Adevěrul, noiembrie 1888 (Anul 1, nr. 67-89)
1888-11-02 / nr. 67
MiAC'ilv Sl ABalMOTKAJlA STRADA DOAMNEI No. 15 bis ,d asupra tipografii T^hxsit & Weiss. Director politic: ALEX. 'V. BELDIMANU. V. ALEXANDRI. ABONAMENTE ȘI ANUNCIURI pe 1 an . . I,n. 30 „ 6 luni . „ 16 „ 3 * . , 10 Streinul. Ln. 50 ItiSERȚIÎ S! RECLAME linia .... La. I ABOBCmfU RE PAG. linia .... 60 b. MESAGIUL DE DESCHIDEREA CAMERELOR NĂRAVUL CEL MARE JOS LABA! Ini re» le rupi tund vrei si te i«gi comunelFrurale SPRE MERTICUL CU GRĂUNȚE ----------»—*--« --------- Procesul Prado ------.~cse>------ Căsătoria Ocnaşului Serviciul telegrafic al ziarului ADEVÉRUL Viena 12 Noemvrie lerî şi azi, Consiliul de administraţie al liniei Lemberg- Cernăuţi a ţinut şedinţă. Delegaţii au făcut un raport în privinţa călătoriei lor la Bucuresci. Se crede că e de trebuinţă de a se trimite un delegat, probabil consilierul de guvernament D. Kuhnelt, la Bucurescî, pentru a regula cestiunile de amănunt Poimâine va fi adunare generală a acţionarilor. Berlin, 12 Noemvrie. „ „Gazeta Germaniei de Nord“ semnalează un articol al ziarului francez ,Le Rapel“ al cărui proprietar este ministrul instrucţiunii publice, D. Lockroy, şi în care se zice că regiunea străină corinde 8000 de Alsacieni-Loreni, care probează că nu sunt inamicii Franciei și că ar trebui să se înlociască numele de ,,legiune străină” prin acela de „regiment din Alsacia-Lorenau. „ Gazeta Germaniei de Nord” adaogă că trebue să se conchidă de aci că guvernul francez aprobă aţîţările resboinice. „Ne mulţumim, adaogă foaia germană, a stabili faptul, pentru ca toată lumea să recunoască care ar fi vinovatul, dacă pacea nu sar putea menţine. Respunderea de a fi turburat pacea ar cădea numai asupra Franciei“. Berlin, 12 Noemvrie. — „ Gazeta Germaniei de Nord“ respunzând ziarelor franceze cari văd în negocierile Rusiei cu Vaticanul un semn de ostilitate contra Germaniei, zice că aceste zictre n’ar de loc o judecată politică, pentru că o înțelegere între Rusia şi Vaticanul nar putea să fie de cât plăcută Germaniei, căci Prusia, care are interese comune cu Rusia, s ar folosi asemenea de concesiunile făcute de Papa guvernului Ţarului. Munich, 12 Noemvrie. — Ducele Faxmiliari, tatăl împărătesei Jiustină e bolnav. Starea sa inspiră nelinişte. Viena, 12 Noemvrie. — Comitetul Cameră a abordat discuţiunea proiectului militar. Toţi oratorii, chiar cei din opoziţii s’au declarat în favoarea proiectului. E- ai a cerut numai îndulcirea oarecăror dispoziţiuni ce le consideră ca prea aspre. Ministrul apărării a rostit un discurs care va fi publicat mâine într’un mod oficial. Propunerea principelui de Lichtenstein Care cere să se ţină mâine o şedinţă secretă, a fost adoptată în unanimitate. Londra, 12 Noemvrie. — Camera Comunelor. — Guvernul anunţă demisia D-lui de Varen, şef al poliţiei şi zice că nu va cruţa nici o osteneală pentru a descoperi pe asasinul de la Whitechapel. Paris, 12 Noemvrie — Un împrumut rusesc de 500 milioane s'a încheiat cu mai multe case din Paris și din Londra pentru conversiunea împrumutului Mendelsohn din 1877. Bucuresci, 1 Noemvrie Năravul cel Mai*e In momentul când aceste rîndurî vor eși de sub tipar, bubuitul tunurilor va vesti Capitalei că sesiunea Corpurilor legiuitoare s’a deschis prin citirea mesagiuluî de către Rege. De câţiva ani Ţara a văzut trecând multe solemnităţi de felul acesta; ea a auzit multe mesagiurî pompoase şi pline de făgăduelî frumoase, dar făgăduelile s’au evaporat ca şi fumul tunurilor care le însoţea. Fi-va de astă-dată altfel ? Se zice că în genere mătura nouă mătură bine; avem Camere noul, guvern nou, şi ce e mai mult, avem şi mulţi oameni noul; ar putea dar crede cineva într’o schimbare spre bine, mai ales că nu e greu de a face mai bine decât Camerele şi guvernul colectivist. Dar în mijlocul atâtor lucruri noul ne e teamă că a rămas ceva vechi şi care poate paraliza orice avent de îndreptare. Acest ceva este năravul guvernului personal. Din nenorocire vedem că, în acestă privință, nici o schimbare nu s’a făcut şi nici nu se va putea face până când toţi Românii nu se vor convinge că răul se va stârpi numai o dată cu dispariţiunea cauzei. La ce poate sluji Ţărel că Camerele, guvernele şi oamenii dirigenţî să se schimbe, când toţi, Camere, guverne şi oameni, îndată ce vin la cârmă, sunt siliţi a începe prin a pune de o parte ideile şi programa lor spre a se supune voinţei unui singur om pe care nu î l leagă alt nimic de această ţară decât interese materiale şi streine. Chiar situaţiunea de astăzi dovedeşte existenţa acestei anomalii. De la începutul legislaţiunei noul se va vedea că sistemul parlamentar nu mai există la noi decât în aparenţă şi că nu servă decât pentru a masca absolutismul cel mai rău-făcător, acela care fuge de răspundere şi corupe instituţiunile şi caracterele. Nu se poate tăgădui că marea majoritate a ambelor Camere este compusă de conservatori. Asemenea este constatat că conservatorii s-au ales pe baza unei programe cu totul osebită de aceia a guvernului junimist. Urmarea firească a alegerilor ar fi fost clar, în orice Țară constituțională, retragerea cabinetului junimist. Dar aci la noi Ţara propune şi Regele dispune. Ţara a ales pe conservatori, Regele vrea pe junimişti, şi spre a putea ajunge la scopul Său. El singur intervine, menţinând cabinetul junimist precum menţinea odinioară pe Ioan Brătianu şi lăsându-l să întrebuinţeze toată înrâurirea guvernamentală pentru a’şi înzgheba o nouă colectivitate, junimistificând pe cât poate şi conservatori şi liberali fără distincţiune. Aşa dar sistemul e acelaşi, numai eticheta s’a schimbat. Colectiviştii erau prea deochiaţi, de aceia ei au fost înlocuiţi prin junimişti. Astăzi oricine vede că Ioan Brătianu n’a fost decât şeful nominal al colectivităţei iar sufletul ei a fost Regele. Tot aşa este învederat că junimiştii nu sunt decât unelta cu care Regele voeşte a depărta de la putere partidele independente pentru a urma politica sa personală sub firma conservatoare. Iată auspiciile sub care să deschid Corpurile Legiuitoare. Ele sunt departe de a fi îmbucurătoare. Palatul va căuta a’şî întinde mreaja sa de corupţiune asupra elementelor coruptibile cari, din nenorocire, nu lipsesc. Lupta va fi între Ţara reprezentată de partidele neatârnate și Camarila înarmată cu bugetul. Avem dar dreptate zicând că în nouile Camere multe s’au schimbat iar năravul de căpetenie, adică înrîurirea răîi-făcătoare a Regelui, a rămas. Dunăreanul. •-------------------- JOS LABA! Unul din miniștrii ar fi zis acum câteva zile: Vom face lui Lascar Catargiu o înmormîntare de clasa I Se înţelege că e vorba de o înmormântare politică. Regele a voit de mult ca junimiştii să moştenească direcţiunea partidului conservator. Dar ei n'au avut răbdarea de a aştepta deschiderea succesiunea. Deja în 1880 să încercaseră a înlătura pe vechii şefi al partididui şi jucaseră o comedie alegând ca cap de partid pe principele AŞtirbey. Vezend că nu izbutesc, ei saut adresat atunci D-lui Ion Brătianu. Dar acesta na voit, să le deschiză porţile cetăţei colectiviste, temendu se că vor juca rolul calului din Trotil. In fine Palatul a găsit momentul pentru al chema la putere şi al însărcina cu misiunea de a înlocui pe vechii şefi conservatori. Această misiune se încearcă astăzi junimiştii a o îndeplini. Primul pas ar fi înlăturarea lui Lascar Catargiu de la direcţiunea partidului conservator. Se înţelege că aceasta nu se poate face decât sub forma unei distincţiuni onorifice ca preşidenţia Camerei. Dar nu credem ca Lascar Catargiu să cază în cursă. El nu va primi preşidenţia decât din mâna grupurilor independente unite şi într o situaţiune cu totul neatârnată de guvern. Aşadar, D-lor junimişti Laba jos! --------------333--------------------_ Ilii RED TI RUPI CÂND VREI SĂ TE DREGI! Este tot d’auna primejdios pentru un guvern de a lua angajamente solemne în privinţa unor lucruri cari atârnă de împrejurările schimbătoare ale luptelor politice. Când junimiştii au venit la putere prin singura voinţă a Regelui, el s’au crezut datori de a declara în faţa Camerelor că au venit impopulari dar că vor eşi populari. Se înţelege că făcând o asemenea declaraţiune, ei se bizuiau pe efectul pe care îl vor produce proiectele coprinse în programa lor. Dovada este că, în ajunul alegerilor, guvernul a publicat în Monitorul oficial un şir de proiecte inaugurând prin aceasta o nouă procedare. Dar el a perdut din vedere că faptul de a publica pe calea oficială nişte reforme cari au pretenţiunea de a constitui un întreg program, implică pentru un cabinet şi obligaţiunea de a le prezenta şi de a le susţine în faţa Parlamentului. Mai mult încă, organul oficios al junimiştilor a întărit această obligaţiune declarând după alegeri că noua majoritate a Camerelor s’a ales pe baza programei guvernamentale. Astăzi însă lucrurile s’au schimbat. Conservatorii cari făcuseră un fel de cartel electoral cu junimiştii, nu par dispuşi a adopta partea cea mai principală a programei guvernului Vedem că ziarele cari reprezintă nuanţele conservatoare, ca L'Indépendance Roumaine, România, Epoca, vorbind de lucrările Camerelor, se mărginesc a indica numai acele din proiectele guvernului cari convin conservatorilor şi trec în tăcere peste reformele cari reprezintă miezul programului junimist. Toate aceste ziare ne vorbesc de proiectul reformei băncei naţionale, de legea vînzerei moşiilor Statului la săteni, de inamovibilitatea magistraturei, dar, nu pomenesc măcar de legea tocmelilor .-