Zori Noi, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7913-7938)
1973-06-10 / nr. 7921
ZORI NOI PAGINA 2 Intîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“ (Prmare din pagina I) De o parte și de alta a panoului unde este înscris citatul, se află, într-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentând mai mulți revoluționari pașoptiști și un bust, realizat în bronz, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sunt parcurse sălile expoziției, care reunește circa 300 de lucrări, selecționate din cele peste 1.000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor artistică și educativă, tematica bogată ilustrează revelator largul și viul ecou pe care aniversarea Revoluției de la 1848 l-a găsit în inima și conștiința artiștilor din toate generațiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — care cinstesc memorabilul eveniment, una din paginile cele mai mișcătoare și înălțătoare ale istoriei noastre, izvor de generoasă inspirație. Așa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai departe tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor momente din trecutul de luptă eroic al poporului român, tradiție strălucit reprezentată, în zilele fierbinți ale lui ’48, de creatori patrioți ca Ion Negulici, I. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție, care și-au pus talentul în slujba marilor idealuri naționale. Revoluția de la 1848, pe care au slăvit-o, în decursul timpului, atâția iluștri artiști, ne este înfățișată astăzi în noi viziuni plastice, de pe pozițiile înaintate, militante ale artei noastre socialiste. Expoziția constituie, în fapt, o vastă frescă a acelui neuitat an revoluționar. In sugestive imagini artistice, într-o mare diversitate de Stifluri, sunt redate proieciț>stele's momente ale mișcării pașoptiste, caracterul Teitaitar și profund național, este o pusä în lumină înrâurirea deosebită pe care a avut-o asupra evoluției,ulterioare a națiunii noastre. O serie de valoroase pînze, sculpturi și lucrări de grafică evocă în chip emoționant istoricele adunări de la Blaj și Izlaz,, de pe Cîmpia Filaretului, eroica ridicare la luptă a maselor — forța motrice a revoluției —, uriașul potențial revoluționar al poporului nostru, voința sa de a trăi liber, de a-și afirma nestingherit forțele materiale și spirituale. Pictorii noștri contemporani fac să strălucească, din nou, stindardul înălțat de generația de la 1848, împurpurat de flacăra luptelor transmisă prin vremi de toți acei ce și-au vărsat sîngele pentru înfăptuirea aspirațiilor de libertate și progres, de unitate și independență națională. La loc de cinste sunt așezate, în expoziție, portretele — imortalizate pe pînză, dăltuite în piatră sau lemn — ale neînfricaților conducători ai Revoluției de la 1848 : Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Gabor Aron, Eftimie Murgu, Andrei Mureșanu, Simion Bărnuțiu, Ana Ipătescu, Popa Șapcă, Cristian Tell și mulți alții. Lucrările Înmănuncheate în expoziție constituie o pregnantă mărturie a prețuirii pe care artiștii o dau trecutului glorios al patriei, năzuințelor statornice ale poporului român pentru păstrarea și afirmarea ființei naționale, eroismului și demnității sale, vocației sale creatoare. Ele sunt, în același timp, o dovadă vie că artiștii își îndeplinesc sarcina de onoare ce le revine de a oglindi, în operele lor, cele mai de seamă evenimente din istoria patriei, din viața și lupta poporului nostru, care făurește astăzi, sub conducerea partidului, societatea socialistă multilateral dezvoltată. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se opresc îndelung în fața a numeroase opere din expoziție, apreciind calitățile lor artistice, forța lor sugestivă, evocatoare. Secretarul general al partidului se întreține călduros cu membrii conducerii Uniunii Artiștilor Plastici, subliniind că operele expuse relevă faptul că pictorii, sculptorii, graficienii s-au apropiat, cu dragoste și înțelegere, de marile teme ale realității vieții noastre, ale istoriei, de momentele sale de seamă, care reprezintă simboluri ale luptei pentru libertate și independență a poporului nostru. Conducătorul partidului și statului jaifatămt că artiștii plastici ’trebuie să aibă la vedere, permanent, realizarea unor lucrări monumentale, inspirate din trecutul , de luptă, din tradițiile noastre revoluționare — adevărate mărturii ale istoriei noastre vii — lucrări care să înfrumusețeze orașele țării, noile lor cartiere, piețele publice. In discuția cu personalități ale vieții noastre culturale, tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază că unele imagini din expoziție pot oferi puncte de plecare pentru crearea unor mari compoziții de masă, a unor monumente de înaltă valoare artistică închinate Unirii, Eliberării patriei, altor momente de importanță covîrșitoare din cronica națiunii noastre. Mulțumind pentru onoarea deosebită ce i s-a făcut întregii obști a artiștilor plastici, pentru intîlnirea cu participanții la Conferința națională a Uniunii de creație, pentru prezența secretarului general al partidului la vernisajul expoziției, pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, a spus : Mult stimate și iubite tovarășe secretar general. Stimați tovarăși din conducerea de partid și de stat. Este pentru noi, astăzi, o mare bucurie acest moment emoționant —■ pe care îl reprezintă vizita dumneavoastră"— prin care se încheie Conferința Uniunii Artiștilor Plastici din România. Aș dori să vă informăm, tovarășe secretar general, că lucrările conferinței s-au desfășurat într-o atmosferă foarte vie, în spirit constructiv; au luat cuvîntul peste 40 de tovarăși, care au manifestat, împreună, adeziunea totală a artiștilor plastici pentru politica partidului nostru, pentru o artă care să servească poporul, care să facă legătura între efortul creator și dorința maselor largi. S-au discutat aspecte importante ale activității noastre, cum ar fi arta pentru public, problema expozițiilor, s-au discutat aspecte majore privind rolul social al tuturor genurilor, s-au formulat și critici pentru că uniunea mai are foarte multe de făcut, de realizat. Noi, stimate tovarășe secretar general, am vrea să vă asigurăm, în măsura în care am reușit această expoziție, că suntem hotărâți să facem artă din idealurile sociale și revoluționare ale partidului nostru, ale poporului nostru, o artă care să deschidă un orizont larg spre viitorul socialist al patriei noastre, întâmpinat cu îndelungi aplauze de sutele de artiști prezenți la inaugurarea expoziției, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Aprecierile secretarului general al partidului la adresa operei artiștilor noștri plastici, mesajul pe care l-a trans-emis creatorilor de frumos, care, reuniți la conferința lor națională, au reafirmat hotărârea întregii obști de a duce mai departe tradițiile luminoase ale plasticii românești, îndemnurile sale ca arta să slujească idealurile poporului, să reflecte năzuințele și aspirațiile sale, lupta pentru progres și o lume mai bună au găsit un puternic ecou, au fost primite cu deplină aprobare, cu conștiința răspunderii ce incumbă artistului - cetățean al României socialiste. Aceste simțăminte și-au găsit expresia în mulțumirile profunde adresate secretarului general al partidului de către președintele U.A.P., care a relevat că îndemnurile partidului și cuvintele calde ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresate acum, ca și cu prilejul altor întâlniri, trec prin inima tuturor artiștilor plastici. (Agerpres) ÎNFIINțAREA unor noi LICEE DE SPECIALITATE în cadrul acțiunii de perfecționare a învățămîntului liceal, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, începînd cu anul școlar 1973/1974, se înființează noi licee de specialitate. Astfel, la Bacău, Botoșani, Buzău, Caransebeș, Constanța, Medgidia, Sf. Gheorghe, Titu, Galați, Oltenița, Caracal, Balș, Ploiești, Plopeni, Zalău, Avrig, Suceava, Alexandria, Rm. Vîlcea și București (2 unități) — licee industriale pentru construcții de mașini ; la Buzău, Reșița, Oțelul Roșu și Călan — licee industriale metalurgice ; la Anina, Bălan, Lupeni și Borșa — licee industriale miniere ; la Țicleni și Bolintinu Vale — licee industriale de petrol ; la Galați, orașul Gh. Gheorghiu - Dej, Piatra Neamț și Ploiești — licee industriale energetice ; la Ocna Mureș, Oradea, Cluj, Găești și Copșa Mică—licee industriale de chimie ; la Pitești, Brașov și Cluj — licee industriale de căi ferate, iar la Iași liceu industrial de transporturi ; la Comănești, Bistrița, Brăila, Tg. Secuiesc, Moldovița și București — licee pentru industrializarea lemnului ; la Rucăr, Aleșd, Rupea și Buzău — licee industriale pentru materiale de construcții ; la Tîrgoviște, Miercurea Ciuc, Piatra Neamț și Focșani — licee industriale de construcții ; la Buhuși, Giurgiu, Slatina și Satu Mare— licee industriale de industrie ușoară; la Suceava, Huși și Timișoara — licee pentru industria alimentară; la Peștișani - Gorj — liceu industrial ; la Brașov și Galați — licee de specialitate pentru alimentația publică ; la Oravița — liceu agricol și la Năsăud — liceu silvic. Organizarea și desfășurarea concursului de admitere se fac în aceleași condiții ca la celelalte licee de specialitate. Informații detaliate privind desfășurarea concursului de admitere, numărul de locuri, precum și specialitățile în care se școlarizează elevii, se pot obține de la secretariatele acestor licee și inspectoratele școlare județene. (Agerpres) DIALOG CONSTANTIN C. MAKILEAC Basarabia Preutești. Intrucît fiul dv. în anul 1972 și-a îndeplinit normele stabilite de adunarea generală, iar în prezent își satisface stagiul militar, U.J.C.A.P. a făcut cunoscut cooperativei agricole de producție Preutești să vă acorde și pentru anul acesta lotul în folosință pentru fiul dr. DUMITRU STATE Burdujeni. Ni s-a făcut cunoscut de către cooperativa meșteșugărească „Unirea" că vi s-a reparat televizorul, care i-a fost adus cu mașina, la domiciliu. Tergiversarea s-a datorat faptului că, din depozite, lipsea în acel timp piesa necesară punerii lui în funcțiune. SAMOILA MONOȘAN Gura Humorului. Conducerea Fabricii mixte a industriei locale din Gura Humorului ne-a făcut cunoscut că la data de 16 aprilie a.c. vi s-a achitat suma de 295 lei, eliberîndu-vi-se, totodată, și fișă de lichidare. Afirmațiile făcute la adresa șefului de echipă Gheorghe Asaftei sunt neîntemeiate. MARIA TOMȘA Satu Mare : Apreciem ca firească sincera dv. recunoștință față de eforturile medicului de circumscripție, Gabriela Crețu, și ale medicului ortopedist Ș. Furnică, de la Spitalul din Suceava, care i-au scăpat fetița de infirmitate.. t Vedere din Suceava Foto : 1). VÍNTU 1 sarbîtoare INFOMZATIIBILIR Lucrătorii Stațiunii pentru mecanizarea agriculturii din Salcea au organizat o adunare dedicată mecanizatorilor fruntași. Tovarășul Gheorghe Lupașcu, directorul Stațiunii, a evocat drumul parcurs de unitate, arătînd contribuția adusă de mecanizatori la obținerea unor recolte bogate pe ogoarele celor 9 C.A.P. deservite. Relevînd hotărîrea mecanizatorilor de a fi la înălțimea sarcinilor și în acest an, hotărîtor pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, vorbitorul a arătat că S.M.A. Salcea și-a îndeplinit indicatorii de plan pe primul semestru al anului în numai 5 luni. A urmat apoi un concurs avînd ca temă diferite tehnologii de lucru, stocarea și întreținerea utilajelor, respectarea normelor de protecție a muncii etc. Juriul constituit a acordat locul I mecanizatorilor din secția Ipotești, condusă de Ion Dascălu, urmați apoi în ordine de colegii lor din secțiile Plopeni, Prelipca și Burdujeni, conduse de Alexandru Holoșpin, Laurențiu Standolaru și Dumitru Coclici. In final, conducerea stațiunii a acordat un număr de 60 diplome de onoare mecanizatorilor fruntași. Printre aceștia se află Constantin Cobzaru, Vasile Ungureanu, Vasile C. Coijocaru, Onofrei Ursache, Fănel Duțuc, Ilie Iacovaeț, Dumitru Hopfilă. Manifestarea a constituit un bun prilej pentru întregul contectiv de muncă al stațiunii de a-și exprima hotărîrea ca în viitor să obțină rezultate și mai bune. JIT [ ZIUA MILIȚIEI Creată din inițiativa și sub directa conducere a Partidului Comunist Român, încă din primii anii ai luptei pentru edificarea socialismului în patria noastră, și avînd nobila menire ca, împreună cu celelalte organe de stat, să apere cuceririle revoluționare ale oamenilor muncii, legalitatea socialistă, ordinea și liniștea publică, miliția sărbătorește astăzi 24 de ani de activitate rodnică. Odată cu desființarea poliției și jandarmeriei, ca vechi instrumente represive ale burgheziei, și semnarea Decretului nr. 25/1949, de constituire a miliției populare, contingente de muncitori, țărani și intelectuali progresiști s-au înregimentat în rândurile noii instituții, răspunzînd cu entuziasm chemării partidului de a face din ea un scut de nădejde al apărării minunatelor realizări ale poporului român. De atunci și pînă azi, educate și îndrumate permanent de către partid, cadrele miliției n-au precupețit nici un efort, iar atunci cînd a fost nevoie nici viața, pentru a-și îndeplini cu cinste și devotament misiunile încredințate. Mărturie a devotamentului neclintit, a patriotismului, vigilenței și combativității revoluționare, stau faptele de eroism înscrise în „cartea de aur“ de unii ofițeri și subofițeri care au căzut la datorie în lupta crâncenă cu dușmanul ostil orânduirii noastre, refractar legilor care apărau liniștea și munca pașnică a cetățenilor. Păstrăm o vie amintire și ne înclinăm cu respect față de eroi cum sunt opt. Alexandru Ghiță, locotenenții majori Iancu Iuga, Radu Lăbuș, Vasile Poleac, Dumitru Puiu, sublocotenenții Gh. Bolea, Valentin Bili,boc. Pe aceleași file de onoare se înscriu plut. major post-mortem Aurel Curcă, serg. maj. Mihai Mititiuc, din miliția județului nostru. Edificatoare pentru felul cum „oamenii în uniformă albastră“ își respectă jurămîntul făcut patriei și poporului sînt numeroasele dovezi ale perfecționării continue a pregătirii profesionale și politice, rezultatele bune obținute în decursul timpului cu: îndeplinirea diferitor misiuni, activitatea de prevenire și soluționare a infracțiunilor, care a necesitat multe eforturi, indiferent de timp și de starea vremii, multă investiție de gândire, iscusință, voință și fermitate. Curajul și spiritul de sacrificiu, modestia și umanismul, cinstea și corectitudinea, vigilența și demnitatea sunt trăsături ce definesc marea majoritate a ofițerilor și subofițerilor aparatului nostru de miliție. Istoricele hotărâri adoptate de Congresul al X-lea, de Conferința Națională a Partidului Comunist Român, din iulie 1972, care au amplificat energiile întregului popor, constituie o călăuză permanentă și pentru organele noastre, fiind un puternic imbold în lupta activă, militantă, de transpunere in viață a mărețului program de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sub conducerea și îndrumarea nemijlocită a partidului, cadrele miliției se preocupă să-și lărgească orizontul de cunoștințe politice, profesionale și militare, să-și dezvolte calitățile de luptă, deprinderile necesare pentru îndeplinirea exemplară a ordinelor și misiunilor ce le sunt încredințate. Semnificative pentru felul cum organele de miliție își îndeplinesc sarcinile de răspundere puse în fața lor de partid și popor sunt aprecierile exprimate la adresa lor de către secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la consfătuirea cu cadrele de bază din Ministerul de Interne, procuratură și justiție. „Doresc să subliniez că partidul și guvernul dau o înaltă apreciere activității organelor de securitate, miliție, procuratură și justiție. In munca lor, aceste organe au obținut succese mari. Prin măsurile care au fost luate în ultimul timp, s-au creat toate condițiile ca ele să desfășoare o activitate și mai bună, să-și îndeplinească tot mai bine sarcinile importante ce le revin“. Aprecierile iubitului nostru conducător sunt pentru noi un puternic stimulent, un îndemn de a ne spori eforturile, de a acționa mereu mai bine. Putem afirma cu mîndrie că bilanțul activității lucrătorilor de miliție acum, la această aniversare, răspunde acestor înalte aprecieri. Ofițerii, subofițerii și salariații civili din Miliția județului Suceava raportează partidului și poporului rezultate remarcabile obținute pe linia prevenirii și descoperirii unor infracțiuni periculoase, cum sunt furturile în dauna avutului obștesc și personal al cetățenilor, omucideri, accidente de circulație cu urmări grave ai căror autori părăsesc inițial locul faptei și alte categorii de infracțiuni. Prevenirea și descoperirea autorilor unor asemenea fapte fac ca masele largi de oameni ai muncii să aibă încredere în acest aparat, adevărat „braț înarmat“ al clasei muncitoare. Pentru rezultatele obținute în munca lor, mulți ofițeri și subofițeri de miliție primesc scrisori de mulțumire din partea unor cetățeni. Pe pieptul multor cadre din miliție strălucesc ordine și medalii ale Republicii Socialiste România și tot mai mare este numărul celor cărora li s-a acordat insigna „Pentru merite milițienești“. Astăzi, cînd sărbătorim 24 de ani de luptă și de muncă în slujba poporului, merită a fi citate cîteva nume de lucrători de miliție din județul Suceava care dovedesc o înaltă răspundere în îndeplinirea misiunilor încredințate: maiorii Ion Istrate, Ilie Manole, Dumitru Pojar, Octav Drăghici, Dumitru Achiței; căpitanii Gheorghe Bîrgeanu, Ioan Ciucur; plut. maj. Gheorghe Sava, Mihai Dumistrăcel ; plut. adj. Costache Bîrsan, plot. Florea Robu și unuiți alții, care, pe ploaie sau vini, arșiță ori ger, zi sau noapte, nu precupețesc nimic pentru a sluji cauza poporului. Rezultatele obținute de aparatul Miliției județului Suceava sunt o urmare firească a îndrumării și sprijinului organelor județene de partid și de stat, a colaborării fructuoase cu organizațiile obștești, cu colectivele de muncă de la orașe și sate, cu marea masă a cetățenilor antrenați în nobila activitate constructivă. Iată de pe astăzi, cînd sărbătorim cea de a 24-a aniversare a înființării miliției, ofițerii, subofițerii și salariații civili din instituția noastră își reînnoiesc legămîntul de credință și devotament nemărginit față de Partidul Comunist Român, față de patria noastră liberă, fiind gata oricând să îndeplinească cu un înalt spirit de răspundere importantele sarcini și misiuni încredințate. Colonel MARIN ZAVERA, șeful Miliției județului Suceava Mină de gospodarin comerțul rădăuțean Situat pe unul din cele mai frecventate trasee turistice ale județului, orașul Rădăuți, cunoscut ca oraș al parcurilor și florilor, confirmă faima de buni gospodari a locuitorilor și edililor săi și prin diversitatea modernelor unități comerciale construite sant amenajate în ultimul timp, unități în care utilul se îmbină cu frumosul, și în care, de la vitrina cu mult gust aranjată și pînă la zîmbetul politicos al vînzătorului care-ți oferă și împachetează marfa dorită, totul Incintă ochiul, mulțumește și pe cel mai exigent cumpărător. Trecerea comerțului în subordinea directă a comitetului executiv al consiliului popular a sporit preocuparea și răspunderea organului local al puterii de stat pentru continua îmbunătățire a activității comerciale, opina tovarășul Virgil Stănescu, vicepreședinte al consiliului popular orășenesc. Am studiat posibilitățile de valorificare a fostelor vaduri comerciale, fapt concretizat în înființarea de noi unități. Cu sprijinul Direcției comerciale județene și prin munca rodnică a organelor comerciale locale au fost modernizate o serie de unități mai vechi, diversificîndu-se rețeaua existentă, venind, astfel, în întîmpinarea cerințelor populației, ale turiștilor care ne vizitează. Hărnicia, inițiativa, preocuparea continuă a lucrătorilor din comerțul rădăuțean pentru perfecționarea activității lor stau la baza realizărilor de azi, conchidea interlocutorul nostru. Tovarășul Ermolai Vatamaniuc, directorul întreprinderii comerciale locale de stat mixte Rădăuți, a ținut să adauge la cele de mai sus și faptul că un plus de eficiență în muncă i-a adus măsura de reorganizare activității comerciale. Prin a aceasta fondurile celor patru unități, fărâmițate pînă acum, prin unificare sînt folosite mai judicios, același lucru fiind valabil și pentru forța de muncă. Noile unități sunt rodul planului de modernizare și folosire mai eficientă a spațiilor comerciale existente, de înființare a altora noi. Astfel, dintr-un local vechi, necorespunzător, s-a făcut moderna unitate a rotoservirii (restaurant cu autoservire la care linia de servire se rotește, ocupînd un spațiu mai mic, oferind condiții optime și rapide celor ce doresc să servească masa aici). Prin modernizarea acestei unități s-a mărit spațiul de desfacere, reducîndu-se, în același timp, personalul cu 5 oameni. Un spațiu folosit ca birouri ale I.R.E., cu minimum de cheltuieli (circa 6.000 lei), a fost transformat într-un util cochet lacto - bar, prin preșiceperea și strădania meseriașilor I.C.L.S. Mixt. în cadrul complexului „Călărași" funcționa pînă nu de mult un chioșc de răcoritoare și dulciuri cu o vînzare zilnică de 200 — 300 lei. Ideea de a fi reprofilat a dat roade imediate. Noua unitate „Gospodina“ amplasată aici desface zilnic produse în valoare de circa 3.000 lei. S-a dublat capacitatea de desfacere la magazinul alimentar nr. 14, satisfăcîndu-se, în acest fel, cerințele muncitorilor de la fabrica mixtă de industrie locală, în preajma căreia este situat. Același lucru s-a făcut și la magazinul alimentar nr. 15. Mîndria lucrătorilor din comerțul rădăuțean o constituie, însă, cabana - restaurant „Țărăncuța" din parcul de tir, pe șoseaua ce duce spre monumentul istoric de la Sucevița. La propunerea consiliului popular orășenesc ca în complexul de agrement de la parcul de tir să se amplaseze și o unitate de alimentație publică, prin eforturile conjugate ale organelor comerciale și ale puterii de stat, a fost construită și dată în folosință, la 6 iunie, această frumoasă cabană - restaurant. Proiectul, care îmbină specificul local cu liniile construcțiilor moderne, a fost executat gratuit de arhitectul Teodor Lebădă, deputat județean pentru orașul Rădăuți, iar construcția a fost ridicată de către sectorul de exploatare Rădăuți al I.C.G.O. Suceava. La acestea s-a adăugat frumosul mobilier executat de pricepuții meșteri ai Fabricii mixte de industrie locală, care sunt și constructorii barului rotativ al rotoservirii (unic în țară). La amenajarea frumosului parc din jurul „Țărăncuței" și-au adus contribuția, prin muncă patriotică a cărei valoare însumează 150.000 lei, salariații din comerț, de la spitalul unificat și elevii liceului nr. 2. De asemenea, cu concursul filialei de vînătoare și pescuit sportiv, aici s-a amenajat un colț zoologic. Iată cum preocuparea, căutările continue, munca asiduă, într-un cuvînt, mina bunului gospodar, își fac simțită prezența. Dacă adăugăm la unitățile menționate frumosul magazin de sticlăși memenaj, intimul și elegantul bar „Venus", minunatul restaurant „Nordic", avem imaginea deosebitei atenții pe care organele locale din Rădăuți o dau satisfacerii în cele mai bune condiții a cerințelor populației. Și planurile de perspectivă vin să confirme și să întărească aceste afirmații : un magazin de confecții bărbătești (dintr-un fost depozit), ce va fi dat în curând în folosință, sun magazin universal etc. Sunt exemple care ar putea constitui tema unui rodnic schimb de experiență. CARMINA MANOLACHE Frumoasa cabană - restaurant recent inaugurată în grădina de tir a orașului Rădăuți Foto: D. VINTILA DRUMEȚIE IM A II [UNK] OSPENIEI De curând, pionierii claselor a II-a și a IVll-a de la Școala generală Ipotești au fost gazdele colegilor din ■ clasele omoloage ale • Școlii generale de muzică și arte plastice din Suceava. Programul acitivităților pionierești desfășurate cu acest prilej a fost deosebit de bogat, cuprinzînd, printre altele, o întîlnire cu președintele C.A.P. din localitate, Mihai Căldăruș, susținerea unor programe artistice constînd din montaje literare pe teme adecvate pionieriei și a unor acțiuni cu caracter de e- Educație științifică și politică. "«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]. * \ * l