Zori Noi, martie 1973 (Anul 26, nr. 7834-7860)
1973-03-28 / nr. 7857
\ J * f ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 7857 [ miercuri 28 martie 1973 4 PAGINI 30 BANI PRIN REALIZAREA NOILOR STRUCTURI ALE UNITĂȚILOR ECONOMICE ------DIN BIROURI,------ACOLO UNDE PULSEAZĂ PUTERNIC MUNCA CREATOARE Acțiunea pentru realizarea noilor structuri ale unităților economice, în lumina prevederilor recentului Decret al Consiliului de Stat, a pus în evidență, — ca în toate unitățile industriale din județ — și la uzina suceveană pentru utilaje și piese de schimb posibilități importante de perfecționare continuă a activității productive, de raționalizare a aparatului administrativ. Spre a obține unele amănunte în legătură cu aceasta, ne-am adresat tovarășului ing. Ioan Lukacs, directorul uzinei, care ne-a spus : — In cadrul acțiunii de aplicare a prevederilor decretului, care stabilește precise criterii de apropiere a personalului de specialitate de producție, aș zice de integrare deplină a acestuia într-o activitate creatoare, comisia formată în acest scop, care și-a desfășurat activitatea sub conducerea directă a organului de partid, a întocmit o organigramă adecvată specificului uzinei, pentru cuprinderea efectivă a problemelor de producție, repartizarea mai echitabilă a competențelor și responsabilităților pe fiecare salariat, scopul final constituindu-i realizarea ritmică, la nivel maximal, în condiții de eficiență mereu sporită a sarcinilor de plan și onorarea angajamentelor asumate. Trecînd la aplicarea prevederilor Decretului am avut în vedere întărirea secțiilor productive, unde se hotărăște soarta planului, cu personal de specialitate, avînd o pregătire corespunzătoare, eliminarea, în același timp, a unor verigi intermediare sau paralele, care, ne-a dovedit practica, creau anumite greutăți. Dacă, pînă acum cîteva zile, la uzina noastră existau 15 servicii și 19 birouri, care concentrau un număr mare de salariați, între care ingineri și tehnicieni, după realizarea noii structuri, există doar 9 birouri încadrate, se înțelege, cu cadre mai puține, dar avînd o bună pregătire. Apoi, în loc de 5 secții avem numai 4, secția sculărie devenind atelier su personal de conducere mult mai mic. Ni se precizează că personalul tehnic a făcut, prin aceasta, un important secțiile pas către direct productive, întărind asistența tehnică. Alte cadre au trecut în activitatea de proiectare, al cărei rol, mai ales într-o uzină cu specific de construcții de mașini, este bine cunoscut. Mai mulți tovarăși, care efectuau pînă acum munci de birou, au fost orientați către producție, urmînd a se califica în meserii ca : strungar, frezor, S.D.V.-ist, laborant, bobinator. Alte informații despre avantajele ce decurg din realizarea noilor structuri ale unităților economice ne furnizează tovarășul inginer Partenie Căproiu, secretarul comitetului de partid din uzină . Activitatea de birou, care depășea uneori limita utilului, s-a redus la ceea ce este absolut necesar. Aș preciza că, NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) LA U.A.P.S. SUCEAVA ® De la 15 servicii și 19 birouri, la 9 birouri • Mai multe cadre se vor califica în meserii ca: strungar, frezor, laborant, bobinator • Atelierul de proiectare concentrează ingineri și tehnicieni cu o bună pregătire profesională . Adevărata școală a viitorului specialist — activitatea direct productivă Pregătiri pentru recolta viitoare In aceste zile premergătoare începerii campaniei agricole de primăvară, lucrătorii I.A.S Fălticeni acționează energic pe diferite fronturi ale muncilor de sezon. întregul parc de tractoare și mașini agricole se află în stare de funcționare. Mecanizatorii și mecanicii din ateliere au reușit să execute, conform graficelor întocmite, reparații de bună calitate la 55 tractoare, 33 pluguri, 9 mașini de plantat cartofi și 21 remorci. In toate fermele continuă fertilizarea ogoarelor cu îngrășăminte naturale. Datele situației operative centralizate la întreprindere atestă că pe cimp au fost transportate 19.200 tone gunoi de grajd din cele 20.200 tone planificate. De asemenea, se acționează pentru urgentarea lucrărilor de sezon în livezi. Adăugind și faptul că întreaga cantitate de cartofi pentru sămînță însilozată în toamnă — 1.700 tone — se păstrează bine, că sămînța de mazăre și gulii furajere corespunde din punct de vedere calitativ, se poate conchide că la I.A.S. Fălticeni există premise favorabile realizării unor recolte sporite în 1973. Recent intrată în funcțiune, secția de confecții - tricotaje din Siret înscrie rezultate tot mai bune în întrecerea socialistă VALOROASA INITIATIVA I P[|||||| \)\ [XCESUL A COOPERATORILOR DIN 1 LINIIU 11/1 L/IULUUL MARGINEA ȘI HORODNIC nr nisifilT 10 *«R o», Dl UMIDITATE SA I DIMINUEZE PRODUCȚIILE Peste 1000 de oameni acționează la desecări fij Fiecărui participant i s-a stabilit normă de lucru Q într-o singură zi — amenajat 200 m.l. canale ■ Angajamentul tineretului prinde viață ■ Acțiuni prioritare la Satu Mare: eliminarea apei care băltește pe tarlalele cu grîu, dar și a celei de pe terenurile ce urmează să fie pregătite pentru însămînțuri ■ Se impune o preocupare mai susținută pentru mobilizarea oamenilor An de an, datorită excesului de umiditate, cooperativele agricole din zona Rădăuților au întîmpinat numeroase greutăți în folosirea eficientă a pămîntului. Pentru ca situația să nu se repete și în acest an, mulți locuitori din zona amintită muncesc acum cu hărnicie și răspundere la săparea șanțurilor de scurgere a apei.. Luni, pe șantierul de îmbunătățiri funciare al cooperatorilor din Horodnic de Sus am fost martorii unei acțiuni bine organizate, în cadrul căreia erau cuprinse circa 1.000 de persoane. Tovarășul Filaxet Ichim, președintele C.A.P.. RELATĂRI DE LA HORODNIC DE SUSU SATU MARE a ținut să ne spună că „o lungă perioadă de timp, țăranilor cooperatori din Horodnic d i Sus le lipsea inițiativa. Văzînd insa cum cooperatorii din Marginea și vecinii noștri din Horodnic de Jos acționau, zilele trecute, la desecări, oamenii au pornit cu hotărîre la treabă. Duminică a fost prima zi cînd ne-am apucat să deschidem canalele de scurgere a apei. La apelul organelor comunale de partid și de stat, al consiliului de conducere al C.A.P. s-au prezentat la muncă, cu tîrnăcoape, hîrlețe și lopeți, peste 190 de persoane, care, numai într-o singură zi, au reușit să disloce 300 m.c. pămînt prin săparea a 200 m.l. canale". • — Problema eliminării excesului de umiditate — relata cooperatorul Dumitru Țigănașu — ne preocupă în egală măsură pe toți gospodarii din Horodnic de Sus. La noi, pe anumite tarlale, apa rezultată din ploi v sau topirea zăpezilor băltește o lungă perioadă de timp, nepermițînd nici executarea lucrărilor agricole în bune condiții și nici plantelor să se dezvolte cum trebuie. ION bancescu (Continuare în pagina a ll-a) Participare de masă a cooperatorilor din Horodnic de Sus la lucrările de îmbunătățiri funciare ÎN ACEST NUMĂR : OPINIA CETĂȚEANULUI Contrapunct O preocupare bănoasă: CULTIVAREA CĂPȘUNULUI IN PAGINA 2 „Plaiuri sucevene“ Marginalii la gazetele satirice din două comune IN PAGINA 3 PRIMELE EXAMENE - PRIMELE SUCCESE ALE STUDENȚILOR SECȚIILOR DE SUBINGINERI Cu cîteva zile în urmă, anunțam•— prin intermediul unui articol — începerea sesiunii de examene la secțiile de subingineri de pe lângă cele două cunoscute unități economice din lunca Sucevei. Acum, după ce au fost susținute unele probe orale, sintem îndreptățiți, pe baza primelor rezultate obținute, să afirmăm că cele dintâi examene susținute de studenții acestor secții s-au soldat, în general, cu succese. La secția de „Utilaje pentru industria lemnului“ de pe lângă grupul de uzine pentru producția de utilaje și piese de schimb, la primul examen, și anume cel de „B.P.L.C.H.“ (cei cu care am stat de vorbă au tradus această formulă, folosită de ei pentru a denumi o disciplină de studiu, prin „Bazele producției lemnului, celulozei și hîrtiei“), din 43 de studenți, 40 au obținut note de promovare, majoritatea constituind-o notele bune și foarte bune. In carnetele de student ale tehnicianului T.C.M. Constantin Paraschiv, lăcătușului Mihai Iacob, tehnicianului Gheorghe Curelari etc. prima notă înscrisă a fost cea maximă, mulți alți colegi, ca strungarul Ion Dura, muncitorul de înaltă calificare Dumitru Popovici ori tehnicianul Vasile Chiriac obținînd la primul examen nota 9. Luni, cînd i-am vizitat, începuse cea de-a doua confruntare a studenților dintr-una din grupele acestei secții: examenul la matematică. Deși nu se înregistraseră rezultate spectaculoase, din convorbirea cu mai mulți tineri, printre care Mariana Tcaciuc, muncitor C.T.C., Florin Selea, tehnician normator, Vasile Moroșanu, tehnician în atelierul de proiectare, am înțeles că ei consideră stadiul pe care l-au atins în pregătirea pentru acest obiect ca unul tranzitoriu, de la o situație datorată faptului că unii au absolvit liceul într-o perioadă mai depărtată, către o fază superioară, în care, datorită studiului individual și colectiv (acesta din urmă folosit de ei în mod constant ca o formă de întrajutorare) vor acoperi toate lacunele care mai există în cunoștințele lor. Studenții unei grupe, care nu avea în acea zi examen, dar venise să trăiască în avanpremieră, alături de colegii lor, emoțiile examenului de matematică, ne-au explicat și semnificația rezultatelor bune de la primul examen. Ca și în cazul „pronosticurilor“ optimiste pe care le formulau pentru ultimul examen din această sesiune, cel la „tehnologia materialelor“, își fundamentau afirmațiile pe rolul jucat de experiența de producție în însușirea temeinică a cunoștințelor de specialitate, pe activitatea desfășurată în laboratoare și vizitele la C.I.L. și C.C.H. pentru cunoașterea procesului tehnologic și a utilajelor. La rîndul său, Vasile Moroșanu, care obținuse cea mai mare notă la matematică, aducea argumente similare în explicarea succesului obținut. Ioan Rișca, strungar de înaltă calificare, ne-a vorbit despre dorința sa și a tuturor colegilor de a reuși să facă față la un nivel tot mai înalt cerințelor pe care le implică calitatea lor de studenți și oameni ai producției. Folosirea judicioasă a timpului, afectarea celui din afara orelor de serviciu studiului la biblioteca tehnică a întreprinderii și la biblioteca municipală vor fi, și în continuare, după mărturisirea sa, preocupările principale de studenți. Am aflat, așadar, gînduri și, mai ales, cîteva unele rezultate concrete ale muncii acestor oameni, de vîrste diferite, dar integrați unei categorii comune care dă una din notele specifice societății noastre : îmbinarea permanentă a activității productive cu studiul. Le dorim succes în continuare! ION NEDELEA Imagine din timpul examenelor } \ Expuneri La Universitatea serala de marxism - leninism din Suceava și filialele ei din Rădăuți, Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei au fost, ținute, zilele acestea, expunerile : "80 de ani de la crearea P.S.D.M.R." și „Semnificația istorică a apariției Manifestului partidului comunist și actualitatea ideilor sale despre rolul partidului comunist și al clasei muncitoare". Aceleași expuneri au fost audiate și de un însemnat număr de cursanți, de comuniști, de oameni, ai muncii din întreprinderile și instituțiile județului nostru, din organizațiile de partid de la sate. Simpozion „Dimitrie Onciul" Din inițiativa comitetului județean de cultură și educație socialistă, duminică a avut loc în comuna Straja, locul nașterii marelui istoric român Dimitrie Onciul, un simpozion închinat comemorării a 50 de ani de la moartea acestui înflăcărat patriot și savant de renume mondial, în sala căminului cultural din localitate, în fața a peste 700 de auditori, lectorii universitari Octav Monoranu, Nicolae Ursulescu Mihai Iacobescu, de la Instititutul pedagogic din Suceava, au prezentat expunerile : „Viața lui Dimitrie Onciul", „Dimitrie Onciul — istoric și pedagog” și „Concepția filozofică a lui Dimitrie Onciul". Cu acest prilej, a fost organizată și o expoziție de carte istorică și social - politică: „Flori pentru fruntași“ Astfel s-a intitulat spectacolul muzical - coregrafic prezentat de artiștii amatori ai Clubului minier Iacobeni în cinstea fruntașilor în întrecerea socialistă de la Exploatarea minieră Vatra Dornei. In fața a peste 350 de spectatori au evoluat fanfara, brigada artistică de agitație și ansamblul folcloric „Bistrița Aurie“. Ținuta artistică a spectacolului, măiestria interpretativă a artiștilor amatori, aduse , ca omagiu fruntașilor în producție, au fost răsplătite de aplauzele publicului.