Adevěrul, octombrie 1888 (Anul 1, nr. 41-66)
1888-10-24 / nr. 61
k L k V !* ! V Anul I. — No. 61. la Capitală, numerul 5 baut — la Districte 10 batal. Luni 24, Marti 25 Octomvrie 1388 RELACTU SI ADMINISTRATIA STRADA DOAMNEI No. 15 bis d*asupra tipografii Thiel & TVeisa. ____________E P 1 T I A. II____________ Director politic: ALEX. V. BELDIMANU. . a^omowe!d« on.m c-Gilvi ivt .Kiou.. V. AUXASDIU. « ABOHAUSNtt Sl AJTUBOWR! 1.« 1 an . . La (Km . «hni . . Ifi mm .... I«. I , 8 . . , tt. mmmm m pa/j. ra. f* ■ •ui " 7»“ SA*NE fNM! IULlfi IUL INTRISI JUNIMISTE Testamentul junimist ROMANII DIN ISTRIA Căsătoria Ocnaşului Serviciul telegrafic al ziarului ADEVERUL Paris, 3 Noemvrie. — Deputatul GUly va fi judecat la sfârşitul lui Noemvrie de evtfea . m juraţi dip, Nard , pentru că a, defăimat comisiunea budgetului. New York, 3 Noemvrie. De când cu ■trăsurile luate în contra lordului Sackeville, sorţii d-lui Cleveland ca candidat la prezidenţie sporesc. Prinzătorii îl au cu 10 contra 8. «Se crede că d. Cleveland va întruni o majoritate de 10,000 voturi. Viena, 3 Noemvrie. — D. Duca, director al căilor ferate române a fost primit in timpul dimineţii de către ministrul, de comerţ, căruia, a declarat, în numele guvernului român, că drepturile acţionarilor liniei Cernăuţi-Iaşi vor fi pe deplin ocrotite şi că secuestrarea este o trăsură curat administrativă. Budapesta, 3 Noemvrie. — Guvernul a prezentat azi Camerei proiectul de lege relativ la conversiunea obligaţiunilor drumurilor de fier a Statului şi cel relativ la noua lege asupra armatei. -------——* — fcrAiaM. Ia M »bă .... 60 K M P*C. n. 6« h. Bucuresci, 24 Octomvrie să hibrunimi Acum câteva luni Domnul Carp spunea că opoziţia-unită trebue să se disolve ca casele de comerciu care şi-au mâncat capitalul. In adevăr, aşa ar fi trebuit să fie dacă ideia mumă, capitalul politic al opoziţiunei-unite ar fi fost numai răsturnarea lui Ioan Brătianu; din fericire însă manifestele opoziţiei sunt faţă pentru a dovedi că, alături cu partea negativă a programului ei, mai era şi o parte pozitivă: angajamentul de a da Tarei un guvern naţional, adică a nu mai lăsa pe Regele să dispună de viitorul patriei fără voinţa noastră. Nu susţinem că toată opoziţiuneaunită împărtăşea în totul punctul nostru de vedere, dar putem afirma că mai toţi membrii al coaliţiunei contestau Regelui dreptul de a iscăli tratate de alianţă şi de a pregăti participarea noastră la un resboiu fără ca Ţara să fie consultată. Oare de şase luni încoace Regele Carol şi-a schimbat atitudinea? Oare nu tot Berlinul menţine sau răstoarnă guvernele noastre ? Oare nu tot politica internă a Palatului va lăsa puterea în mâinele junimiştilor precum o lăsase, în contra voinţei Ţărei, în mâinele lui Ioan Brătianu ? Avem deci dreptul de a spune că opoziţiunea-unită nu şi-a îndeplinit scopul şi că ţinta tuturor silinţelor conservatorilor şi ale liberalilor independenţi trebuie să fie reînfiinţarea ei. Dar cum şi pe ce baze? Iată cestuiunea: , v * IV" Ţara noastră a ajuns la unul din acele momente critice în care nici un partid nu poate primi singur răspunderea situaţiuneî. Faţă cu uneltirile culpabile ale Regelui manifestate prin menţinerea la putere a ministerului Ioan Brătianu, al cărui reazem în Ţară s’a văzut cu ocaziunea ultimelor alegeri , în faţa intenţiunei de a urma aceiaşi politică, intenţiune manifestată într’un mod neîndoios şi chiar brutal prin chemarea camarilei junimiste, nu mai poate fi vorba de vechile deosebiri şi denumiri de partide. Toate grupurile politice trebuesc să puie la o parte simpatiile şi orele lor şi să’şî dea mâna pentru a opune streinismului un zid de pepturi româneşti In faţa primejdiei care ne ameninţă pe toţi, nu ajunge înlăturarea guvernului junimist, căci, dacă mâine liberalii sau conservatorii singuri ar fi chemaţi la putere, eî se vor combate unii pe alţii şi Regele se va folosi de această luptă pentru a călca iarăşi cu piciorul pe grumajul Ţărei. Singurul mijloc de a scăpa, dacă nu de Strein însuşi, cel puţin de politica sa personală şi anti-naţională este de a se încheia o transacţiune între conservatori şi liberalii independenţi. Ştiţi că o asemenea transacţiune ar cere o mare abnegaţiune atât din partea conservatorilor cât şi din partea liberalilor. Două soluţiuni sunt posibile : sau liberalii ar trebui să recunoască că, pentru moment, puterea revine de drept conservatorilor şi aceşti din urmă ar lua angajamentul de a nu prezenta decât proiecte de legi de interes general şi după o prealabilă înţelegere între ambele partide. După sfârşitul legislaturei actuale, alegerile s’ar face sub un minister mixt şi de transiţiune. Sau conservatorii şi liberalii independenţi ar forma un singur ca- finet care ar dispune în ambele Corpuri legiuitoare de o majoritate compactă în faţa cărei camarilele Palatului ar fi neputincioase. Orî-cât de impracticabile ar părea şi prima vedere ambele soluţiuni, istoria contimporană e faţă spre a fre dovedi că, în alte Ţâri, s’au găsit bărbaţi de Stat destul de patrioţi pentru a face jertfe de felul acesta. In Ispania, după moartea lui Al- XII, primul ministru Canovas, desi sprijinit de o majoritate în Parlament, s’a retras încredinţând puterea liberalilor şi majoritatea conservatoare a susţinut guvernul liberal. In Anglia vedem chiar acuma pe liberalul Hartington şi chiar pe radicalul Chamberlain susţinând guvernul conservator al lui Salisbury. Ceia ce a făcut Canovas în Ispania pentru a salva Dinastia naţională şi Hartington şi Chamberlain în Anglia pentru a menţine unitatea patriei, de ce n’ar face’o Lascar Catargiu, şeful conservatorilor şi Dimitrie Brătianu şi Gheorghe Mârzescu şefii partidului liberal ? Numai jertfind astfel şi unii şi alţii interesele noastre de partid, vom putea rezista Agentului german care poartă titlul de Rege al României şi vom feri Ţara noastră de urmările rgfi-făcătoare ale unei politici înstreinate. an gălăţean. _________$5% __________ INTRIG I JUNIMISTE . Acum câteva zile părea că învingetorii în ultimele alegeri se vor diviza a doua zi după victorie. România Liberă făcuse începutul a fi faimosul său comunicat. Toată lumea se aştepta ca tonul stăpânitor al ziarului oficios, să ridice o furtună în tabăra conservatoare. Dar se vede că nici o parte nici alta nu este gata de luptă. Cauza este că nici junimiștii nici conservatorii nu s’au putut încă număra trupele. A pătruns în Cameră un oarecare număr de elemente moi de care nici guvernul nici partidul liberal-conservator nu sunt siguri în care parte vor merge. De aceia lupta ce era să izbucnească s’a amânat. L’ Indépendance Roumaine care începuse a lua un oarecare avent de neatârnare faţă cu guvernul, a încurcat’o şi predică moderaţiunea şi aşteptarea. Epoca o scaldă; şi ea pare că voeşte să aştepte ca să vază de unde bate vântul, înainte de a se hotârî. România răspunde la provocaţiunea României Libere, anunţând că partidul liberal-conservator s’a prezentat în lupta electorală cu programul şi cu drapelul său, şi constată că naţiunea îşi a perdut iluziunile în privinţa oamenilor providenţiali, a Vizirilor şi a Cancelarilor. Organul conservatorilor bate şeaua ca să priceapă iapa, adică loveşte în Ion Brătianu ca să priceapă Carp. In fine, România Liberă atenuiază efectul cam ciudat produs de primul seu comunicat, publicând rîndurile următoare : E un Parlament în mare parte nou prin individualităţile ce îl compun şi prin grupările din care e constituit. Vechia colectivitate este microscopic reprezintată. Desidenţa liberală a pătruns în cantitate mai mare. Restul este conservator. Ce are să iasă de aci? —este întrebarea ce se pune în toate cercurile politice şi la care se aduc fel de fel de răspunsuri. Preferim să aşteptăm, pentru ca faptele să înceapă a vorbi, decât să discutăm ipoteza care farmecă pe unii, dar supără pe alţii. Pare că junimiştii nu mai sunt atât de siguri de a fi stăpâni asupra situaţiunei şi au scăzut diapazonul până când sacul cu grăunţe al sfîntului buget va fi intrat în acţiune. Aşadar, retragere pe toată linia , până după deschiderea Camerilor, fiecare tabără speră că va putea atrage spre densa elementele necerte. Nu se poate contesta că junimiştii au mai mulţi sorţi de isbândă, căci vor avea în favoarea lor înrâurirea Palatului şi atracţiunea pe care o exercită puterea asupra elementelor flotante. E foarte probabil că vom avea multe defecţiuni de înregistrat în rîndurile conservatorilor, mai ales că, acelora cari vor voi să treacă în tabăra guvernamentală le va veni uşor de a explica trecerea lor zicând că junimiştii sunt şi ei conservatori. Prima cestiune asupra cărei ambele tabere se vor număra va fi formarea biuroului şi, înainte de toate, alegerea preşedinţilor în Cameră şi în Senat; tactica junimiştilor este până acum de a vîrî zizania între căpeteniile liberalilor.