Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)
1889-06-10 / nr. 245
2 D-ni! Anghel Demetrescu §i Sabbat Stefanescu au obfinut cäte 10 voturi, D. Nifulescu 9 §i D Herescu 1. In urma acestui rezultat, zgomotul a devenit infernal. Acei cari votaserä alb, sustineau cä alegerea e nulä, pentru cä cei ale$i nu au majoritate. Acei cari votaserä delegatii, cereau ca rezultatul sä se inainteze ministerului. Astfel se terminä §i aceastä faimoasä intrunire a corpului didactic secundar din capitalä. Ce aui voit atunci ce! 16 ?..... nu se §tie. Fiindcä formau majoritatea, dispuneau de situate. Puteau sä amane alegerea sau sä- §i voteze candidajii, farä sa recurga la vociferari §i la §apte. Ce vor acum ce! 16 ?... se §tie. Sabba Stefanescu Profesor la liceul St. Sava. SAMBATA 10 IUNIE 1889 Examenele conservatorului dieclamatie Alalta-ier! a avut loc examenul clasei de declamatiune a conservatorului. Ca in tot-d’a-una, sala Ateneului vechiu gemea de lume. Nu in^elegem pentru ce nu s’a facut examenul in sala Ateneului nou, cand stim, ca Directiunea Ateneului n’ar fi refuzat sala, care e mai acusticä, mai comodä §i mult mai practica, din toate puntele de vedere. Inainte de toate trebue sä observäm, cä programul clasei de declamaliune, este de o säräcie exemplarä Afarä de cäteva bucäp moi, nu se dä elevilor in toji anii, de cat aceleaji buclei de declamat, care bucä|i sunt ín cea mai mare parte alese de el. Astfel se intämplä, cä multi din el aleg lucruri ce nu sunt nici ín puterea nici ín genul lor. Se vede cät de colo cä bucätile s’au studiat in grabä, cäteva séptämani inaintea esamenului, dupä ce mai tot anul scolar nu s’a fäcut mai nimic. Mai este §i un alt inconvenient foarte grav. Muly din elevi §i din eleve, n’au instructiunea elementarä necesarä, pentru a Intelege ceea ce declamä. Admiterea elevilor se face färä nici un control. In toate ^rile existä un concurs, la care un candidat et supus pentru a fi admis in conservator; aci, pare ca elevii se recruteaza fara distinctiune, numai §i numai pentru ca profesorul sa poata zice, ca clasa sa este numeroasa. De aceea nu este de mirata, ca conservatorul sa dea rezultate atat de nesatisfacatoare in ce prive§te arta dramatica. Pu^inii cari pana acum au e§it mai buni, au fost dintre acei cari aveau instrucfiune §i culturá. Restul a rămas mediocru §i va fi in viitor incä mai mediocru. Este clar absolut necesar, sa se dea o alta direc^iune §i o alta organizare invä^amentului dramatic din conservator. Trebue sa se creeze o clasä de nimicä §i o alta de istoria artei dramatice. Pänä acum clasa de declama^iune a conservatorului, nu poate fi privitä decât ca un inve^ament imperfect ce nu poate da roade. Dacä pe ici, colo, ese cäte un talent, el este mai mult autodidactic. Mai sunt §i alte neajunsuri de amänunte, asupra cärora vom reveni ín darea noasträ de seamä, ín privin^a examenului. Productiunile la cari am asistat sunt in scurt urmätoarele: D. Petre Petrescu ín Strigoiul de Sihleanu, a dovedit o absolutä lipsä de cele necesare pentru scena teatrului §i anume lipsä de dicjiune, lipsä de organ §i o absolutä lipsä de gest. D-lui Cupirida nu’i putem da decät un mic §i necesar consiliu de a se ocupa mai bine de §coalä decät de teatra, cäci pentru acesta din una ’i lipsa$t e tot. D. Rädulescu, a recitat cu mult natural fabula lui Speranfa : Cucul Ti gumiul. A frazat foarte bine §i in schimbärile tonurilor ne-a dovedit multä inteligenfä. Gesturile de asemenea erau in raport cu cele ce voia sa exprime. Totul in fine a fost bun in D-sa, afara de dicfiune care ni s’a parat pufin inghita. Doktorul fara voe de Molier, a fost zis de Domni§oara Maria Rädulescu §i D. Brezeanu, cat se poate de bine. Atat unul cat §i cel-l’alt, au dovedit prin organ, prin gesturi §i mi§cari cä vor fi pe viitor in genul comediei, indispensabili teatrului nostru. D-§oara Schmetau de §i tenerä §i lipsitä de experienfa scene!, a avut momente drägäla§e in falsa Agnes. Un lucru nu ne putem explica. De ce eleva a agteptat atat sosirea replicantului? Sau D. Velescu nu hotärä§te d inainte pe elevi! cari au a da replicile ? Dintre elevi! anului al doilea, D-nul Flonscu in §eaua Tiganului de Speranfa, a avut un succes netägäduit, prin felul cu totul original cu care a recitat aceastä frumoasä §i dificilä fabulä. Speräm cä Teatrul National se va interesa de acest tenor care de§i la Inceputul carierei, totu§i nu-i lipse§te mult pentru a deveni un bun artist. Domnijoara Constantinescu a fäcut mult efect, mulfumit costumului national ce purta. D. Marinescu ’§i-a ales réa scena din Moartea lui Cezar caci D-sa n’ar trebui sä uite cä’i lipse§te atat exteriorul cat §i organul neaparat necesar pentru asemenea bucäfi, pe cat timp in rolurile de amorez liric, ar fi la locul seu. Cat pentru D Marculescu, Brutus, ar trebui sä lase teatrul §i sä se apuce de ori ce altä meserie, unde de sigur ar avea ma! mult viitor 0 intrebare D-rei Brandenburg. Nu ar fi ma! bine ca D-sa sä nu’§i ma! piardä timpul §i frumo?ii ani In zadar, alergänd dupä o himerä? Pe Doamna Munteanu, care s’a cäsnit sä zicä Funeia indäratnicä, avem fericirea de a o vedea la toate esamenele de 8 ani incoace. No! §tim cä cursul geoalei e de 3 ani. Oare conservatorul s’a hotärit a face conserve din elevele lui? Scapin jucat de Toneanu ne-a fäcut o prea pläcutä impresiune. Jocul, variafiunile intonurilor, schimbarea in tonurile personagjelor ce voia a reprezinta, au fost esecutate aproape perfect. Toneanu va fi cel mai bun jocrisse in tara noastra. Nu putem de cat sá’l felicitám §i sá’i dorim un viitor precum ’l meritá. Ovatiunile ce i s’au facut, i se cadeau pe deplin. In scena din Pe malul Gorld al lui Olanescu, D-§oara Pepi Moritz ne-a obosit prin schimonosirile epileptice §i gesturile culturate cu care voia sä represinte pe Arghira Busuioc. Ar ma! trebui afarä de astea, sä ingrijeascä ma! mult, atat de dictiune cat $i de accent, cäc! o Arghirä Busuioc färä un accent absolut romänesc, nu ne putem imagina. D-§oara Zoe Stänescu ni s’a infäfi§at ca Maria Stuart in celebra scenä a intälniri cu Regina Elisabeta. D-sa n’a avut nici mäcar o ideie de rolul ce juca. §i de unde sä o aibä? Nenorocita Reginä a Scotie! a putut fi o femeie u§oarä, dar a fost Regina. ■ D-§oara §tefänescu a jucat pe femeia u§oarä, dar pe Regina nie! de cum. Noaptea de. Octombrie a fost maltratatä färä milä de D. Armä§escu. Zinca din deputat §i candidat a gäsit o interpretä destul de bunä in D-§oara Medeianu. Suzana din Lumea in care ti se urä$te a fost interpretatä cu atata vioiciune §i cu atata originalitate, in cat publicul intreg a urmärit cu cea mai mare atentiune, jocul gingagei Maria Cornescu. Speräm cä creseand incä, va deveni o podoabä pentru scena noasträ in genul naiv. Asemenea cä §i Toneanu a cules aplause frenetice. Vestitul monolog al narcoticului din Romeo §i Julieta, a fost zis de D-ra Lucrejia §iefänescu intr’un mod in adevér narcotic. O micä observajiune. Am vezut cä iunele Doamne ce nu faceau parte din elevele conservatorului, disträgeau atenfiunea publicului, cochetand din dosul scene! intr’un mod necuviincios cu persoane din sala. dfn spectator. ----------------------Hm-----------r-1-------- ' Inior^afiiil D-nii deputaji Pariano, Ernest Sturza §i Stai^scu ’§i-au dat dendatul de deputat. Bacau §i al III de nfi au fost declamisiunea din Colegiele I Vla§ca §i Meh rate vacante. D. Pariano feci la Vla§ca, iar D. Stanesi Mehedinfi. Generalul Anghelescu, comandantul corpului I de armatä, a fost chemat telegrafic la ministerul de resbel, in interes de serviciu. La 13 curent, Curtea din Ia§i va judeca apelul facut de fostul prefect colectivist D. Cortazzi, contra sentinjei tribunalului, care i l condamna la inchisoare pentru abuz de putere. D. Miltiadi Tzoni, deputat al colegiului II de Ia§i §i profesor la Universitatea din acel ora§, a dis-,tribuit colegilor sei din Camerä o bro§urä purtäid titlul: O polemicä displäcutä cu un insultator public. D. Tzoni prin aceastä bro§urä räspunde la atacurile ce? a adresat D. Panu prin ziarul Lupta. In „Monitorul Oficial“ de Sambätä, vor apare decretele pentru convocarea colegiilor electorale rämase vacante prin numirea titularilor in administrative. Autorul impätritului asasinat din Tabaci, a declarat ieri judecätorului de instrucfie cä tot el a vroit sä pue foc §coalei, pentru a putea face sä se piarzä urmele furturilor ce fäcuse in prejudiciul unchiului sou. D. Pätärlägeanu a fost ales ca membru in comisiunea de verificarea socotelilor cu 55 voturi contra D-lui Dimitrie R. Rosetti de la Epoca, care a obfinut numai 25 voturi. Un consiliu de ministri s’a intrunit ieri dimineatä la ministerul de interne, sub pre^edinta D-lui Lascar Catargiu. D. prefect de Roman, Teleman, se aflä in Capitalä, fost numit pre- Sturza la Bacäu, casier general la Se crede cä D-sa a venit spre a stärui sä fie mutat la Paltiu. Legea pentru scäderea taxelor la importul produselor farmaceutice sträine a fost votatä ieri. Curtea cu jurafii din Capitalä, a condamnat pe D. inginer Pisone la 2000 lei despägubiri civile cätre D l. inginer Rämniceanu. Hotärärea curs ei este motivatä pe verdictul jurajdlor care a respuns Nu asupra intrebärei daca a fost calomnie §i Dacä D. Pisone a cauzat pagube D-lui Ramniceanu. In urma unei telegrame ce D. Lascar Catargiu, a adresat consiliului jude|ean din Covurluiu, §i prin care D. Pre§edinte al consiliului de mini§tri, ruga, consiliul jude|ean a amana ^edin^a sa fixatä pe joi, in vedere cä o parte din membri care sunt deputaji §i senatori lipsesc, consiliul general a amanat §edinja. Biuroul Camerei a primit o telegramä din partea cetätenilor ora§ului Galati, prin cari muljrnmesc Camerei §i guvernului pentru inscrierea in bugetul Statului a sumei de 90.000 franci, destinat pentru §coalele comunale din Galati. Aflam ca D. Dr. Asachi, a adresat doua telegrame, una ministrului cultelor prin care multume§te de graba ce a pus in satisfacerea necesitä^ilor reclamate de facultatea de medicinä, iar una adresatä studenjfilor universitä^ei de medicinä in care le anun^ä apropiata sa reintoarcere in ^arä. Cu trenurile de ieri, au päräsit capitala o mare parte din deputaji §i senatori din provincii. S’a observat cu deosebire ca in general, to^i aceia cari au plecat faceau parte din minoritate. Aga dar tot ei erau grabi^i §i tot ei nu voiau sa piece. §tiri Telegrafice BUDAPESTA, 8 Iunie. — Ziarele oficioase stabilesc o paralelä intre bugetele Bosnie! §i Erzegovinei de o parte §i al Serbie! de altä parte, pentru a areta cä starea economicä a provinciilor ocupate e ma! avantagioasä decat a Serbie! §i cä contribuabilul e ma! pupn incärcat acolo de imposite. Dupä acest tablou, impositul direct se urcä in Serbia la 5 flor. 31 crei^ari, pe cand contribuabilul din Bosnia §i Herzegovina nu pläte§te decät patru florini §i 9 creijari. Cät pentru impositele indirecte, eie ar fi cu 41% mai urcate in Serbia decät in provinciile ocupate. CONSTANTINOPOL, 8 Iunie. — Poarta activeazä mesurile de precautiune la granita turco-serbeascä, in prevederea turburärilor eventuale ce s’ar putea ivi la 26 Iunie, cu prilejul celebrätei bätälie de la Kossova. Stirile primite din Belgrad in aceastä privinpl continuä a fi foarte alarmiste. O animatie pupn obi§nuitä domnea ieri la Poartä, negre§it in urma nouilor depe§i alarmante din Belgrad. Intr adever, dupä informa^iunile noastre, aceastä depe§ä semnaleazä o neinj^elegere desävär§itä intre Regenfä §i ministerul radical, ministerul e stäpan pe toate, pe cand regenpi sunt cu desäver§ire nebägat in seamä. Serbärile de la Kossova sunt organizate pe o scarä foarte intinsä §i astfel ca sä poatä fi exploatate la alegerile viitoare in favoarea partidului radical, de altfel zis rusesc. Cestiunea intoarcere! Reginei Natalia e pusä la o parte, cäc! §efi! radicalilor se gändesc ma! mult la resturnarea dinastie! domnitoare in favoarea Principelu! Muntenegrului. Aceastä depe§ä ar inc heia arätand cä serbärile de la Kossovo pot pricinui complicajiuni serioase. In aceastä privin^ä Poarta a telegrafiat o circularä ambasadorilor se supunendu-le aceste fapte §i insärcinandu-i sä cearä apreciärile cabinetelor respective. Se iau de Poartä mäsuri de precauyune care consistä in intärirea garnisoanelor celor trei vilaete vecine cu Serbia. Aceste garnisoane s’ar compune actualminte din 80,000 oameni din car! 25 000 numai pe grani^a serbeascä. Poarta a profitat de evenimentele din Serbia pentru a intäri corpurile de trupe car! stajioneazä in spre Novi-Bazar unde Austria pare cä ia oare-cari mesuri car! pot jjinti atat Serbia cat §i Turcia. In resumat, Turcii sunt foarte nelini§ti^i §i intreaga lor atenfiune e concentratä asupra serbärilor de la Kossova. 1 CONSTANTINOPOL, 7 Iunie. Nici o §tire n’a venit din Creta, ceea ce demonstra exagera^ia primelor temeri. CONSTANTINOPOL, 7 Iunie. — Este inexact cä Rusia ar fi remis Porfi! o Notä relativä la cestiunea armeneascä. BERLIN, 7 Iunie. — Gazeta Germanul de Nord anun$a int’un mod oficial cooperarea Austriei in acjiunea pe care Rusia §i Germania au intreprins’o in contra Elveyei. BERLIN, 7 Iunie —„Gazeta Colomiei“ anun^ä solu^iunea cestiuni! mo§tenirii tronului Brunswikului. Ministrul a remis . Du! Windhorst, representantul ducelu! de Cumberland, 100,000 talere. BUDAPESTA, 7 Iunie. — Dulgheri! s’au pus in greva. Imperatul va asista la prima reprezentatjie a opere! „Crepuscula zeilor“. BELGRAD, 7 Iunie.—O circularä a generalului Gruii, ministrul afacerilor sträine, desminte §tirile alarmiste ale ziarelor. Intoarcerea mitropolitului Mihail, celebrarea aniversärei de la Kossova §i toastul Turului adresat principelui Muntenegrului, n’au nici o legäturä cu politica sträinä a Serbie! a caré! sinceritate cätre dinastia domnitoare e nesdruncinatä. PARIS, 7 iunie. — D. Laguerre cu toate cä e bolnav, a plecat in timpul serei la Angouleme, pentru cä pregedintele tribunalului a declarat cä se va pronun^a in audientä numai asupra cestiunei amänarea procesului. PARIS, 7 iunie.— O depe§ä particularä din Berlin, prevede noul greve printre minerii din Saarbruck. PARIS, 7 iunie. — 19 Siede semnaleazä reimbolnävirea serioasä a Regelui Olandei. PRAGA, 7 iunie.—Polina a interzis conferin^ele anunlate de literatul rus D. Filipov. YIENa, 7 iunie.—D. Kalnoky a fost primit ieri in audientä de cätre Imperatul. Ei s’au ocupat in aceastä intretinere de afacerile ce se vor trata de FOI’J’A ZIARULUI „ADEVÉRUL“ GEORGES GIKISOPI XIII Ce devenise manuscrisul 26 PRIETENUL GOilSARULUI — Ce ’mi pasa? locul meu este la cäpätäiul so^ului meu ränit. — Dar e§ti aja de slabä doamnä... zise Rozalia. — O voesc! — Rozalia se supuse. — Sä due oare §i pe Jeana, se intreba contesa pe cand Rozalia o imbracä. Nu, vederea lui Fernand bolnav §i plin de sänge ar inspäimänta-o. §i poate ca voia avea cu el o lamurire pe care dânsa nu trebuie s-o auza. Ea pleca. Timpul se facuse frumos. Noaptea era splendida. Acest drum prin pädurea cea täcutä §i pe jumetate intunecoasa, linijti pufin nervii tinerei femei, $i ’i recori sangele care circula arzator in vinele sale. — Fernand e mai bine !§i zicea densa, §i aceastä cugetare, ii dedea puterea §i curajul. Se gräbea sä ajungä mai curand §i sä se arunce in brafele barbatului seu. Uitase totul, ameninfärile lui Lassere, insultele lui Villiers Faucon scrisoarea cea asprä prin care Fernand ii anunfa duelul seu... El nu era mort, el era mai bine... o sá’l vazá, o sá’l imbráfijeze... §i toate nenorocirile vor fi uitate. Oh ! §i cu tofi caii sei cei admirabili, cät de incet i se pärea cä merge träsura. XIV Taina Louisei Doamna de Meursault nu se gandise sä intrebe in ce casä §i la cine fusese dus barbatul seu. Il transportaserä, il päzea §i i l ingiijea. Iatä tot ce §tia, §i aceasta era destul s-o facä sä aibä o nemärginitä recuno§tinfä pentru persoana care a fäcut acest lucru, oricare ar fi densa. Cänd träsura ei inträ in curte §i cänd i§i spuse numele seu grädinarului-portar, care venise sä-i deschidä, ie§i inainte D nul de Pontus Genétouze. — Este mult mai bine zise el iute, intämpinand astfel intrebärile pe cari erau sä i le facä tenera femee nelinijtitä. — Du-mé längä dénsu, zise Louisa. D-nul de Pontus-Genétouze stätu pe gänduri. Yezi cä acum doarme §i o emofiune, chiar pläcutä dacä ar fi, ar putea... — Oh ! nu’i voiu de§tepta, nu voiu zice nimic... sä’l vez numai... Vino .. §i el luä luminarea din mäna servitorului §i se urcä luminand d-nei de Meursault. Pe urmä se retrase spre a o läsa singurä. Fernand fusese a§ezat intr’o camerä de la catul intäiu... Dacä Louisa n’ar fi fost stäpanitä numai de cugetäri despre Fernand, infäfi§area acestei camere ar fi surprins-o. Aci nu era bogäfia demnä a apartamentelor otelului de Meursault. Era lucrul bätätor la ochi §i färä gust al parvenifilor. Era prea multe amintiri, prea multe oglinzi §i prea multe zugräveli cu culori foarte bätätoare la ochi, in sfärgit, era unul din acele mobiliere in care tapiferul, in gustul cärul te increzi, nu se ocupä de cat sä facä lucruri bätätoare la ochi. Dar Louisa nu observä nimic, nimic, de cat pe Fernand al seu culcat intr’un pat admirabil, cu fafa palidä, afundatä in mijlocul unui voal de danteie ale perne. Ea se aproprie in virful picioarelor, ingenuche längä pat, §i luindu-i incet mana care -i atarna afara din pat, ea o lipi de buzele sale. Or cat de u§ure fu sarutul, el facu pe ränit sä tresarä §i deschise ochii. Privirea lui mai intai vagä, se preumblä in aceastä camerä pe care n’o cuno§tea §i pe urmä vezu pe Louisa care era tot ingenuchiatä. Fernand tresäri. — Dumneata! strigä el, dumneata !.. §i inainte ca sermana femee, späimäntatä de tonul de oroare cu care era zise aceste cuvinte, sä poatärespunde, Fernand urmä. — Dumneata vii sä vezi dacä opera fi sa indeplinit — Fernand, prea iubitul meu Fernand, ascultä-mé, te rog, te conjur. — Ai fi putut sä me, scutegti de durerea sä te mai vez inainte de a muri... ar fi trebuit sä ai ru§inea de a nu veni sä fii de fafä la agonia mea. — Sä mori! ce spui tu?.. Dar nu vei muri, tu vei träi pentru mine, vei träi pentru... Ea era sä zicä „pentru fiica ta“. Fernand nu numea astfel pe micä Jeana? Dar ea se opri tremurand sä nu fie infelese reu cugetele sale. — Sä träiesc ?.. §i pentru ce ?, spre a te disprefui, spre a te uri... pe tine, pe care färä voia mea, te iubesc incä, nenorocit ce sunt!... Mé iubegti! strigä Louisa särind §i apueänd pe bárbatul séű in brafe, färä sä se gändeascä c’ar putea sä’i misce aparatul §i sä’i deschizä rana. Dar el o respinse cu asprime. Nu juca o comedie nedemnä de tine Louisa si or ce vei zice, nu te voia mai crede, cäci mai minfit eri, cand te am intrebat ce era scris in biletul pe care fi’l aruncase d-nul de Villiers-Faucon, atunci aveam deplinä incredere in tine. Ai fi putut sä me minfi or cät, eu te a?i fi crezut. — Ah! strigä Louisa, dacä am fäcut aceasta, a fost numai sä nu dau loc la vre’o ceartä, sau la vr’un duel, in care ai fi putut cädea. — I|’i-o repet Louisa, nu mai incerca sä mä in§eli. Spune’mi cä te cäe§ti, §i te voiu crede poate... — Sä mé cäesc ? zise nenorocita. Sä mé cäesc! —Si de ce? Cäci fie lui Fernand pe ferana tatälui meu, pe tot ce am mai scuipp in lume, cä te iubesc, §i numai pe tine. — A§i voi sä te crez, zise Fernand. Dar atunci ar trebui sä ’mi lämuregti.. — Ce ? intrebä Louisa pälind. — Ce insemnau acele cuvinte pe cari mi le-a aruncat in fafä protivnicul meu, zicändu mi: „ Du-te de o intreabä ce-a fäcut la d-nul Filidor la otelul Bunel-Speran^e. Ei bine ! Louiza, fac ceea ce mi-a zis d-na de Villiers-Faucon, ta intreb. „Ce te duceai sä faci la otelul Bunei-Speranje? Cine e acest domn Filidor?,... Louiza nu respunse. — Ei bine ! respunde-vei ? strigä Fernand. — Nu. Nu pot!... — Ah! mizerabilä !.. — Fernand, Fernand ! strigä Louiza, pierdutä. Da, este o tainä teribilä in viafa mea, o tainä pe care cu preful intregei mele fericiri, a§i fi voit sä fi-o ascund. Dar aci nu era vorba de fericirea mea, ci de a ta $i atunci nu mai stau la indoialä... — Yorbe§te, vorbeste iute, zise Fernand. — Atunci aflä cä... (Va urma).