Acțiunea, 1939 (Anul 5, nr. 272-316)

1939-01-01 / nr. 272

Redacția și Administrația «tr. Carmen Syl­va 8 etaj I. Telefon: 324 Frontul Renaşterii Naţionale Or manii politici de bank credin­ţi, şi trecere Român, au cerat mereu prin (­ral, in întruniri şi pile scris in atâtea împrejurări, ca aâ se purifice ▼faţa publici, să sa rea­liseze o soli­daritate naţională şi să sa înceapă o muncă conatrectivă, pentru ce Ro­mânia, asigurată in hotarele al fireşti, aft reprezinte — după cum are drep­tul — un Stat puternic, cu un popor mândru de origina­lul şi incretitor in forţa şi in viitorul său. Aatăzi, s'a fixat prin lege, strân­gerea laolaltă a tuturor energiilor na­ţionale, a'a crelat posibilitatee selec­ţionării unei elite conducătoare după criteriul muncii, al sacrificiului şi al capacităţii. Inimile tuturor sunt pline de aparenţe. Toţi întrevedem zorile neor şi la mai bane. — Credem şi mărtu­risim că deacum înainte a‘a pus capăt crizei interna care ne adusese până In pragul anarhiei. Trebuie să ştim luci şi aceea că ,Frontul Renaşterii Naţionale“ ne aste un partid politic in înţelesul partidelor de odinioară. El aste un organism politic nou, favorât din aşezările constituţiei noul, înteme­iat pa nevoile reale ale ţării de M.Sa Regele Carol al II-le d in puterile căruia Ţara şi-a pus toată încrederea. Pe marginea prăpasd­ei spre ca­re alunecasem, in mijlocul sfâşierilor politice, in preajma anarhiei gate să se cotropească, M. Sa. a luat frânele in mină şi răspunderea guvernării. Datorită puterii pe care l-a dato Dumnezeu şi cu adâncă pricepere a tainelor noastre in câteva luni, ordinea, încrederea şi liniştea domnesc iarăşi Intre oameni. Frontul Renaşterii Naţionale, in care av eu grupat toate elitele neamului românesc, aste deci o mişcare iniţiată da M. Sa Ragele şi porneşte ca au­toritatea unei adevărate revoluţii spi­rituale şi morale cere să ne asigure liniştea internă, să întărească prestigiul şi autoritatea in afară. Din cuvântările dlor consilieri regali dr. A. Vaida ţinută la Cluj, C. Argatoianu ţinută la Craiova şi A. Viltoianu la Chişinău, am reţinut că Frontul Renaşterii Naţionale, are In vedere primatul muncii naţionale, al cinste! morale şi compentenţii tehnice şi că el urmăreşte să se stabilească o ierarhie dreaptă intre cetăţeni şi Stat. Tipul «şefilor“ şi al vechilor par­tida e spus. Acum a sosit vremea „echipelor“ de lucru recrutate din ma­rea rezervă a energiilor româneşti, după muncă, merit şi cinate de către M. Sa Regele simbolul unităţii naţiona­le şi el Statului. A sosit ceasul să ne deschidem ochii şi să vedem toate acestea mai alea că au văzut şi minunea ,şi acei ceri până ieri evitau să ne uite in o­­chii altuia, ceri evitau să- şi dea mâna, au făcut cu toţii zid de Înfrăţire in Frontul Renaşterii Naţionale răspun­zând la apelul şi gândul regal. Ion Munteanu iff. •Numai o Românie unită va fi în stare să fie atât de puternică. Incflt nici un dușman — fie dinăuntru, fie din afară — să nu îndrăsnească să se atingă de ea.“ M S. Regele Carol II. Abonamentul anual lei 240, sese luni 120, trei luni 60, o lună 20, Institutii* societăji 106O. — Publicalîuni șl Inserate după tarii. Nr. 272 Sibiu» Duminecă 1 Ianuarie 1939 Amufi V Regimul Instaurat în România la 10 Februarie a venit In numele unor hotărâte principii de acţiune şi a fost impus de însăşi cerinţele adânci ale vieţii noastre naţionale. In cele ce urmează vom rezuma înfăptuirile nouii cârmuiri de stat care graţie spiritului activ şi creator al M. S. Regelui Carol II a izbutit să aducă modificări, reforme şi multiple redresări. Aceste zece luni trecute de nou duh guvernamental închee un ciclu de rodnice eforturi şi deschide vaste posibilităţi de continuare. Ritmul a fost mereu dinamizat de aprigele îndemnuri ale Suveranu­lui. De aceia logic era ca răstimpul acesta de mărturisire vreri reforma­toare să se soldeze cu cele mai fecunde contribuţii în toate domeniile. Să recunoaştem, menirea guvernului M. S. Regelui a fost din cele mai grele. Felurite probleme care priveau existenţa Statului român se impuneau grabnic soluţionate. Dar pentru asta era trebuinţă absolută de o limpezire a situaţiei, de o precizare a sensului înspre care să se oriente­ze râvnele energice. Drumul a fost croit cu o excepţională siguranţă vi­zionară de Suveran. Iar membrii guvernului au mers decişi pe această dâră de lumină. La fiecare departament s'au rostit din primele zile normele călăuzi­toare. In modul acesta a‘a creat iniţial o unitate de concepţie şi o acti­vitate pe care nici un sistem n‘a avut-o, iată într'o oarecare măsură ex­plicat succesul celor zece luni de conducere regală iiţispiritul Constituţiei salvatoare. Dar să înşirăm faptele ! La Ministerul de Internet Activitatea acestui minister In timpul ce­lor zece luni de muncă a noului regim a fost închinată nu numai stră­duinţei de păstrare a liniştei interne ci mai ales de proteguire a elementelor româneşti, a­­meninţate de o adevărată invazie de străinism. Intr'adevăr la numărul covârşitor de stre­ini pripăşiţi la noi In ţară, în dauna elemen­tului autohton, evenimentele recente din Eu­ropa Centrală ne rezervau surpriza unui nu­măr imens de oaspeţi nepoftiţi şi nedoriţi, porniţi spre meleaguri mai primitoare şi mai propice unei existenţe comode şi netulburate. Acţiunea fermă dar civilizată a d-lui Mi­nistru A. Călinescu, ne a ferit de această perspectivă. Paralel cu măsurile severe de revizuire a străinilor pripăşiţi la noi în ţară, a­mături cari au avut ca urmare eliminarea unui mare număr de indezirabili — s‘a făcut şi o severă poliţie de frontieră, Impiedecându­­se Intrarea­­în ţară a celor cari prin prezenţa lor, ar fi dăunat deopotrivă muncii şi econo­miei româneşti. In zece luni de zile s‘a curăţat ţara de tot ce era element parazitar străin şi s-a făcut prin aceasta dreptate elementului românesc, desconsi­derat şi uneori chiar batjocorit la el acasă. Este unul din meritele capitale ale d-lui Armand Călinescu şi ale ac­tualului regim. D. Mitiţa Constantinescu conduce o mare acţiune de redresare eco­nomică a ţării. Ceea ce încă a suferit o radicală prefacere, a fost in primul rând, con­cepţiile de diriguire a vieţii economice. Dealtfel aci se simţea o mare nevoie de adaptare, la noile şi marile reforme Intervenite In întreaga e­­conomie internaţională. D. Miriţă Constantinescu ministru al Economiei Naţionale a României a condus cu deosebită râvnă şi pricepere, Întreaga operă de redresare e­­conomică a ţării. După producţia foarte bună din acest an, valorificarea cerealelor a fost una din problemele cele mai importante. Cu ajutorul cooperativelor s'a putut menţine preţul intern al cerea­lelor cu 10 la sută mai ridicat decât cel mondial. Reformele economice nu au privit numai ridicarea ţărănimii noastre ci ele s'au răsfrânt şi asupra tuturor celorlalte clase sociale. S'a făcut complectarea reţetei bancare, s'a reorganizat registrul co­merţului, s'a normalizat şi moralizat serviciul burselor şi mai ales s'au scăzut dobânzile, acestea pentru ijutorarea comercianţilor. In ce priveşte exportul, s'au făcut noi şi avantajoase convenţiuni cu Germania şi Italia, câştigându-se noul şi valoroase pieţe pentru desface­rea produselor noastre. Pentru ajutorarea muncitorimii s'a înfiinţat creditul meşteşugăresc, menit să ridice standardul de viaţă al unei întregi clase sociale. (Continuare in psg III­­) Biblioteca Judeţeană ASTRA ulti lini *375P* D. G. Gafencu ministru de Externe Portofoliul Afacerilor străine a fost încredinţat ziaristului şi parla­mentarului recunoscut d. Grigore Gafencu. Numirea n a su­prins pe nimeni, din potrivă era aşteptată nu numai ca o binemeritată răsplată pentru prodigioasa activitate consa­crată problemelor de politică exter­nă, ci şi pentru puterea de muncă şi Inovaţie ce distinge pe tânărul director al ziarelor «Timpul» şi «Argus». Ascensiunea de azi se datoreşt nivelului Înalt dela care d. Grigor Gafencu a desbănut chestiunile de­parlamentului al cărui titular a a­juns. Atât de la tribuna parlamen­tului, cât şi în conferinţele publici iar de o serie de ani voalali tribună , ziaristică, a Îmbrăţişat o obiectivitate şi competinţă delicat­­ie şi spinoasele controverse. A ds un examen strălucit prin manier elegantă şi civilizată cu care a pt şi apărat tezele şi punctele sale d vedere, ce nu puteau să nu întru­nească asentimentul cititorilor, pen­tru că erau vişite soluţiile bunu­lui simţ. Zi cu zi articolele sale de fon găseau un ecou tot mai general­­ lumea românească şi erau urmărit atent peste hotare. Articolele ere remarcabile prin ponderaţiunea ar­gumentelor şi ele constituiau un t­itu de mândrie pentru noi când vedeam înregistrate de presa şi d­plomaţia străină atât de atentă , urmărirea evenimentelor interne ro­mâne­şti şi atât de necruţătoare când este vorba de a pronunţa o judecată asupra României. Prin sobrietatea argumentării şi moderaţiunea expunerii de mi­nistru Gafencu a cucerit treptat simpatii întinse, până ce a răzbit unde trebuia­­ să aibă posibilitatea imprimării ideilor sale în fapte reale. Departamentul externelor a do­bândit în ultima vreme o importanţă excepţională. O lume întreagă pri­veşte spre România ca spre ţara­­minune, care nu numai că n'a sufe­rit nici o avariere în furtunile recente ce se abătuseră cu atâta violenţă asupra Europei, ci a ieşit deasupra într'o strălucire nouă, căci s'au dat la iveală marile însuşiri de rezistenţă, de muncă, de bogate inturalităţi materiale. Mai ales du­­pă ce Suveranul a încheiat drumurile sale de triumf diplomatic în Anglia Franţa, Belgia şi­i Germania, Româ­nia a intrat într'o perioadă nouă de avânt şi afirmare. Departamentul acesta de Stat este pus în mâini încercate, vigu­roase și competente.

Next