Acțiunea, 1939 (Anul 5, nr. 272-316)

1939-06-11 / nr. 301

Redacția și Administrația str. Carmen Sylva 8 etaj I. Telefon: 324 înscris sub No. 1298 IUAN Director :ION MUNTEANU Abonmnental aauei lei 240, scise luni ISO, trei teci 01', o tare 20, instituti, societăți 1000 — Pubificatiuni $î Inserate după tarif. Nr. 301 Sibiu, DuminecS 11 Iunie 1939 Anul V Săptămâna Săptămâna aceasta a fost cea mai plină, cea mai roditoare, cea mai înălţătoare din întreg acum, pentru că ea a cuprins marile serbări ale restauraţiei, deacaea poate fi considerată drept o săptămână a Înmii. La 6 Iunie toată ţara am sărbătorit 9 ani de la reîntoarcerea M. Sale Regelu! nostru pe calea de rulat, precum şi ziua aviaţiei, arma de elită a ţării. Ia aceiaşi zi s'a deschis la Bucureşti desbaterire congresului căminelor culturale şi al şcolilor ţărăneşti, concursuri de coruri şi jocuri naţionale precum şi premierea mamelor ca cei mai mulţi copii. In toate părţile M. SaRegele şi Marele Voevod au fost prezenţi Inălţând atmosfera de sărbătoare. In aplauzele noilor perlamentari M. Sa Regele a citit Mesagiul Regal de deschidere a Corpurilor Legiuitoare, dând astfel din nou siguranţa deplină In interior, tărie şi prestigiu ţării la afară* Culmea sărbătorilor acestei săptămânii, ce poate fi socotită a biruinţelor româneşti, a fost ziua de 1 Iunie, ziua regalităţii şi a tineretului Tineretul ţării, armata albă, In cântări de veselii, In exerciţii de întărire a corpului, au manifestat aeiamâni, dimpreună cu ţara întreagă, pe Regele Carol al II-lea, care a înţeles chemările sufletului poporului românesc. Copii neamului cu iubire curată, sincer şi spontan au mulţumit marelui străjer pentru jirija M. Sale, pentru îndrumarea tineretului şi dragostea ce o arată principele moştenitor Marele Voevod Mihail, prin înrolarea in cohortele tineretului nostru. La acest maitos praznic a fost de faţă conductorii tineretului tuturor popoarelor din Europa. Este de prisos să mai stăruim asupra prestigiului obţinut la faţa străină Despre Sibiul Muzical?? Ce e cu averea orchestrei orăşeneşti ? I*belii profesor Considerând ca prmă prol«mă cordl metropolitan, dispre care am dat o mică informatie In articolul anterior și care deocamdată este o problemi ntrexlente, socotim ca o a doua problemă coral Gh. Dinte, cu toate că dracolo a pornit complexul problemei. In urma diferiteior unele intervente, amintite in articolele bierecare am reuşit a determna in Octombrie 1938 o şedinţă specială a comitetului şi secţiei muzicele a Despiad, cl Astrei, convocând şi pe tofi profesorii de muzică din Sibiu, sub preşedinţia D lui Insp. Gm Tecoiu şti prezenta reprezentanţilor oficialite(itor din Sibiu, tu care prlej, la un raport scrie al meu, in cere pe lângă coniţiunile in care a aciuat in trecut, documentam foarte amănunţit necesitatea şi posibilitatea renvieriî Reuniunii in cel mai acelt tip posibîl. Docum iată nu e cazul a rezuma aci cele relatate de mine in raportul amintit şi cam a decurg şedinţa, der e de notat că la diferite replici ce videcu siguranţa că tot eu voi fi dirijor, cm coitat discutarea acestui lucru deoarece, cum spuneam in articolul Enterior, voiam să dea conducerea altcuiva, cam cm şi date din motive diverse. In raportul meu dtla acestă şi dire d pentru Gh. Dime, privi am problema muzicală a Sibiului nu în funcţie de Gh. Dimi, ci Gh. Dima In funcţie de problma complixă a vieţiii muzicale româneşti din Sibiu Concluzia acestei şi din tersnvierea Reuniunii — n fost pir.y da trine in aplicare, in fond şi formă precizând că Reuniunea trebuie pusă pe baze şi sub scutul unor noi statute de funcţionare, In care scop, tu cl prof. Nie, Marim vice preşedinte el Detp. Astfel, am schiţat liniile fundamentale ale noilor statute. Am condus lucrările până la prima adunare generală a reînvierii, dtla care dată cm lătet pe elfii răspunzători de soartea Reuniunii. In panteză fie amintit că, in mod ngretabil— ca să nu zic așa cum s‘ar merita și cum poete va veni cazul — cu ocazia ultimii adunări generale a Reuniunii, unul din actualii membri ai comitetului Reuniunii s'ar fi exprimat că ,toți foștii dirijori ai Reuniunii cu luat din bibliotecă no.e1. Minciună. Eu nu. Cerceteze domnul. A treia problemă este fosta și plănuita viitoare orhestră sir.foni'â a Sibiului, care ar fi una din cele două secfii ale necesarei fiarmonicelot In luna Octombrie, la scurt timp după şedinţa pentru Reuniune, am reuşit a determina tinere altei şedinţe, special pentru orhestre amintită, sub aceleaş tuspicii, prezidiu şi cu aceleaşi personalităţi. La această sedată, care a fost rezultatul unor nenumărate intervenţii, refernţe, memorii etc, după reportul domnului Timoteia Popovici, care a tratat amănuintit despre apantagili şi desapontegine nenumărate ale fostei orhestre a oraşului, a urmat raportul meu şi mai amănunţit, despre necesitatea socială, şcolară, artistică, morală, etc. a reînfiinţării orchestrei,f ce, mai precis a înfiinţării unei noi orchestre sinfonice corespunzătoare necesităţilor noastre actuele. La această şedinţă — prezenţi fiind reprezentanţii tuturor oficialităţilor cari fuseseră şi pentru Gh. Dima, plus armata — dueldorile au fost mult mai complicate, problema părându-li-se orara mult prea grea de rezolvit, d.di race la o orchestră simfonică nu se admite improvizaţie, provizorat, diletantism, super* ficiclism, etc. cum adesea e cazul la un «r, ci named ceace se poate ridica până la artă. — Raportul meu scris, care ocazional va fi dat publicităţii, cuprinde toete laturile problemei orhestrei simfonice, mai sus înamorate, plus punctul de vedere financiar, pentru cere făcusem un capitol speciei comparativ, după datele oficiale, în raport cu situaţia şi subvenţia pentru muzici a oraşelor Cluj şi Bucureşti. Făcând abstracţie de unele pictri şi mentelltiil pro şi contra propunerilor mele, şedinţa s-a terminat cu doticina acceptării propunerilor mele de noate toate Intervenţiile şi eforturile pentru realxerea orchestrei simfonice. In continuare am prilejuit şi realizat ţinerea a incă două şedinţe speciale pentru orchestri, In cabinetul şi sub predidenţia primar Dr. S. Pop, unde s-au discutat greutăţile financiare şi metoda rezolvirii lor, cu excepţia părerii unor concetăţeni saşi cari încercau a face pendinte precizarea controuţiei proporţionale financiare a cetăţenilor sibieni, de anumite condiţiuni de naţionalitate al viitorului dirijor. Ciudat, continuare in pag. a-a Oh. Dina; Filarmonic». tăţii de ţara noastră prin manifestarea sănătăţii tineretului nostru dela 8 iunie din acest an. Cine a fost in Bucureşti s-a putut bucura acolo de opera M. Sale Rigelul. Cine a luat parte la manifestaţiile făcute In capitalele de judeţ a putut să vadă progresele obţinute din anul trecut până astăzi. Se ştie că In 1934 erau 168 comandanţi străjer! şi astăzi sunt 14 072, din care peste 4000 sunt comandante. In 1934 erau 93 391 străjer! şi astăzi sunt 2 213.807. Iată până unde s‘a ajuns cu organizarea prin voinţa regală. In ce priveşte entuziasmul, devotamentul şi credinţa In care creşte tineretul nostru, după ce ara studiat vizitând şi trăind chiar la mijlocul tineretului italian, german şi polonez, ţin să declar că tineretului României Regele nostru ia deschis drumul spre Tineretul nostru are sentimentul de profundă Încredere in ziua de mâine ştiind că Regele nostru este la postul de comandă şi ci El este inima ţării. — Trăiască Regele. Ion Munteanu Parlamentul care trebuia dată In sfârşit şi parlamentu care trebuia demult acestei ţări. Emanaţie a Nouii Constituţii şi a legii electorale care a dat Ţării alegeri sănătoase, acest Parlament e menit să inaugureze adevărata viaţă de Stat şi sS Însemneze o epocă de uriaşe prefaceri In istoria noastră. Poporul românesc, atât de uluit de haosul In care-i aruncaseră intrigăria şi iţele unui politicisnism ca nu avea nimic sfânt, respiră azi adânc ca şi condamnatul căruia i aş anunţă o mult aşteptată graţiere. Sectarismul de partid, egoist şi strâmt, a fost definitiv îndepărtat printr'o destindere, care e mai mult decât libertatea de a se manifesta a ţării; e voinţa conştientă, luminată şi întreagă a poporului. Departe de a mai fi înşelat, acest popor e ridicat la nivelul de civilizaţie, care cere ca rost elementar de viaţă voinţa liberă, voinţa reală a sa. Indreptându-se Intr'o atitudine nouă, el recâştigă acea demnitate nouă, pe care i-o anihilaseră cu toţi viciile de partid care ne-au bântuit ani de zile. Marea forţă a proaspătului parlament o face, afară de retribuirea echitabilă a mandatelor ca fiecare categorie socială să aibă vocea sa in corpurile legiuitoare — reprezentanţa naţională a ţărănimii. Intr'adevăr talpa ţării şi-a trimis un noul parlament, oamenii săi fideli, menţt să slujească interesele ţărărimii, aşa cum demult nu le- a mai avut servite. Aşa cum regimul de renaştere naţională şi-a orânduit alegerile şi a întocmit parlamentul pe care te vor Întemeia de pe acum toate lucrările sale, este Încă un mare pas făcut în viaţa noastră politică. Ordinea, liniştea, siguranţa, pe care le-a întronat şi le-a restabilit, dând ţării deplina încredere a acţiunii sale, sunt cum nu se putea mai bine venite pentru o ideală viaţă parlamentară, pe care toţi o dorim de atâta vreme. Tocmai acesta e marele merit al regimului. El a ştiut să pregătească un mediu nou unei vieţi noui, ca nimic să nu împiedece acţiunea de redresare şi totul să fie încadrat Intr'o disciplină care să nu lase nimic de dorit. Succesul mare, dovedit In alegerile de acum câteva zile, e şi el un efect din cele multe, ale bunei guvernări, care a început acum un an şi câteva luni. Acest succes ne îndreptăţeşte să credem că nu suntem la ultimul şi că deabia acum încă o vom aştepta şi altele odată cu reluarea vieţii de stat prin noul Parlament.