumbului. Totuși, la secția de mecanizare de la această unitate agricolă cooperatistă am întîlnit o situație anormală : în ziua de vineri, 29 mai a.c., toți cei trei factori din conducerea secției — șeful, mecanicul și economistul, în plină campanie, erau plecați la întreprindere !... Poate ne spune conducerea I.M.A. Salcea „motivele“ ! ? Dar să revenim la cooperatori, mai precis la legumicultori : în locul denumit „Mălăiște", ei terminaseră de plantat varza de vară și plantau 2 hectare cu castraveți. Cooperatorii din această brigadă au hotărit să mărească suprafața la această cultură cu încă două hectare. „Suntem avansați cu lucrările de întreținere, ne spunea președintele D. Cazacu. Alături de toți cooperatorii, noi cei din conducere, brigadierii, personalul administrativ, muncim tot la cot pe tarla, pentru distrugerea la timp a buruienilor, pentru sporirea recoltei. Eu însumi prășesc un hectar de porumb“. Față de cele afirmate de președinte, cu atît mai anacronică apare atitudinea cooperatorului Adam Blanaru, care, desconsiderînd îndatoririle sale firești, nu participă la muncă. Cele 5 rînduri de sfeclă, singurele ce sînt neprășite în tarla, te acuză, tovarășe Adam Blanaru ! SIMINICEA : • Se plantează 20 ha. cu cartofi peste plan ! • La sfecla de zahăr și mac, cooperatorii execută prașila a II-a. Pe președintele unității, tovarășul Gh. tereleac, l-am găsit in plină acțiune de coordonare a lucrărilor de maximă urgență. In momentul sosirii noastre în unitate, președintele supraveghea fertilizarea cu gunoi de grajd a unei suprafețe pe care voia s-a planteze suplimentar cu cartofi. „Avînd suficienți tuberculi de sămînță, ne spunea interlocutorul, s-a hotărit în consiliul de conducere, și era firesc să fie așa, dat fiind că pe țară (datorită calamităților) au fost compromise însemnate suprafețe cu această cultură, să mărim suprafața cu cartofi de la 155 la 175 hectare. Azi fertilizăm și pregătim bine terenul, iar mîine vom planta. Avem certitudinea că vom obține o recoltă bună. In prezent, mai avem o suprafață de teren în care încă nu se poate însămînța cu porumb, în schimb, toate forțele sînt îndreptate spre întreținerea culturilor. La sfeclă (140 hectare) și mac (100 hectare) s-a încheiat prașila I și este pe jumătate efectuată cea de-a II-a. La cartof s-au prăși șit mecanic 140 hectare. De mîine, vom acționa din urmă cu sapele. Ca și anul trecut, ne dăm seama că, în această unitate, se muncește cu simț de răspundere, atît din partea conducerii, cit și a specialiștilor. Și-n legumicultură, sub directa supraveghere a tovarășei ing. E. Rădulescu, se desfășurau lucrări urgente : se planta ardeiul, se terminau de prășit 26 ha, cu castraveți, iar ceapa plantată pe 10 ha. se prezenta într-un stadiu bun de vegetație, fiind deja prășită o dată. ZVORIȘTEA : • Ploaia din ajun nu a întrerupt lucrările. • Toate mijloacele sunt grupate la prășit porumbul • La brigada a III-a se cunoaște mina omului gospodar. In dimineața zilei de vineri, deși joi plouase bine pe unele tarlale, la C.A.P. Zvoriștea activitatea în cîmp se desfășura normal. Cooperatorii au înțeles că timpul instabil nu permite nici o amînare. Așa se explică faptul că, în aceste zile, prașila se desfășoară din plin la toate culturile. Mai avansați cu lucrările sînt cooperatorii conduși de brigadierii Constantin Luchian și Andrei Moscaliuc. O evidențiere aparte a făcut-o inginerul șef, D. Capverde, pentru activitatea depusă de brigadierul Mihai Agarafinei. Acesta, deși este de curînd în conducerea brigăzii a IlI-a, a reușit ca, în scurtă vreme, datorită spiritului său de bun gospodar, să organizeze în așa fel treburile incit formația sa de lucru să ajungă printre cele dinții la toate activitățile de sezon. Mecanizatorii secției Zvoriștea au muncit conștiincios în această campanie. Și la venirea noastră în unitate acționau la semănatul inului și fasolei, la prășitul culturilor. Din păcate, fapta mecanizatorului Alexandru Bursulesei, care a fost găsit transportînd pe ridicătorul hidraulic saci cu cartofi și deasupra pe un alt tractorist, denotă că aici regulile de protecția muncii și disciplina nu sunt respectate. Din cele relatate, cit și din multitudinea veștilor ce ne sosesc la redacție, se desprinde clar ideea că toți cooperatorii, toți cei care lucrează în agricultură sunt conștienți că, in aceste zile, măsurile care se întreprind și se vor întreprinde prezintă o importanță hotăritoare pentru economia noastră națională. Urmind exemplul fruntașilor, nici un efort, oricît de mare ar fi el, nu trebuie precupețit, pentru a se da impuls maxim lucrărilor urgente din agricultură ! In aceste zile, imagini asemănătoare celei pe care o publicăm astăzi pot fi întîlnite peste tot, in unitățile agricole, unde oamenii muncii de la sate acționează cu hotărire pentru a pune o bază trainică viitoarelor recolte A C.E.C.-CONTUL 2000 42.185.000 lei, la această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga țară în contul C.E.C. - 2000. Cele mai substanțiale donații în „contul omeniei" le-au făcut cetățenii Capitalei - 9.448.900 lei, cei ai județelor Arad - 2.673.500 lei, Cluj - 2.280.200 lei, Timiș - 1.774.000 lei, Bihor - 1.697.400 lei și Argeș - 1.388.500 lei. Printre milioanele de cetățeni care contribuie pe această cale la ajutorarea populației din județele grav afectate de inundații se numără și elevii Liceului „Nicolae Bălcescu" din Pitești (suma depusă - 18.000 lei), precum și cei de la Școala generală nr. 1, din aceeași localitate — 4.106 lei. (Agerpres) Situația hidrometeorologică In ultimele zile, atît factorii meteorologici cit și cei hidrologici au evoluat favorabil, producînd o ameliorare generală. Astfel, vremea s-a menținut în general frumoasă și s-a încălzit mai ales în sudul țării. Au mai căzut ploi locale numai în jumătatea de nord - vest a țării și regiunea de munte, fără a influența negativ nivelurile rîurilor interioare. Se apreciază că în următoarele două zile, vremea se va menține frumoasă și va continua să se încălzească în cea mai mare parte a țării. Se va accentua astfel procesul de evaporare a apei din sol. In jumătatea de nord a țării vor mai cădea averse care nu vor totaliza însă cantități mari de apă. In zonele de munte, aversele vor fi mai frecvente. Cotele înregistrate sîmbătă la amiază la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că Dunărea este în creștere generală cu mici fluctuații locale. In aval de Tr. Severin și pînă la Bechet, apele cresc cu 8—14 cm. Ele se mențin, de asemenea, în creștere și în aval de Bechet pînă la Cernavoda, cu 8 cm., iar de aici și pînă la Brăila cu 2 cm. La Brăila și Galați cotele sînt în scădere ușoară, 2-3 cm., și se mențin staționare în aval. Frontul undei de viitură pătrunse în țară la 21 mai a ajuns sîmbătă la Hîrșova. Pe Mureș, apele sunt în scădere continuă, depășind încă cotele de inundație la Săvîrșin cu cca. 35 cm., Radna cu 100 cm., Arad cu 50 cm., și la Periam cu 140 cm. Oltul scade pînă la Rm. Vîlcea, nivelurile apei fiind însă deasupra cotelor de inundație în aval de Hoghiz, cu 8—40 cm. și la Slatina, cu 20 cm. In aval apele sînt staționare. Șiretul se află în scădere pe întreg parcursul, rămînînd peste cotele de inundație cu 10 cm. la Lungoci și cu 30 cm. la Șendreni. Prutul scade ușor pe sectorul Ungheni - vărsare, menținîndu-și apele peste cotele de inundație la Drînceni cu 15 cm., Fălciu cu 110 cm. și Oancea cu 40 cm. Nivelurile celorlalte ape interioare sînt în continuă scădere. (Agerpres) State, organizații internaționale și persoane din străinătate sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații Personalul diplomatic al Ambasadei Republicii Cuba din București a hotărit să contribuie cu suma de 21.000 lei la recuperarea pagubelor cauzate de calamitățile naturale ce s-au abătut asupra României. ★ Societatea medicală internațională a trimis spre România un transport de medicamente cu ajutorul a două autosanitare care vor rămîne la dispoziția țării noastre cit timp va fi necesar. ★ Pentru ajutorarea inundațiilor din țara victimelor noastre, Crucea Roșie japoneză va trimite, la sfîrșitul acestei calea aerului, antibiotice, luni, pe cloramfenicol și alte medicamente in valoare de 585.000 yeni. Crucea Roșie norvegiană a făcut o donație constînd în 80 tone alimente și 4.000 perechi încălțăminte. De asemenea, Societatea „Ajutorul Bisericii norvegiene" a donat în plus, față de cele anunțate anterior, importante cantități de preparate din carne, conserve din legume, alimente pentru copii, antibiotice, vaccinuri TAB, încălțăminte. Valoarea totală a donației făcută de această societate este de 1.000.000 coroane norvegiene. ★ 29 de tone medicamente și alte ajutoare au fost trimise din Copenhaga către zonele inundate din România, a anunțat Consiliul Bisericii Luterane daneze. Pînă în prezent, în Danemarca au fost colectate, în același scop, aproximativ 340.000 coroane daneze. Comitetul de ajutorare al bisericilor germane din R. F. Germaniei a expediat, pe adreasa comandamentului pentru coordonarea ajutoarelor destinate sinistraților români, două camioane transportînd 10 tone îmbrăcăminte pentru copii și 300 corturi. Asociația elvețiană a ajutorului muncitoresc - țărănesc a anunțat că a trimis în România o donație de 1.000 franci. ★ In legătură cu pagubele rezultate în urma inundațiilor catastrofale din țara dv. și față de suferințele personale ale multor cetățeni români pricinuite de această calamitate, dorim să vă exprimăm sentimentele noastre sincere de compasiune și solidaritate — se spune într-o scrisoare trimisă de firma „C. H. Boehringer Sohn" din Ingelheim am Rhein (R. F. a Germaniei). Pentru a contribui cu un mic ajutor, trimitem Ministerului Sănătății din România, prin intermediul reprezentantului nostru la București, un transport de medicamente. Firma „Humphreys and Glasgow", prin directorul său general L. Dobson, și directorul H. R. H. Macculloch, anunță un ajutor constînd dintr-o jumătate de milion de tablete pentru purificarea apei, precum și sprijin la repunerea în funcțiune a uzinelor industriale românești avariate de inundații. Firma „Byk Gulden Lomberg" din R. F. a Germaniei, producătoare de medicamente și alimente pentru copii, scrie, adresîndu-se întreprinderii românești de comerț exterior „Terra" . Adine impresionați de urmările acestei tragedii, și animați de sentimente de solidaritate, vă rugăm să primiți din partea noastră un ajutor de circa 2.000 dolari, sub formă de alimente pentru copii, medicamente și anestezice utile în urgențele chirurgicale. Reprezentantul unor firme austriece în România, Peter Zwoelfer, arată în scrisoarea sa , in numele firmelor „AWT" și „Evidenzburo für Aussenhandelsgeschafte"din Viena, precum și în numele meu personal, îmi exprim întreaga compasiune față de grelele pierderi cauzate de calamitățile naturale ce s-au abătut asupra României. Pînă la stabilirea definitivă a modului de ajutorare ce va fi oferit de firmele pe care le reprezint, personal mă angajez să depun, în contul 1.000, pînă la sfîrșitul anului 1970, suma de 5.000 șilingi austrieci. Pe adresa întreprinderii de comerț exterior „Fructexport" continuă să sosească comunicări din partea firmelor străine colaboratoare, prin care se transmit noi donații la fondul destinat sinistraților. Astfel, din R. F. a Germaniei au donat : „Johannes Ehlers" - 5.000 mărci ; „Ulbrichte", „Lehman Sohne", „Holbeck" și „Lehman" din Köln - cite 1.000 mărci; din Danemarca firma „Hans Lundlg" - 1.000 coroane daneze ; din Berlinul occidental, firmele Odată cu cea mai profundă simpatie și speranța că în scurt timp totul va reintra în normal în regiunile năpăstuite de revărsarea apelor, Stephen Furbacher oferă, din partea firmei „Pres Amax Aluminum Greenwich Conn", 1.200 colete cu alimente pentru copii. ★ La întreprinderea de stat pentru comerțul exterior „Chimimport" au sosit o serie de telegrame prin care firme din străinătate avînd relații de colaborare cu întreprinderea noastră își exprimă simpatia față de poporul român greu încercat, amintind în același timp că doresc să contribuie la înlăturarea daunelor provocate de inundații. In felul acesta, Grupul chimic „Bass" anunță că va trimite, prin firma „Nordmark Werke", medicamente în valoare de mărci. Institutul „Gentile" 10.000 din Italia, prin reprezentantul său, dl. Fauro, a oferit tablete antigripaie, iar firma „Immuno" din Viena va trimite gratuit plasmă umană uscată. De asemenea, au comunicat alte donații firme și întreprinderi din diverse țări, întreprinderile farmaceutice „Geigy" din Basel au donat o nouă sumă de 5.000 franci elvețieni ; din Danemarca firmele „Nitroamtonizer" și „Nissen" au donat 5.000 coroane și, respectiv, 1.000 coroane ; din Austria, firma „Westinghaus“ a donat 40.000 șilingi, iar Societatea de acțiuni pentru Comerț din Viena - 15.000 șilingi; din Suedia, firma „Felix" — 20 tone pui congelați ; din Marea Britanie, diferite firme și persoane originare din țara noastră au donat 1.788 dolari ; firma „Kurt Dietrich" din Berlinul occidental - 5.000 mărci; firma „Chilio Brothers Petroleum" din New York - 6.000 dolari S.U.A. ; Comptoir Algerien du Levant „Gezclim - Transport" - 1.000 dolari S.U.A. ★ Grupul de tehnologi ai firmei olandeze „Stambarbon“, care lucrează la Combinatul chimic din Craiova, profund emoționați de încercarea dureroasă suferită de populația din unele regiuni ale României în urma inundațiilor, au găsit de cuviință să contribuie cu 5.000 lei la fondul de ajutorare a sinistraților. In sprijinul populației și regiunilor din țara noastră, care au suferit grave pierderi în urma recentelor inundații, sosesc din străinătate și multe donații individuale, in valută sau sub diferite alte forme. Astfel, cetățeanul francez Erlich David a donat 1.000 dolari; Juliana Bew din Lugano — 1.000 franci elvețieni , dr. Kreusch din Düren (R. F. a Germaniei) - 200 kg. medicamente ; Jan Westphall din Danemarca - 500 coroane. (Agerpres) ★ ★ ★ ★ ★ ★ „Kurt Otto" și cite 3.000 mărci. Bruno Bilan" — ★