Adevěrul, octombrie 1888 (Anul 1, nr. 41-66)

1888-10-24 / nr. 61

k L ­ k ­ V !* ! V Anul I. — No. 61. la Capitală, numerul 5 baut — la Districte 10 batal. Luni 24, Marti 25 Octomvrie 1388 RELACTU SI ADMINISTRATIA STRADA DOAMNEI No. 15 bis d*asupra tipografii Thiel & TVeisa. ____________E P 1 T I A. II____________ Director politic: ALEX. V. BELDIMANU. . a^o­mowe!­d« on.m­­ c-Gilvi ivt .Kiou.. V. AUXASDIU. « ABOHAUSNtt Sl AJTUBOWR! 1.« 1 an . . La (Km . «hni . . Ifi mm .... I«. I , 8 . . , tt. m­mmm m pa/j. ra. f* ■ •ui " 7»“ SA*NE fN­M! IULlfi IUL INTRISI JUNIMISTE Testamentul junimist ROMANII DIN ISTRIA Căsătoria Ocnaşului Serviciul telegrafic al ziarului ADEVERUL Paris, 3 Noemvrie. — Deputatul GUly va fi judecat la sfârşitul lui Noemvrie de evtfea . m juraţi dip, Nard , pentru că a, defăimat comisi­unea budgetului. New York, 3 Noemvrie. De când cu ■trăsurile luate în contra lordului Sackeville, sorţii d-lui Cleveland ca candidat la pre­zidenţie sporesc. Prinzătorii îl au­ cu 10 contra 8. «Se crede că d. Cleveland va întruni o majoritate de 10,000 voturi. Viena, 3 Noemvrie. — D. Duca, direc­tor al căilor ferate române a fost primit in timpul dimineţii de către ministrul, de comerţ, căruia, a declarat, în numele gu­vernului român, că drepturile acţionarilor liniei Cernăuţi-Iaşi vor fi pe deplin ocro­tite şi că secuestrarea este o trăsură curat administrativă. Budapesta, 3 Noemvrie. — Guvernul a prezentat azi Camerei proiectul de lege re­lativ la conversiunea obligaţiunilor drumu­rilor de fier a Statului şi cel relativ la noua lege asupra armatei. -------——* — fcrAiaM. Ia M »bă .... 60 K M P*C. n. 6« h. Bucuresci, 24 Octomvrie să hibrunimi Acum câte­va luni Domnul Carp spunea că opoziţia-unită trebue să se disolve ca casele de comerciu care şi-au mâncat capitalul. In adevăr, aşa ar fi trebuit să fie dacă ideia mumă, capitalul politic al opoziţiunei-unite ar fi fost numai răsturnarea lui Ioan Brătianu; din fericire însă manifestele opoziţiei sunt faţă pentru a dovedi că, alături cu partea negativă a programului ei, mai era şi o parte pozitivă: anga­jamentul de a da Tarei un guvern na­ţional, adică a nu mai lăsa pe Re­gele să dispună de viitorul patriei fără voinţa noastră. Nu susţinem că toată opoziţiunea­­unită împărtăşea în totul punctul nostru de vedere, dar putem afirma că mai toţi membrii al coaliţiunei contestau­ Regelui dreptul de a iscăli tratate de alianţă şi de a pregăti participarea noastră la un resboiu fără ca Ţara să fie consultată. Oare de şase luni încoace Regele Carol şi-a schimbat atitudinea? Oare nu tot Berlinul menţine sau răstoarnă guvernele noastre ? Oare nu tot politica internă a Palatului va lăsa puterea în mâinele junimiş­tilor precum o lăsase, în contra vo­inţei Ţărei, în mâinele lui Ioan Bră­­tianu ? Avem deci dreptul de a spune că opoziţiunea-unită nu şi-a îndeplinit scopul şi că ţinta tuturor silinţelor conservatorilor şi ale liberalilor in­dependenţi trebuie să fie reînfiin­ţarea ei. Dar cum şi pe ce baze? Iată ces­tuiunea: , v * I­V" Ţara noastră a aju­ns la unul din acele momente critice în care nici un partid nu poate primi singur răs­punderea situaţiuneî. Faţă cu uneltirile culpabile ale Regelui manifestate prin menţinerea la putere a ministerului Ioan Bră­tianu, al cărui reazem în Ţară s’a văzut cu ocaziunea ultimelor alegeri , în faţa intenţiunei de a urma aceiaşi politică, intenţiune manifestată în­tr’un mod neîndoios şi chiar brutal prin chemarea camarilei junimiste, nu mai poate fi vorba de vechile deosebiri şi denumiri de partide. Toate grupurile politice trebuesc să puie la o parte simpatiile şi orele lor şi să’şî dea mâna pentru a opune streinismului un zid de pepturi ro­mâneşti In faţa primejdiei care ne ame­ninţă pe toţi, nu ajunge înlăturarea guvernului junimist, căci, dacă mâine liberalii sau conservatorii singuri ar fi chemaţi la putere, eî se vor com­bate unii pe alţii şi Regele se va folosi de această luptă pentru a călca iarăşi cu piciorul pe grumajul Ţărei. Singurul mijloc de a scăpa, dacă nu de Strein însuşi, cel puţin de politica sa personală şi anti-naţională este de a se încheia o transacţiune între conservatori şi liberalii inde­pendenţi. Ştiţi că o asemenea tran­­sacţiune ar cere o mare abnegaţiune atât din partea conservatorilor cât şi din partea liberalilor. Două soluţiuni sunt posibile : sau liberalii ar trebui să recunoască că, pentru moment, puterea revine de drept conservatorilor şi aceşti din urmă ar lua angajamentul de a nu prezenta de­cât proiecte de legi de interes general şi după o prealabilă înţelegere între ambele partide. După sfârşitul legislaturei actuale, alege­rile s’ar face sub un minister mixt şi de transiţiune. Sau conservatorii şi liberalii in­dependenţi ar forma un singur ca-­­ finet care ar dispune în ambele Cor­puri legiuitoare de o majoritate com­pactă în faţa cărei camarilele Pala­tului ar fi neputincioase. Orî-cât de impracticabile ar părea şi prima vedere ambele soluţiuni, istoria contimporană e faţă spre a fre dovedi că, în alte Ţâri, s’au găsit bărbaţi de Stat destul de pa­trioţi pentru a face jertfe de felul acesta. In Ispania, după moartea lui Al- XII, primul ministru Canovas, de­­si sprijinit de o majoritate în Parlament, s’a retras încredinţând puterea liberalilor şi majoritatea con­servatoare a susţinut guvernul liberal. In Anglia vedem chiar acuma pe liberalul Hartington şi chiar pe ra­dicalul Chamberlain susţinând gu­vernul conservator al lui Salisbury. Ceia ce a făcut Canovas în Ispania pentru a salva Dinastia naţională şi Hartington şi Chamberlain în An­glia pentru a menţine unitatea pa­triei, de ce n’ar face’o Lascar Ca­­targiu, şeful conservatorilor şi Di­­mitrie Brătianu şi Gheorghe Mâr­­zescu şefii partidului liberal ? Numai jertfind ast­fel şi unii şi alţii interesele noastre de partid, vom putea rezista Agentului german care poartă titlul de Rege al Româ­niei şi vom feri Ţara noastră de ur­mările rgfi-făcătoare ale unei politici înstreinate. an gălăţean. _________$5% __________ IN­TRIG I JU­N­IM­ISTE . Acum câte­va zile părea că învinge­­torii în ultimele alegeri se vor diviza a doua zi după victorie.­­ România Liberă făcuse începutul a­ fi fai­mosul său comunicat. Toată lumea se aştepta ca tonul stăpânitor al ziarului oficios, să ridice o furtună în tabăra con­servatoare. Dar se vede că nici o parte nici alta nu este gata de luptă. Cauza este că nici junimiștii ni­ci conservatorii nu s’au putut încă număra trupele. A pătruns în Cameră un oare­care număr de elemente m­oi de care nici guvernul nici partidul liberal-conservator nu sunt siguri în c­are parte vor merge. De aceia lupta ce era să izbucnească s’a amânat. L’ Indépendance Roumaine care începuse a lua un oare­care avent de neatârnare faţă cu guvernul, a încurcat’o şi predică moderaţiunea şi aşteptarea. Epoca o scaldă; şi ea pare că voeşte să aştepte ca să vază de unde bate vân­tul, înainte de a se hotârî. România răspunde la provocaţiunea României Libere, anunţând că partidul liberal-conservator s’a prezentat în lupta electorală cu programul şi cu drapelul său, şi constată că naţiunea îşi a per­­dut iluziunile în privinţa oamenilor pro­videnţiali, a Vizirilor şi a Cancelarilor. Organul conservatorilor bate şeaua ca să priceapă iapa, adică loveşte în Ion Bră­tianu ca să priceapă Carp. In fine, România Liberă atenuiază efec­tul cam ciudat produs de primul seu co­municat, publicând rîndurile următoare : E un Parlament în mare parte nou­ prin indivi­dualităţile ce îl compun şi prin grupările din care e constituit. Vechia colec­tivitate este microscopic reprezintată. Desidenţa liberală a pătruns în canti­tate mai mare. Restul este conservator. Ce are să iasă de aci? —­este întrebarea ce se pune în toate cercurile politice şi la care se aduc fel de fel de răspunsuri. Preferim să aşteptăm, pentru ca faptele să în­ceapă a vorbi, de­cât să discutăm ipoteza care far­mecă pe unii, dar supără pe alţii. Pare că junimiştii nu mai sunt atât de siguri de a fi stăpâni asupra situa­­ţiunei şi au scăzut diapazonul până când sacul cu grăunţe al sfîntului buget va fi intrat în acţiune. Aşa­dar, retragere pe toată linia , până după deschiderea Camerilor, fie­care ta­bără speră că va putea atrage spre densa elementele necerte. Nu se poate contesta că junimiştii au mai mulţi sorţi de is­­bândă, căci vor avea în favoarea lor în­râurirea Palatului şi atracţiunea pe care o exercită puterea asupra elementelor flotante. E foarte probabil că vom avea multe defecţiuni de înregistrat în rîndu­­rile conservatorilor, mai ales că, acelora cari vor voi să treacă în tabăra guver­namentală le va veni uşor de a explica trecerea lor zicând că junimiştii sunt şi ei conservatori. Prima cestiune asupra cărei ambele tabere se vor număra va fi formarea biu­­roului şi, înainte de toate, alegerea pre­şedinţilor în Cameră şi în Senat; tac­tica junimiştilor este până acum de a vîrî zizania între căpeteniile liberalilor.

Next