Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)

1889-06-01 / nr. 237

2 sentimente moldovenegti, gi pe fiecare zi dädea dovezi despre exacta aplicare a lui. In care sesiune a Corpurilor Legiuitoare nu se voteazä sute de ki, de drum de fier pentru Muntenia ? Trece vreuna in care sä nu se cearä gi sä nu se acorde credite pentru Palatele, cu sau fära o umbrä de trebuinp serioasä, ce le ridicä Statul in Bucuregti? Zilele acestea chiar s’a trimis in sec^iuni spre studiere, proiecte de alte linii moi de drum de fier ce se mai fac in jurul Bucuregtilor cu neinconjurata denumire de interes local; apoi repara^iuni de teatre, deschideri de bulevarde, cheiuri gi alte multe ce tree prin mingle imbuiba^ilor in bine, ce dispun cum vor de punga contribuabililor din amendoué ^erile unite. Iagul Moldovei insa e lipsit de legaturi de drum de fier de interes general pentru Moldoveni, lipsit de localuri de gecli, de un teatru, ci s’a rapit institute ce le mai avea ori le-a redus la nici o insemnätate, íí se sfärämä zilnic orice legäturä ce o mai poate avea cu trecutul sĕu, e pus ín sfirgit la carantinä pentru a se elirási de moldovenism. Cu asemenea procedare insä, guvernantii nogtri din Bucuregti se sileau, nu de a stirpi pretinsa epidemie a Moldovenismului, dar de a o produce in realitate. Dacä cineva se tanguegte de nedreptätile strigätoare la cei ce se fac Moldovei gi lapuiul, aceasta insemneazä cä tocmai Moldovenii ar fi acei criminali mari ce ar cäuta sä’gi sfäräme opera lor proprie. Mijlocul ce se intrebuinteazä acuzand de separatist pe cel ce ridicä glasul gsi cere imbunätafiri in mäsura dreaptä pentru Iagi gi Moldova, este acuma prea uzat, gi, dacä se poate porecli cu acest cuvent cineva, färä indoialä cä acel cineva se gäsegte in elementul care vroia sä ia totul gi se folosea de tot in paguba Moldovenilor. De la Bahluin. JUI 1 IUNIE 1889 DIN DOBROGEA Ostrov, 31 Maiu 1889. El lovese §i tot el |ip In localitate In pragul Constanta, apare de vr’o cat va timp un ziar-pamflet, in ale carui coloane nu se vede de cat numai intrigi tesute de catre niste sateliti ai prefectului-polcovnic, in contra func^ionarilor onesti. Cand nu’0 sim^i congtiin^a impoväratä cu nimic, pu^in te importä de insultele gi imputärile de fapte simulate cu care pigmeii lingugitori tind a’ti infrige dispre^ul opiniunei publice, te revoltä insä cänd autorii unor asemenea ticologii sunt el. Aga in ziarul Gazeta Dobrogei de la 18 Maiu curent, sub titlu de „ Ingembe Administrative“ citim cä administratorul din Silistra nouä a declarat in public cä nu voegte sä vadä primar in pragul Ostrov pe U. Gh. Dimitrescu, cel mai integru bärbat — dupä gazetaril care publica — si mai apt pentru postul de primar, — adaogind gazeta mai inainte, cä administratorul amenin^ä fä^ig pe to$i acel ce sunt partizan! declarant al D lui Dimitrescu gi a cärei candidaturä este simpaticä D-lui prefect precum gi cetä|enilor fruntagi al Ostrovului, ineheind Gazeta astfel: „aga dar vedem un administrator contrariind vederile genului säu, ca la noi la nimeni“. Rugine, de o mie de ori rugine, ca sä se arunce o astfel de culpä asupra unei persoane de talia D-lui G. C. Brätägeanu, administratorul plägel Silistranouä, al cärui trecut gi actualitate e cunoscutä de o lume intreagä in ce privegte ca om onest gi integru gi cärui D. prefect Barozzi cautä din toate rés- t puterile sä’l gäseascä nod in papurä, pentru a’l sacrifica gi aceasta negregit j pentru motivul poate cä D. Brätägeanu i Sind om cinstit, ’i-ar trebui un administrator de o altä talie. Deci D-nul Barozzi negäsindu-l nod in papurä cu toate inspecjiunele riguroase ce le-a fäcut in ocolul seu, gi inconjurat d’o clicä de oameni dupä ale cäror instruc|iuni se conduce in administratia jude?ului, a recurs la caracterul lor pervers pentru a ’i inventa cä administratorul ingereazä in alegeri. Ca nu opiniunea publicä sä fie indusä in eroare prin a crede cele ce se imputä D lui Brätäganu, voim sä däm cea mai eclatantä desmintire gi sä arätära cä nu D-Sa este ingeratorul gi partida D-lui Gh. Dimitrescu ingerat, ci adeväratul ingeratore a fost gi este Insugi D. prefect Barozzi contra altei partide care este expresiunea tutulor cetä^enilor. Rugäm pe D. prim-ministru Lascar Catargiu sä binevoiascä a da aten^iune celor ce voim sä reveläm gi a lua mäsuri de represiune contra prefectului abusiv, cici Insugi Dsa in chestiunea alegerilor de la Ostrov a fost ingerat. La Ianuarie se dizolvä consiliul comunal. D. prefect recomanda in comisiunea interimarä ca membrii pe D-nul Gh. Dimitrescu, in contra disposi^iilor art. 30 din legea comunalä, deoarece nu era aiegator si pe Petrea Oprea contra disposi^iilor art. 38 din legea electoralä comunalä, find ca institutorii care au fost decretat cu No. . . . Vezend cä lumea murmurä cä procedura prefectoralä e in dispretuil legei, silit a fost D. Barozzi a le cere dimisiunile, inlocuindu’i cu alte persoane cari instigeau conditjiunile legale. D. Gh. Dimitrescu fäcend insä contestatiune inaintea nouei comisiuni interimarä, a fost inscris in listele alegätorilor. La 26 Februare, fiind alegerile pentru constituirea consiliului comunal, au fost alegi cu majoritate sdrobitoare de voturi, D-lor Nilja Ionescu, Ioan Florea, Dimitrie Triandafil, Florea Florescu si Tudor Boboc, adeväratii cetäteni simpatici orägenilor, iar candidatura D-lui Gh. Dimitrescu a cäzut. Se inainteazä lucrärile prefecture!, dupä ce D. Barozzi aproape 2 luni, hesiteazä de a valida sau nu alegerile, la cele din urmä pe d’o parte valideazä, iar pe de alta având dreptul dupä art. 48, din legea organicä a Dobrogei, recomandä ca membrii din partea guvernului pe längä consiliul comunal si in acelagi timp, ca primar pe D. G. Dimitrescu, impunându’l astfel contra vointei tuturor orägenilor. Noii membri ai consiliului, chema I,I la cancelaria administrate de cätre ajutorul administrator, deoarece D. Brätägeanu, lipsea in concediu, spre a presta jurämentul, acestia sau opus, sub cuvent cä nu poate functiona cu D. G. Dimitrescu, deoarece pe längä cä’I lipseste popularitatea in localitate, dar i se cunogteau gi intentunile pentru care cautä a lua fränele administrajiunei comunale, avend interese personale ; conchizend membrii alegi cä indatä ce D. Dimitrescu s’ar elimina din sanul consiliului, vor presta jurämentul gi in care cas numai pot usa de mandatul ce le este incredin^at. Acest respuns din partea D-lor consilieri la propunerea d’a jura, a fost comunicat telegrafic de*cätre administrate D-lui prefect, din partea cäruia imediat s’a primit telegrama, ca administrata sä igi punä toate silin^ele pe längä numiti gi sä’l facä sä jure ca astfel sä se poatä forma budgetul pe 1889 — 1890 gi sä se ocupe de cestiunele importante, gi in urmä dacä interesele nu le ar mai putea permite a continua cu functunea, pot sä dimisioneze, — a fost insä imposibil a’l induplica, gi aceasta din pricinä cä ’gi ar fi asumat asuprä-le o mare respundere fatä cu alegätorii care nici in ruptul capului nu voiau sä vadä pe D. Dimitrescu in capul afacerilor comunei.— Motiv destul de plausibil. D. prefect Barozzi, nici una nici alta, descinde singur in localitate, chiamä pe nouii alegi in pretorul primäriei gi dupä ce infuriat, cu barba tremurändä ?i amenin^ä, bätendu-le cu pumnii in masä, cä sunt nigte resvrätitori, adäogändu-le cä D-sa ca prefect are puterea sä le impunä orice persoanä ar voi ca primär, chiar in contra voin^ei poporului, in dispre^ul legei, inläturä pe consilieri gi supune jurämentului pe D-nii Dimitrescu gi Soare Nedelcu, ambii nealegi ci numai recomandat gi confirmat conform art. 48, din legea organicä a Dobrogei. S’a fäcut douä telegrame D-lui ministru de interne, prin care s’a protestat procedura abusivä a D-lui Barozzi, insä suntem siguri cä eie n’a ajuns in mainele D-lui Lascar Catargiu, din partea cäruia agteptäm multä dreptate. Ceva mai grav, vezénd D. Barozzi, cä prin procedarea sa precipitat a comis un fapt nemai auzit, cäci nu putea sä instaleze un primar si un consider mai cu seamä nealegi, pe cat timp majoritatea celor alegi in numér de cinci se opuneau a presta juräment pentru motivul deja espus gi pentru a égi din aceasta incurcäturä a recurs la mijlocul d’a face abstractie cä s’ar fi efectuat alegerea, recomandänd ca membri in comisiunea interimarä pe insugi primarul, D. Dimitrescu, färä ca ministerul sä gtie tot ce s’a petrecut. Erl s’au efectuat din nou alegerile.— Intimidäri din partea cätorva biebele cä la mijloc e voin^a prefectului d’a se alege Gh. Dimitrescu gi vai de acela care n’ar vota pentru densul, isgonit va fi din Ostrov.—Insugi Gh. Dimitrescu in sala alegerilor a intimidat pe D. Sava Mirgea, scriitorul administrate!, pretinzendu’i votul, cäci altfel va fi dat afarä din slujbä. — Asemenea a fost intimidat gi registratorele administrate!. Cu toate matrapazlâcurile exercitate asupra functionarilor cä vor fi destitute gi promisiuni de bani cätre alt alegétori, n’a putut reugi, aga cä dupä proclamarea membrilor alegi, D. Gh. Dimitrescu impreunä cu ai sei, au päräsit localul cu coadele intre picioare. Membrii proclamat sunt aceiagi ce au fost alegi gi la 26 Februarie. Suntem insä informat cä D. prefect va face o repetite sistemului de procedura cum a urmat cu alegerea trecutä; de astä datä insä credem cä nu va reugi, cäci vorba romanului, ulciorul nu se duce de multe ori la apä. Din cele ce preced punem intrebare : Cine e ingeratorele, D. Administrator Brätägeanu, sau D. Polcovnicu Barot, care numai de prefect nu face gi care in contra vointei alegétorilor, impune un Primar al cärui interes este sä astupe potlogäriile a cätorva prieteni ce au mäncat sume de bani destinat pentru nigte constructuri ? Ingerator D. Brätäganu, sau Polcovnicul care a sacrificat pe comisarul din Ostrov, Papastasinopolu, pentru cä n’a fost dibaciu fatä cu alegétorii ca D. Gh. Dimitrescu sä fie scos din urnä cu majoritate de voturi ? Ingerintä a fost cänd D. Brätäganu, ca alegétor, n’a venit cel putu sä’gi dea votul pentru altcineva, dacä nu pentru Gh. Dimitrescu, pe care, dupä cum sus^ine „Gazeta Dobrogei“, cä nu l’ar agrea, astfel cä partea adversä a D lui Dimitrescu ar fi avut un vot mai mult? Ca probä D. prefect a comis gi comite ingerin^ele, formänd un lanj complect d’aseminea fapte, este gi imprejurarea cä acest lant, trebuia sä’i adauge gi ultima zalä, prin a chema pe D. Administrator Brätägeanu la regedin^a jude^ului, trägendu’l cu acest mod d’a-’gi esercita dreptul ,seu de cetacean, fapt prevézut gi penal de art... Partida D-lui Dumitrescu se compune dintr’un fost pugeäriag pentru omor, o slugä, nigte bulgari faliji gi cäpva armeni contrabandigti. Rugäm pe D. ministru de interne cä luänd act de cele denuntate, sä binevoiascä a insärcina un functionar superior impartial, spre a achita faptul. Un Dobrogean. Informatiuni Iatä textul interpelärei ce Domnul senator de Ia§i, G. Märzescu a adresat ieri guvernului in privin^a desordinelor de la §coala militarä din Ia§i: Provocat prin o telegramä iscälitä de mai multi paring de familie, cetä\eni alegatori din diferite colegii electorale ai judelului Ia$i, subsemnatul senator al Colegiului al 2-lea de Ia$i, am onoarea de a interpela pe D. Ministru de resbel asupra cauzelor ce au provocat desordinile intamplate in §coala militara din la$i §i asupra masurilor ce guvernul a luat spre a da o legitima satisfacere disciplinei scolare ordinei publice tulburate, precum gi mareiul principiu cä o lege sau un regulament de administratiune publicä nu poate avea efect retroactiv? D. General Florescu, a declarat ieri mai multor Domni senatori, ca sesiunea parlamentului trebue sä se prelungeascä incä cel pu^in pentru 10 zile. Lucru ce noi l’am anun^at incä din säptämäna trecutä. Un mare numär de lucrätori din portul Bräila, ne roagä sä intrebäm pe D. ministru al comerciului, ce face D-sa cu regulamentul elaborat de Camera de Comerciu din Bräila pentru lucrätorii, sam scrit §i interpretul din acel port ? Este un an de cänd T are In cartoanele sale, färä ca pänä astäzi sä’i fi dat vr’o urmare. Supuind aceasta la cuno^tinta D-lui Peucescu, ministrul actual al Comerciului, T rugäm sä ia grabnice mäsuri, mai cu seamä cä predecesorii D-sale au avut de inregistrat cateva greve, provocate in mare parte de streinii ce mi§unä printre localnici. Camera de comerciat§i-a fäcut datoria, remane acum ca §i guvernul sä ’§i-o facä. Se zice cä o mare parte din elevii anul IV al §coalei militare din Ia§i nu vor depune examenul general, ci vor prefera sä remanä repeten|i. Se crede totu^i cä D. general Manu, ministrul de resbel, va modifiea intru cätva noul regulament, care de altmintreli a recunoscut* §i D-sa, cät isbe§te nu numai in elevi, dar chiar in corpul didactic al acelor §coale. Comitetul de aperare al $érei, s’a intrunit ieri la 9 §i jumétate, sub pre§eden|ia Regelui, la Palat. Studentul facultä^ei de medicinä, acel din institutul medico-militar, au cerut D-lui Manu, ministrul de resbel, sä le prelungeascä bursele panä la 1 Septembrie. Se crede cä D. general Manu, va admite cererea lor dreaptä. D. Leon Negruja, prefect de Ia§i, a sosit in capitalä, fiind chemat de cätre ministrul de interne. Duminicä s-a |inut o mare intrunire la Ia^i, provocatä de pärin^ii elevilor din §coala fiilor de militari, pentru a protesta cont dispozijiunilor ministeriale ca-^ nevoit pe elevi sä se mi§te D. G. Duca, sectorul general al cäilor fera^i s’a intors din inspec^iunea ce a fäcut’o pe linia Bucure?ti-Vorciorova. D-nii Grigorie Holban, prefectul de Dorohoi, §i Petru Baromi, prefectul de Tecuci, au sosit in capitalä. A apärut in Bräila, ziarul säptämänal Romania viitoare. Ii uräm via^a lungä. Direc^ia spitalului militar din Capitalä a primit un ordin de la ministrul de resbel prin care e invitatä ca pänä la 1 Septembrie exclusiv, spitalul sä fie deja mutat in noul säu local. — 1 —4— In primele zile ale lunei viitoare, vor incepe lucrärile de restaura|iune ale garei centrale. Primäria a fäcut cunoscut zarafilor ce sunt stabilit prin ganguri, cä de nu’§i vor face cate o micä gheretä in acele ganguri, primäria le va interzice §ederea lor acolo ca §i vinzatorilor de,, ziare. §tiri Telegrafice PARIS, 30 Main.—D-nii Dérouléde, Laisant gi Laguerre vor fi judecap azi de tribunalul corec^ional pentru rebeliune gi ameninpiri la adresa functionarilor. PARIS, 30 Main.—„Journal des Debats“ considera crearea unui mare regat Serb ca un vis la realizarea caruia Rusia nu pare de loc dispusä a lucra actualminte. (Havas). Presul cerealelor Bräila, 29 Maiu. Pia£a noastrá a fost pupn mai activä in cursul acestei septämani. Cererea devenise mai bunä gi detentorii se agteptau la o ameliorapune serioasä. §tirile primite din Europa erau rele. FOI’JA ZIARULUI „ADEVERII“ GEORGES GRISON XI 21 PRIETENI COmISARULUI Duelul Cänd gi cänd trecea cäte o träsurä, dueändu-se la garä, pentru trenurile ce soseau dimineata, Rozalia fäcu semn unui birjar. El insä vezend douä femei singure, nu se increzu, gi dete din cap urmändu-gi drumul inainte. Mai trecu gi un alt birjar, gi furä mai norocos cu acela, cäci opri caii gi le agteptä. — Unde sä se due cuconitelor? intrebä el. Rozalia se uita la stäpänä-sa. — La cercul Concordiei, pe strada Regalä, respunse contesa. — Deci drumul nu fu lung, dar lor li se päru cä nu se mai sfärgegte. In sfärgit birja se opri in strada Regalä. Poarta cercului era tot deschisä, gi se zärea lumina palidä a lämpilor printre geamurile ferestrelor. — Fernand e aicea, igi zise Louisa, abia junandu-gi resuflarea. Sari jos din birjä gi inträ in gang. Un servitor, imbräcat in livrea gi care mo- räia pe o bancä säri drept in picioare. — Unde te duci dumneata aga? intrebä el apucand pe Louisa de braj. Aici nu se inträ aga de ugor, gtii ? — Vreau sä ved pe d-na de Meursault, trebuie sä’i väd indatä. — Indatä, indatä! bine nu’i vorba! Dar nu gtiu dacä-i acolo. Ori gi cum trebuie sä mi spui mai intäiu numele d tale. — Numele meu ? Dar sunt sojia sa, sunt Contesa de Meursault. — Vai! iartä-me doamnä contesa,dar nu sciam.. uitasem. Feciorul suflä intr’un tub acustic agezat längä biuroul seu, gi o datä comunicafia restabilitä, rugä sä vazä dacä d nn conte de Meursault era in salon. Pe urmä, el igi puse urechea la tub, sä asculte respunsul. Louisa agtepta cu neräbdare. — Cer ertare doamnei contese, zise servitoru, dar am uitat cä d-na Conte de Meursault a plecat cu doi din prietenii sei, Domnii Pontus-Genétouze, gi de Lamothe-Achard. — A plecat! Ali a plecat pentru a se bate, färä indoialä! Unde s’au dus ? ■— Nu stiä doamnä. — Oh! Dumnezeule, strigä Contesa cäzänd sdrobitä pe o bancä, ce sä fac, ce sä fac ? — Agteptat, zise feciorul, pe care aceastä durere il migea ; da, tocmai aga, cänd acegti domni sau urcat in träsurä vorbeau de tribunde de la Longchamps. — Aide! aceasta este singura mea nädejde, zise Louisa, ridicändu se gi gtergändu’gi lacrämile. §i färä cliiar sä muljpimeascä fecio rului care -i däduse aceste informatiuni, ea alergä in träsurä. Auzind-o vorbind de Longchamps, birjarul strämba din nas. Dar vézând o monedä de aur, el se hotäri sä meargä. Din nenorocire, träsura nu mergea hite gi birjaru n’avea nädejde sä ajungä pe D-na de Meursault gi prieteni! sei, c ni avu o träsurä gi nigte cal mult mai buni. Cu toate astea ajungänd la intrarea Cämpielor Elizée, Louise se uitä inainte gi vezu, ca la cinci sute de metri in fa|a lor, o träsurä care mergea in fugä. Densa presimti cä aceasta trebuia sä fie träsura pe care o cäuta. Ea nu se ingera. Fiind nevoie de un doctor ei trecuserä prin strada Regalä unde vedea doctorul Latroussade gi il hiarä. In vremea asta ei perduserä timp, gi dacä Louisa, n’ar fi fost aga de preocupatä sä ajungä mai curand la cercul Concordiei gi s’ar fi uitat pe drum in trecerea sa*, ar fi väzut träsura care stetea in fata ugei doctorului. Färä sä gtie ceva, la voia intämpläri ea voi sä urmäreascä aceastä träsurä. Dar birjarul cänd auzi de lucrul acesta, cletinä din cap. — Poate numai sä ne tinem dupä densa de departe gi sä n’o pierdem din vedere ; dar dacä o cotegte prin pädure eu nu crez s’o mai gäsim. Cu toate astea el fäcea tot ce’i sta prin putintä, biciuind märtoagele sale. Träsura urmäritä dispäru dupä arcul de Triumf. Dar cand ajunse gi ei la aceia inältime, Louisa plecändu-se din nou afarä din träsurä, putu sä vazä pe cel urmäriti in mijlocul inträrei pädurei Boloniei. — Mänä ! mänä iute ! strigä ea birjarului. — Män cät pot, respunse acesta, biciuind din toate puterile gloabele sale. In aleea cea mare träsurä se mai vedea putin. Dar ea cägtigase mult drum inainte gi indatä ea dispäru, dar de astä datä definitiv. — Unde trebuie sä merg doamnä, intrebä birjarul. — La Longchamp, gi gräbegte-te! Träsurä plecä nainte. Dar biefi cai, cari nu erau obicinuit i sä facä un drum aga de lung abia mai merserä ca vreo sutä de pagi, gi unul din ei cäzu jos. Birjarul incercä el sä ’1 facä sä se ridice, dar nu folosi nimic, cäci sermanul dobitoc se ridicä gi cäzu iarägi araerinljmnd sä tärascä dupä el gi pe tovarägul lui. in sfärgit, birjarul se hotäri sä se coboare dupä caprä. — Bravo ! acum s’a rupt un gtreang, zise el. Louisa nu mai putea de neräbdare. — Ei, plecäm or nu?..., intrebä ea. — Imi e cu neputinjä doamnä, trebuie sä repar gtreangul. §i nu §tiu unde ’mi am pus sfoara cäci sunt sigurcä o aveam la mine, zise el, cäutändu-se prin toate buzunarele. — Atunci aide pe jos Rozalia, strigä Contesa. Sä alergärä, poate cä vom ajunge la vreme. — Dar doamnä, eu nu cunosc drumu. — Il cunosc eu, vino! vino iute! Cele douä femei plecarä in fuga mare gi dupä cum le arätase birjarul, el luase la inceput drumul care trebuia. Dar Louisa se ingera cänd spusese cä cunoagte bine drumul din pädure. Ea nu umblase pe acolo decat in träsurä, gi sunt multe lucruri mici pe cari le uitä cineva. Dar eie se pierdurä indatä in acele incrucigiuri de drum gi se intoarserä iarä in respontia de unde plecaserä fäcand astfel un inconjur nefolositor. _ Eie merserä astfel o jumätate de ceas gi abia se apropiaserä de locul pe care ’1 cäutau. Rozalia era sdrobitä de obosealä. Louisa sus|inutä printr’o escitajiune febrilä nici nu observä oboseala sa. De o datä ea scoase un strigät, cäci ajunsese intr’un luminig gi de acolo, se putea vedea in depärtare, tribunele de la Longchamp. — Acolo e, sä alergäm. Printr’o ultimä sfortare eie incepurä iarä’gi sä alerge. Drumul era foarte lung gi contesa se intäräta cä nu ajungea mai repede. — Numai sä sosesc la vreme! zicea densa, gi tot alergänd, eie se apropiau de tribune. Cele doué femei vezurä un grup de bärba^i, cari se duceau gi veneau pe teren. (Va urma).