Adevěrul, ianuarie 1889 (Anul 1, nr. 114-136)

1889-01-15 / nr. 124

2 binase proectul său la sine acasă, în odaia­­ de filosofie fără de a privi ceva mai în jos la muritorii comuni pentru a-i întreba de durerile şi nevoile lor, atuncea când D-sa vroia să intervină în favoarea lor. Acest lucru e cu desăvîrşire anti-democratic şi conform cu ideile D-luî Carp Se ştie că D. P. Carp din pricina proec­­telor sale şi-a căpătat numele de libe­ral şi nu mai ştim cine îl făcuse şef chiar al partidului liberal în viitor, lucru agreat şi de şeful partidului voiajor. Ei bine a venit D. Alex. Lahovary că­ruia pe drept sau pe nedrept i se atri­­buesc idei aristocratice şi D-sa s’a arătat maî democrat ca D. P. Carp. Maî democrat da, da, mai democrat. Prin circulara sa către prefecţi, despre care am vorbit mai sus, D-sa cere şi sfa­tul poporului, ce e drept într’o măsură mică. D-sa nu vrea ca asupra legei toc­melilor agricole să se desbată în adunări mari unde de obiceiu nu se face nimica; însă în princip, de la o vreme vorbim de principii, în princip, zicem, D-sa s’a cobo­­rît ceva mai jos de cât D. Carp D-sa nu vrea să planeze în atmosfera absolutismu­lui în care se complace D. Carp. Iată’l dar în princip mai democrat pe D. Alex. Lahovary de­cât pe D. Carp. Un lucru Insă nu-l prea înţelegem. Iată acest lucru. Dacă D. Alex. Lahovary vrea să facă o lege în favoarea ţăranilor, de ce a chemat la sfat numai pe proprietarii cei mari şi mai greu­ impuşi şi nu şi pe ţăranii, pe acei oameni în favoarea cărora guvernul intervenţionist vrea să intervină? Aci un mare semn de întrebare se înfă­ţişează închipuirea oamenilor cari judecă lucrurile şi ne e frică că principiul demo­cratic căruia D. Alex. Lahovary îi a făcut omagiu, să nu se restrângă la o afacere de gaşcă şi interese private. Sfîrşim prin celebrele cuvinte cu cam­ de obicei, D. M. Cogălniceanu sfîrşeşte în­tot­deauna discursurile sale importante ; a­­cele cuvinte celebre sunt , am zis. ----------------------------------------------------------------­ Tribunalele Egipţiene Negociaţiunî între Egipt şi puteri. — Reclamaţiunile acestor din urmă. — Exigenţele Franciei Se telegrafiază din Cair ziarului Mor­ning Post următoarele relative la tribu­nalele mixte a căror durată cincenală expiră la 1 Fevruarie. Anglia şi Italia au primit fără rezervă propunerile guvernului egipţian ; Austria şi Rusia le-au primit sub rezerve, şi toate puterile au primit clauza privitoare la delictele poliţiei. Grecia este gata a primi previziunile, numai situaţiunea temporară a judecăto­rului grec la Curtea de apel, să fie re­­cunoscută­ ca permanentă, ceea­ ce va ne­cesita consimțimentul tuturor puterilor contractante. Francia impune acceptărei sale, două condiţiuni: cea d’înteiîi, că va recomanda guvernului egipţian un francez ca procu­­ror­ general, şi a doua, ca după recoman­­daţia sa, guvernul egipţian să numească un membru la Curtea de apel. In ceea­ ce priveşte aceasta din urmă, fie­care mare putere şi Statele­ Unite au privilegiul de a numi un judecător. Ju­decătorii francezi şi greci sunt supli­mentari. Din cele două pretenţiuni ale Fraudei, guvernul egipţian nu admite pe cea d’in­­terfi şi e probabil că Francia va ceda asupra acestui punct dacă i se face drep­tate în cea de a doua reclamaţiune. Olanda, Belgia, Danemarca, Portuga­lia şi Grecia, reclamă toate câte un ju­decător la Curtea de apel. Se crede că consimţimentul tuturor puterilor la aceste deosebite modificări se va face până la 31 ianuarie, căci ne­­gociațiunile sunt conduse cu mult spirit de împăciuire de către sir Evelin Barring. ------ooooo-----­ DE PRETUTINDENI Austria Lumea s’a veselit mult pe aicea de ce­remonialul desgropat de către împăratul Wilhelm, la primirea cavalerilor Vulturu­lui Negru,—care a fost ca o reamintire a evului mediu. La Berlin, se fac multe glume asupra apucăturelor tânărului împărat : vizează serbări scoase din Niebelungen. Dar ceea­­ce era primul ca bun la Munich, pare a nu întâlni aceiaşi indulgenţă la Berlin, unde lumea e mai sceptică de cât în ino­fensiva Bavarie. Ceremonialul recepţiuneî s’a părut unora din asistenţi aşa de ciudat, în cât mai mulţi noi cavaleri, nu s’au putut opri de a surîde. Francia Liniştea s’a restabilit pe deplin la O­­rigny. Principalii conducători ai grevei au fost arestaţi. Lucrătorii sunt mulţumiţi de adaosul ce s’a făcut salariului lor, şi ’şi-au­ reluat lu­crul. Serbia Ministrul afacerilor străine, d. Mijato­­vici, a declarat în faţa mai multor di­plomaţi că criza ministerială va fi re­zolvată până’n 15 zile, şi că atunci va pă­răsi pentru tot­d’a­una viaţa politică. Spania Un meeting anarchist s’a ţinut la Va­lenţa, la care au participat 2000 de inşi. Maî mulţi oratori au vorbit contra monar­chie­,­a ordine! sociale şi religiuneî. Un orator a cerut împărţirea averilor. Un altul a sfătuit pe lucrători să prade magazinele şi să se servească de dinamită In faţa acestor manifestaţiunî, delegatul guvernatorului a intervenit şi a disolvat adunarea. Anarchiştiî au protestat, după cari s’a întâmplat o mare confusiune. Au început a striga: Trăiască Anarchia! Moartea bur­ghezime! ! Poliţia a deşertat sala. Un manifestant a fost lovit de gloanţe. Mulţimea a străbătut stradele, îndreptân­­du-se spre prefectură, unde guvernolul a dat ordine să-i împrăştie. Egipt Ministrul marinei Franţei, a primit in­formaţia următoare: «Grămezi de piraţi s’au adunat la Cho- Mai şi la Cho-Chu, de unde au eşit de mai multe ori ca să prade populaţiunile puse sub protecţiunea noastră. Generalul Barg­­nis-Desbordes a primit ordin să’l împrăştie. »Cho-Mai a fost atacat şi luat după o luptă foarte aprinsă în care au căzut un ofiţer şi doi­spre­zece soldaţi egipteni. »Piraţii au fost puşi pe fugă. ‘Borguis-Desbordes Îşi continuă drumul în­spre Cho-Chi. Samoa Vasul de resbel german Eber a plecat pentru Samoa în ziua de 13 ianuarie. Ofiţerii desmint ştirile trimise din San­ Francisco, că un vas german ar fi tras a­­supra ofiţerilor englezi, şi că americani cap­tivaţi ar fi fost duşi pe bordul bastimen­tului german. Broboada care acoperea capul vic­timei a fost găsită ceva mai departe ; are şi câte­va pete de sânge. Părul din creştetul capului e tăiat şi ars ; genunchiul drept de asemenea are urme de arsură. Procurorul Republicei fiind înştiin­ţat, a transportat cadavrul la Morgă. S-a recunoscut că victima a primit două gloanţe de revolver la tâmpla stângă şi că omorîtorul a încercat să ardă cadavrul. Se mai crede că femeia aceasta ve­nise în localitate să se tocmească ca servitoare. ------ooooo-----­ ----------0:50-------­ CRIMA MISTERIOASA O fem­ee omorîtii și aruncată într’o groapă. — Descoperirea cadavrului. — Primele constatări S’a găsit acum trei zile într’o groapă de pe proprietatea D-lui de Luze, în locul numit la Brouste (Francia), ca­davrul unei femei, în etate cam de două-zeci și doui ani. De la primele constatări s’a recu­noscut că moartea era rezultatul unei crime, căci s’a găsit lângă groapă o băsmâluţâ plină de sânge şi arsă în mai multe locuri. I ADEVĂRUL INFORMAŢIUNI D-l Lascar Catargiu a fost invi­tat aseară să ia parte la întrunirea comitetului executiv liberal-conser­vator.­­► D-l Catargiu a refuzat a lua parte. . * * * D-l Grigorie Cozadini, care so­seşte peste două zile, îşi va da de­misia de la vice-preşidenţia Ca­merei. * * ** Eri în urma votului Camerei prin care proectul reinfiinţării pornirilor france a fost respins cu 103 voturi contra 56 în urma unui scandal ne­mai­pomenit făcut de guvern şi aderenţii sei. Onorabilul Domn pre­şedinte Lascar Catargiu şi onora­bilul Domn vice­preşedinte Nicolae Blaremnberg, raportorul proectuluî şi­­au depus în scris dmisiunea pe biurou. Astă­zî aceste demisiuni vor fi discutate. Camera disciplinată şi-a tras ea însăşi o palmă , căci între preşe­dintele ei şi guvernul junimist ea a votat cu guvernul. * * X­S’au observat foarte mult şi se comentează cuvintele D-lui Alex. Lahovary, ministrul domenielor, prin care arată că D-sa este o trăsă­tură de unire între conservatori şi junimişti şi că dacă va vedea că această unire nu­ se poate face, a­­tuncea cu mare regret și cu doliul în inimă va fi nevoit ca să se re­tragă. * # Lupta spune că D. Carp a de­clarat elî în Cameră că disolvarea corpurilor legiuitoare şi o remaniare în minister poate fi privită ca imi­nentă. Această manoperă a reuşit, căci proiectul ce se desbătea a fost res­pins cu 108 voturi contra 56. * •Jfr * Se vorbeşte despre înlocuirea d-lui A. Balş prefectul poliţiei din Iaşi. Această înlocuire ar fi cea maî nedreaptă, căci vina ce se aduce d-lui A. Balş e că a înlocuit pre­cum e în drept, pe un comisar de poliţie, lucru ce ar displace pre­fectului de judeţ al cărui protejat nu­mitul comisar este. Ca sub colectivişti. «■ •X* *• A apărut broşura Un pericol e­­conomic. Broşura se ocupă de ten­dinţa guvernului de a abroga legea din 8 Martie 1885 prin care se a­­cordă indemnisaţii pentru exportul de alcool din cereale şi vin. * * * Sunt disolvate consiliile comunale rurale Coşovenii-de-jos din Dolj şi Talpa din Neamţu. * * * Poliţia a reuşit a mai pune mâna pe unul din tâlharii cari au călcat pe D. Kohler. Asasinul numit Tu­dorache a fost prins în Tirchileşti. ** D. Th. T. Vasiliu Cristescu, doc­tor în drept, a fost numit judecător de instrucţie la Iaşi. * * * O mare parte din deputaţii şi se­natorii Olteniei s’au întrunit aseară constituindu-se într’un grup numit grupul Olteniei, angajându-se a sus­ţine interesele locale şi generale. * * * Consiliul comunal ce urma să se întrunească aseară, în localul pri­măriei, ne­putându-se intruni, s’a făcut o a doua convocare pentru Duminică 15 Ianuarie. intemplari Un parricid Astă­zi s’a terminat, la curtea cu juraţi din Dromne, presidată de D. M. Pons, des­­baterile unei crime de parricid care a pro­dus o mare sensaţiune, în toată provincia. Iată un resumat al faptelor relevate de a­­cusaţiune. Numita Adelina Berard, vâduva lui Ioan Tavan, locuia de la moartea bărbatului sufi un domeniu în Tangou însoţită de unul din fiii sufi Henri T­avan. Cel­alt fiu al său, Fa­­bien Tavan, locuia în vecinătate, totuşi ve­nea pe aci. Cei doi fraţi au plecat din Va­­lenţa în noaptea de 24 Martie anul trecut şi s’au reîntors după două zile. In absenţa lor, mama lor Adelina Be­rard, fu asasinată de două gloanţe. Ancheta a stabilit că crima fusese co­misă Duminecă 25 Martie, după mezul nop­ţii , mobilul se crede că a fost furtul, căci o mobilă s’a constatat că a fost forţată şi banii şi diverse titluri furate. Bănuelele căzură imediat pe unul din cei doi fii H­eri Tavan. Din o sorginte sigură se stabileşte că el a părăsit Valenţa Du­minecă 25 Martie la 6 ore seara, până Luni 26 Martie la 4 ore de dimineaţă; fratele sau şi camarazii săi ’l-au perdut din vedere cu totul în acest timp şi, când ’l-a reîntâlnit, părea foarte obosit şi ţi­nuta foarte neregulată. La o perchiziţiune operată în camera lui Tavan s’a descoperit un pistol, ascuns cu deosebită îngrijire sub aşternutul patului. Desbaterile au durat 3 zile şi au fost foarte mişcătoare. Acusatul nu înceta de a nega cu energie ori­ce participare la crimă. D. Loubat, procurorul republicei a cerut pedeapsa capitală. D. Servan avocat din ba­roul Valenţei, a susţinut apărarea. Juraţii au pronunţat un verdict afirma­tiv îndulcit de circumstanţe atenuante. Tavan a fost condamnat la munca sil­nică pe viaţă. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ Ultime information! Azi dimineaţă au fost la d. Las­car Catargiu o deleg­aţiune compusă din mai mulţi deputaţi, rugându-l să n­u părăsească preşidenţia Ca­merei. D-sa a refuzat categoric. ** * Astăzi la orele 11 Va­s a ţinut un consil­u de miniştrii la Palat. * * * Marţi 16 Ianuarie, comisiunele instituite pe lângă primăriile urbane din ţară, pentru cercetarea listelor electorale, îşi termină lucrările lor. * * Pe lângă vice-preşedinţi, vor mai demisiona din biuroul Camerei, toţi secretarii liberali. * * * Ni se afirmă că ori­care va fi candidatul majorităţei la fotoliul pre­­şidenţial al Camerei, nuanţele libe­rale şi partizanii d-lui Lascar Ca­targiu, vor pune in urnă bilete albe. * ** In seara de 1 Fevruarie, socie­tatea comercianţilor din capitală „Providenţa“ va da un bal în sala Teatrului Naţional. Scopul ce şi’l urmăreşte societa­tea aceasta nefiind de­cât bine­fa­­cerea, credem că toţi se vor grăbi ar da încuragiarea ce i se cuvine, participând la balul ei. «• * * Un număr oare­care de judeţe au şi trimis deja bugetele lor mi­nisterului de finance. * # Alegerea unui efor al aşezămin­telor Brâncoveneşti, în locul dece­datului colonel Bibescu, este fixată a se face mâine. * * In personalul avocaţilor publici din ţară, se va face în curând câte­va schimbări. * * * Mâine se face alegerea unui membru în consiliul de administra­ţie al creditului fonciar urban. * * * D. Leon Negruţi, prefectul jude­ţului Iaşi, va sosi mâine dimineaţă în capitală. D-sa a fost chemat azi tele­grafie. * * Mâine se face la Galaţi din nou votarea, pentru colegiul I de depu­­taţi vacant. Cei trei candidaţi, D-nii Victor Macri, Mih. Bonachi şi Butculescu ’şi-a fi menţinut toţi candidaturile. * * * Se zice că M. S. Regele ’şi-ar fi exprimat dorinţa că în pas când D. Lascar Catargiu ar demisiona să se facă posibilul a se realege din nou ca preşedinte al Camerei. ** * Aflăm că în şedinţa viitoare a conciliului permanent al instrucţiu­­nei se va decide, dacă absolvenţilor facultăţii de teologie să li se acorde diploma de licenţă sau doctorat. # * După România Liberă un D. Patrulius ar fi fost dat în judecată înaintea judecătorului de instrucție cabinetul 3, cu un altul anume Elef­­terescu. -----------------------------------­ FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ ----1 83 M M MASULUI DE ALEXIS 1IOUHER PARTEA A TREIA TRECUTUL, CAPITOLUL X Alte cercetări. —* îmi vorbești mereu de cei duoă ani ai mei de școală... Dar mai nainte de asta am fost lăsată pe mâinele unei femei, care fusese amanta tatălui meu... a tatălui meu de care rîdea în fața mea... A trebuit o sută de petiții de la vecini ca să mă scoată din acea vizuină... — E trist lucru, dar societatea nu poate face nimic... Tocmai aceia cari se luptă împotriva ei fac asemenea familii. — Societatea care vrea să mă ju­dece, trebue să vegheze asupra mea. — Suferea! atunci... — Ca copil, sărăcia mă făcea să mă tăvălesc prin noroi, oamenii cari mă creșteau își câștigau pâinea ce’mi de­­deau, prin viciu... viciu, care ne făcea să râdem când se vorbea de el între noi. Cuvântul cel mare pe care lumea îl târăște ca pe o ghiulea, cinstea, nu era la noi de cât o vorbă de rîs. — Dar tatăl d-tale ?... — Tata, era la invalizi de când eu eram de cinci ani, și mult când eram de zece. Cinstea la noi era să fii și­ret, adică să înșeli pe acela care se încrede în sine, să eși cu ori­ce preț triumfător din ori­ce afacere sau în­treprindere... Iubirea era pentru aceea pe care mă obișnuisem să-i zic mamă, banalitatea care unește azi ca să des­partă mâine. — Dar femeia aceia nu’ți era mamă? — Nu, domnule ! n’am cunoscut pe mama, ea a murit când aveam abia un an; acea femeie era amanta tată­lui meu. — Societatea în care trăiai era o tristă societate, și pe aceia ar trebui s’o judecăm... Petite se mulțumi să ridice din umeri și urmă : — Cartea în care am început să ci­tesc zicea : Trâește mai Intâm­, fie­care pentru sine, D-zeu pentru nimeni !... Când eram fată tinera, cele mai ruși­noase violuri se desfășurau înaintea mea... După cum vedeţi, cele două mari sprijine umane tata şi mama, îmi lipseau. Acela care înlocuia pe tata avea pentru mine aceiaşi privire ca ori­care bărbat ce întâlneam. Aceia pe care o credeam mama mea, îmi spu­nea că de­şi fusese mai puţin fru­moasă ca mine, nu stătuse atâta vreme în spinarea părinților ei. — E îngrozitoare... era o adevărata școală a viciului... Cred că ar fi tot atât de folositor a nu lăsa să se în­vețe răul pe cât este de folositor a înveța binele. — Da, domnule, fiind­câ nu sunt rea, ar fi fost de ajuns atunci sâ’mi zică : iată calea cea bună care te va duce unde trebue să ajungi. Dar dim­potrivă, aceia pe care trebuia să-l as­cult îmi ascundeau calea cea adevă­rata. Daca umblam pe unde era curat, ei mă îmbrânceau în noroi. La vârsta când cele­l­alte sunt încă copile, să­răcia și lipsa de iubire mă făcuseră femeie. Am făcut rău, zici d-ta, dar care e acela sau acela care ’mi-a în­tins mâna ?... Ocnaș al sărăciei a tre­buit din copilărie să târăsc lanțul naș­tere! mele de copil sărac... ce era să fac în lumea aceasta care nu’mi da nimic ? să-î iau prin crimă ceea ce’mi refusa... sau sâtrâesc prin viciu... m’am lăsat să alunec pe acest din urmă po­­vârnisi... — Ai un chip foarte ciudat de a te îndreptăți... uiți că vina cea mare a întregului d-tale sistem este într’un singur cuvânt... ai fost reu crescută... așa e! — N’am avut nici o creștere... — Fie... Dar munca putea să te scape. Petite lasă capul în jos... dar numai o minută, şi zise : — Aşa e... dar sunt leneşe ! Reluă : — Munca sau iubirea... Ei bine, e tocmai iubirea, singurul sentiment bun şi cinstit care m’a pierdut de tot! — Şi tot iubeşti ?... — Da, domnule. . şi sunt liniştită pentru că ştiu că acela pe care îl iu­besc nu e în mâinele d-voastră, după cum mi-ați și spus-o. Judecătorul se mulțum­i să zîmbească... un zîmbet care avea un scop, și de care Petite se lăsă a fi înșelată, fiind­că strigă cu bucurie : — Ah! știam eu bine că Loremont nu era arestat... Judecătorul scrise ceva și sună. Un om intră ; îi dete scrisoarea zicându-i: — Repede. Petite se uita la el îngrijată, cu sprâncenele încruntate... Ea nu se li­niști de­cât după cele d’întâiU cuvinte ale judecătorului care Îi zise : — Sâ ne întoarcem la afacerea noastră. — Vă ascult. — Va să zică nu ai ajutat la să­vârșirea furturilor ale cetei borfaşilor? — Nici o dată. — Susții, asta precum ai declaraţia întâiul d-tale interogatoriu, că nu slu­jeai, fără să ştii de cât ca să spionezi pe Grosbouleau şi Lalongueur... — Numai atât! şi preţuiam mărfu­rile ce mi se aduceau, dar pe cari le duceau numai de cât. — Aceste declarațiunî sunt întărite de interogatoriele celor-l'alți duoî... (Va urma).

Next