Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)
1889-06-11 / nr. 246
LONDRA, 9 Iunie.—Corespondentul ziarului „Times“ la Viena, declarä cä gtirile dupä care o convenfie militarä s’ar fi incheiat intre Rusia §i Serbia sunt o curatä näscocire. BERLIN, 9 Iunie. — O adunare de 2000 zidari grevi$ti, a decis continuarea unei greve generale. Grevi?tii s’au despär^it scojjend strigate de ura in onoarea unei agita^iuni minore in contra Germanie!. BERLIN, 9 Iunie.—La 22 Iunie, Re- ' gele §i principele regal al Greciei vor trece prin Berlin pentru a merge la Hamburg unde vor vizita pe imperateasa Friderica §i pe fidan^ata principelui regal. Regele George va merge in urmá la Aix-les-Bains. iar principele regal se va intoaree la Atena. Reg,*le va vizita de asemenea Expozifia din Paris §i va sta in urmä cät-va timp la Londra. In luna August, toatá familia regalá se va intruni la Oopenhasra. La 11 Iuüe, Regina insofjitá de copií sél va merge la castGul mareluí duce Sergiü Ilynskoie, aproape de Moscova, in urmá la Copenliaga. DUMINICA 11 IUNIE 1889 ARMANDYLVESTRU FOHIA DE SPARZDRAT Foarte nenorocit om era bietul nostru domn Durand, nenorocit mai cu seamá din pricina instinctului séu fatalist d’a?i tot viri nasul ín prostiile destinului. El credea hotárát cá de capul séu se tinea o ursitá rea §i cá genuuri nedelicate i?i fáceau plácerea ca sa’l chinuiasca. Singura lui speran^a era ca intr’o zi o intamplare nea§teptata o sä strice vrajba, cácí de! domnul Durand era cam superstifios. Trebue sä §ti^i cä d. Durand se gandise de multe ori la funia de spanzurat. Ni§te §trengari de copil cari se jucau cu sfurleze prin prejurul salei unde se expun morfi gäsifi, il vinduserä de multe ori cäte o bucäticä de sfoarä, insä se vede cä sfoara nu spänzurase pe nimeni fiindcä nu fäcea nici o minune. D. Durand se hotäräse sä nu mai creazä decät in funia pe care o va lua chiar el de la gätul unui spänzurat. Din pricina asta pleca cu nevestica lui, o bälanä voinicä §i se duceau sä se plimbe prin pädurea Bulonii, prin locurile mai dese, nu ca sä se drägosteascä cu ea, ci fiindcä spera sä se gäseascä nas in nas cu un sinucis de bunä voe. De cate ori insä se dusese sä caute astfel n’avusese noroc. Ce putefi inchipui ce tipet de bucurie deted. Durand deunäzi cand, deschizand fereastra in zori de zi, zari douä picioare cari se legänau d’asupra balconului seu. Färä sä se dea de ostenealä sä se uite in sus, incepu sä strige nevesti-sale: — Victorino ! Victorino ! S’a spanzurat unu in catul de sus. §i inchise repede fereastra §i se näpusti in pantalonl §i in jachetä. — Un spänzurat ? zise Yictorina frecänd u-se la ochi; — sä’I särim intr’ajutor! — Ba de loc! räspunse nemilosul Durand. Eu alerg la comisar. Nu trebue sä superi pe oameni, §i pe urmä este oprit sä pue cineva mana pe spanzurat! mai ’nainte d’a sosi oamenii legel. §i pe tine te opresc d’a spune o vorbä mäcar cuiva ori d’a chema pe cineva. S’ar putea sä n’l fure! D. Durand, dupä ce se spälä §i pieptenä in grabä, fugi la comisariat, avend insä grija sä incue u?a §i sä ’§i vire cheia in buzunar. Abia plecä Durand §i Victorina curioasä, alergä la fereasträ, o deschise §i scoase nasul afarä. — Doamnä lasá-mé sä intru la D-ta! il zise un glas rugätor. Ea vezu un tiner foarte bine imbräcat, agätat cu mainele de balconul catului de sus, abia Jinendu-se §i gata sä cazä de la catul al treilea, dacä nu l’ar scäpa de moarte o manä miloasä. Victoria era femee bunä. Aduse un scaun §i ’1 intepeni pe balustrada de fer care garnisea fereastra pe din afarä, fäcend astfel un punct da sprijin sub picioarele necunoscutului care, dintr’o säriturä, fu in camerä, rezimändu-se pe frumosii umeri gol a! Victorinei. Fiindcä Victorina nu avusese vreme sä imbrace ceva peste cäma§e cand se detese jos din pat. — Doamnä, mai scäpat de moarte- Dä’mi voe sä ’fl multumesc! ii zise vicontele de St Ayoli. §i gentilomul se repezi la u§e dupä ce o salutä. Da! dar Durand preväzuse cazul §i luase cheia in buzunar. — Domnule, o sä mä perzi! zise Victorina mbunä de spaimä. Bärbatul meu o sä se intoarcä... El te crede spänzurat... a alergat la comisar. — Dacä e a§a, prezintia mea in odaia D-tale nu e supäräcioasä—zise D. de Saint-Avoli cu sänge rece. — Cum a§a ? — D-ta sä ’mi da! voe sä me culcin patul D-tale. — lacä ispravä! — §i cänd vei auzi cä se intoarce bärbatul D-tale, sä me free pe burtä cät poti mai tare §i sä ’mi sulii in gurä. — Grozävie! — Trebue. Ai sä’i spui bärbatului D-tale cä ’mi-ai täiat gtreangul de la gät §i cä m’ai culcat in pat ca sä me inviezi. — Dar el mé oprise d’a face una ca asta! §i eü vream sä’I ascult... Yictorina mai spuse ceva ca sä se apere. Se intempla ce se putu. Nici pe mine nu me prive?te, dar, nici peD-voasträ nu ve privegte sä §ti$i ce s’a intemplat. Pot sä ve spun insä cä peste zece minute, dupä aceea eu n’agi fi dat nici cinci parale ruginite pe onoarea bietului Durand. In vremea asta vicontele de St.Avoli avusese vreme sä’i spue Victorinei cum fusese prins in catul de sus de un bärbat bänuitor §i cum fusese silit sä ’§i scape amanta fugind pe fereasträ. Un sgomot §i sgomot de pagi in scarä le täe vorba — Pe aici! pe aici ! D le comisar ! Trebue sä fie cald incä! zicea D-nul Durand. — Nenorocit’o! zise bietul om cand, dupä ce deschise repede uga §i inträ, väzu pe nevasta sa aplecatä pe vicontele intins gi bätendu’l pe burta goalä cu mänu§i la ei trandafirie. — L’am scäpat ! l’am scäpat! zise Victorina, färä sä jjie seamä de furia so| tului seu. Si chiar färä sä-i respundä lui Ceva, povesti comisarului intemplarea izvoditä de viconte. — Nevasta D-tale are mai multä minte decat D-ta, nenigorule ! zise comisarul D-lui Durand, cu dispret, gi incepu sä complimenteze pe Victorina cä se gändise sä scape un om de la moarte. — Am sä’mi fac raportul, Doamna mea, gi nu m’agi mira dacä mäine-poimäine ar primi ca räsplatä o medalie. Durand era präpädit. Vicontele, dupä ce se prefäcu cu multä dibäcie cä ’gi vine in fire, s’amestecä in vorbä gi läuda buna ingrijire a D-nei Durand. — Domnule.... ’mi dai voe sä te intreb unde este funia cu care te-ai spinzurat ? ’1 intrebä färä veste gi rostit D. Durand. Victorina ingälbeni ca ceara. Insä vicontele avea respunsul gata la orice intrebare. Numai de cät aretä D-lui Durand cureaua cu care se incingea peste pantaloni. D. Durand o luä. — Imi dai voe s’o pästrez, Domnule ? — Bucuros! respunse vicontele. — In sfir§it— poate cä nu este tocmai nevoe mare ca spinzuratul sä moarä... ci numai sä se fi spinzurat! ’§i zise in gänd D. Durand. D. Durand spuse vicontelui cä avea mare dorinjjä ca sä ajungä ger de biurou in administraljia unde slujea. — Egti chiar d’acum, Domnule! ’! respunse gentilomul. Adevérul este cä D. Durand primi peste douä zile decretul de inaintare. * * * Tot in seara intimplärei acesteia ciudate, Victorina incepuse sä adoarmä cänd bärbatul seu o bätu binigor pe umor. — Ia spune’mi, dragä.... vreau sä te intreb ceva.... — Ce? — Vezi cä e lucru delicat. Se pretinde cä spinzura^ii.... El isprävi vorba in urechia nevestei aga de incet incät eu nu vä pot spune ce a intrebat’o. — Ce ticälos egti! numai la prostii te gändegti. §’apoi, ce’fi pasä ? — imi pasä, flind-cä tu ’1 frecai. Ia sä vedem, vrei sä’mi spul? — Ei bine, da, curiosule ! — Dacä e aga, dacä se spinzurase cum se cade, pentru ce n’ar fi bunä cureaua lui? ’§i zise D. Durand. §i adeverul este cä nici un talisman n’a fäcut panä azi mai multe minciuni. Durand duce acum viaija cea mai frumoasä. D. de Saint-Ayoli, care are foarte frumoase rela\ii in lume, i i inlesnegte toate cäile. Durand a ajuns ger de divizie §i ofi|er al Legiunei de onoare. §i sä mä credeti cä el pästreazä cu sfin{enie cureaua bine-facetorului seu. I Acum Durand izbute§te in orice incearcä, chiar §i caracterul i s’a schimbat. De unde era misantrop acum este oportunist. A inceput sä intinereascä. Ba chiar de multe ori viseazä cä s’a spinzurat, §i atunci nevasta sa fie. I. S. Spartati, oare ce nu s’a primit nici un respuns de la ace§ti arti§ti. Comitetul teatrelor vezend cä D-na Amelia Nottara nu voe§te a face scuze D-nei M. Vasilescu, a luat decisiune de a departa din teatru pentru o lunä, pe D-na Nottara, oprindu’l in acela? timp drept amenda, partea ce i se cuvine ca societarä pe acel timp. * ^ Tratärile intre direc^iunea teatrelor §i D. Serghiade, impresariul operei, sunt aproape terminate. Intre alte conditii, comitetul a pus§i pe aceia cä pre^urile inträri la operä, sä fie cät de scäzute. De la teatru Comitetul teatrelor, pe langä alte cestiuni a discutat §i angajamentele Doamnelor F. Vermont, C. Jianu, M. Iona§cu etc. precum §i despre lefurile D-lor I. Niculescu, N. Hagiescu, C. Costescu etc. Asemenea s’a mai discutat §i angajarea mai multor artigii trebuincio§i pentru opereta.* * * In privin^a angajamentelor Domnului Gr. Manolescu §i a D-nei Al. Manolescu nu s’a luat nici o hotarire, de urmarire, inaintand totodata dosarul afacerei camerei de punere sub acuza^ie. D. Ioan Cantacuzino a demisionat ieri din func^iunea de §ef al serviciului tehnic al primäriei. Consiliul comunal al Capitalei in §edin|a sa de azi, se va pronun|a asupra acestei demisiuni. D. Teleman, prefectul de Roman, a fost permutat in aceia§i calitate la Falciu. —iron- Cursurile officials Bucuresci 8 Iunie. Oferite ou bani gata: 5# Renta perpetuä 98—; — 5$ amortibila 96s/448 amortibila 84'.68 convertiterursle 101— PensiunI 255— 58 Comunalel883 89’.;—1884 —; 1883 —, - ; Losurl comunale 47—, 78 Funeiare rurale '051/ 58 98 7*;—7# Urbane Bucuresti 1051/«; 6i 103,/*; -58 951;s; 58 las! 82l Cerute ou termen: Banca Rationale 998—, Dacia-Romänia 260'»; Nationala 237— ; Constructii 123—. Agio 0 20-0,30°’, Sohtmbul lavedere cek) Londra 25.211 j,20 — Paris ImO.15, ,-7./.; Viena 2117.-211*/,; Berlin 123-20-15-, Grau —lbr. —,—. Porumb —lbr. Paria, 18 Iunie s. n. 5j Renta perpetuä 98,— Berlin, 18 Iunie s. n. Rublele 217,55 ;—5l Renta’amortibilä 97,— 68 C. F. R. 107,— ;- 58 C. F. R. 101,60; - Municipals Bucuresti, 96,40 Frankfort/m 18 Iunie s n. 58 Renta amortizabilä 95,80 ;j— 48 Renta amortizabiiä 83 90 Viena, 18 Iunie s. n. Napoleonu 9,47;-Credit Antaslt 302,75;— Luni va veni inaintea cur^ei din Capitalä apelul fäcut de procuror contra sentin^ei tribunalului, prin care este scutit de ori-ce penalitate, főstül prefect colectivist de Vla§ea, D. Poteca. ULTIME INFORMATII Comisiunea de informajiiumi I§i va reincepe lucrärile peste cateva zile. Gälä^enii pot sä se felicite cä aleijjii lor nu ’§i-au pierdut timpul de geaba in Parlament. Intr’adever, mai nici un ora§ din fiarä n’a fost a§a de favorizat de Camere in sesiunea trecutä, ca Gala^ii. Astfel, ca sä nu men^ionäm decät avantagiile principale, acordate Gala^ilor, avem un milion pentru pavarea stradelor ce duc la port §i 90.000 lei subven^ia acordatä de Stat §coalelor din Galati. Cum vedem, gälä^enii nu vor regreta cä au trimis in Camere pe actualii mandatari, cäci numai in urma stäruin^elor lor, s’au votat sumele de mai sus. Felicitäm deci §i pe galäjeni, cari au §tiut pe cine alege, §i pe ale^ii Galajilor, cari au §tiut sä’§i facä datoria». D. loan Ghica, ministrul nostru la Londra, a cerut D-lui Alexandru Lahovary, ministrul afacerilor streine de a fi pus in disponibilitate. Se crede ca in urma raspunsului D. Alexandru Lahovary, care il roaga de a-§i men^ine postul, D. Ioan Ghica sa revie asupra cererii-sale. Nu se §tie inca nimica positiv in privin^a titularului la prefectura de Putna. In urma cererei guvernului rus prin D. Hitrovo, guvernul nostru a admis extradarea unui oarecare Kornfeld, supus rus, arestat deja inla§i in urma unui furt de 50.000 fr. de la casa Rafalovici din Odesa. D. Colonel Algiu, prefectul police! capitalei, a revenit asupra decisiunei luate, de a pune comisarii §i inspectorii de police, la ordinile ofi^erilor de jandarmi. Se crede cä cu aceastä revenire incidentul intre D-sa §i inspectori se va aplana. Demisiunea D-lui loan Rädulescu, din postul de Primar al ora§ului Pite§ti, a fost respinsä de consiliul de mini§tri. Se crede insä cä D. Rädulescu o va reinoi. _ D. Procuror Marinescu a semnat ieri rechizitorul in afacerea asasinatului din Tabaci. D. judeeätor de instruc|ie Papp ’§i va da astä-zi ordonan^a sa de Consiliul comunal al Capitalei se intrune§te azi la ora 2. Disearä se inchide prima sesiune a curtei cu jurat! din Capitalä. A doua sesiune va incepe Joia viitoare. Afläm cä ministrul instructiunei publice a luat decisiunea de a transforma gimnasiul Lázár din Capitalä, in Liceu. In cursul lunei August, trupele de artilerie, apartinand corpului 4 de armatä, vor face manevre la Pa§cani. Elevii anului I din §coala de poduri §i §osele, vor pleca peste doua zile la Comarnic, pentru a face practicä in ridicäri de planuri. Elevií vor fi Inso^i^i de D. inginer Härjeu, profesor de Topografie. Ieri, tenorul D. G. C. Dobrescu, a sustinut cu deplin succes inaintea facultätei de drept din Capitalä, teza sa pentru licentä. Subiectul tezei a fost: Despre tentativä in materie penalä. Felicitäm pe noul licentiat §i-i dorim succes. D-sa se va stabili in Ploesti ca avocat. Ultime Telegrame LONDRA, 10 Iunie. —Se anuntä din Sangai (China) ziarului Standard cä ora§ul Lachan (provincia Setchouan) a fost nimicit aproape cu totul de un incendiu. 1200 de persoane au pierit. loooO de familii se aflä fär’de adäpost. TRIEST, 10 Iunie. — Independente, aflä cä D. Durando, consul al Italiei la Triest, va fi transferat cu ocasia viitoarei mi?cari a corpului consular §i inlocuit prin D. Malmussi, actualminte consul al Italiei la Liverpool. PARIS, 10 Iunie.— Senatul a votat legea care reguleaza tratamentele institutorilor. El a inceput discufiunea proiecului de lege ralativ la cheltuelile pentru imbunatafirea porturilor militare, cheltueli propuite la 69 milioane ce se vor impar(i in mai multi ani. SOFIA, 10 Iunie. — Ni§te §tiri din Constantinopol semnaleazä o oarecare nelini?te care domne?te in cercurile guvernamentale turce?ti, In privin\a serbätorei nationale serbe?ti care va avea loc la Kragujevatz la 15 Iunie. Se asigurä cä Poarta a intärit garnizoanele pe granitja serbeascä. Cercurile bulgare privesc de asemenea aceastä serbätoare cu oarecare neincredere. VIENA, 10 Iunie. — Dupä comunicarea oficioasä serbeascä, instruc\iunea riguroasä fäcutä asupra provenin(ei proclamapunii confiscate alaltäieri, ar da probe nici cä aceastä intrigä e opera cätorva progresi?ti. Mai multe ziare vieneze väd in aceasta o intrigä care tinde a discredita pe progresi§ti in Austro-Ungaria. BERLIN, 10 Iunie.—National Zeitung zice cä Germania nu va lua parte la conferintä pentru protectiunea urmenilor, propusä de Elve^ia, decät numai atunci cänd negocierile privitoare la polifile streine vor fi terminate. KLADNO, 10 Iunie.—Autoritäre municipale au ordonat inchiderea tuturor carciumelor §i au cerut crearea unei garnisone militare permanente. Autoritatea administrativä a interzis orice grämädire de oameni. Primarul tot mai e absente. Agitarea e mare in ora?. Mai mult de 40 de arestäri s’au fäcut. Comisiunea de instructie a fäcut la Kladno ?i in cateva alte localitätilin- 3 site domiciliare, cu asistenta fortei militare. BERLIN, 10 Iunie.— Se anunfa din Petersburg ziarului Nazional Zeitung, ca marele Duce mo§tenitor, a plecat la Stuttgart, via Berlin, unde se vor fixa locul §i data in care se va face visita ’faraiul, Imperatului Wilhelm. Ultima orä Putemi afirma cä D-nii C. Apostoleanu §i C. Olänescu au fost numi^i Ministri, cel d’intei la departamentul justi|iei §i cel al doilea la departamentul lucrärilor publice. Decretele se vor iscäli astäzi. DOCTOR ZUSMAR Elev al profes. Winternitz de la Viena Se ocupa cu tratarea boalelor cronice, precum boalele sistemului nervos (histeria, histero-epilepaie, hipochondria, melancolia, neurastenia, cherea, nevralgii si paralezii de diferite naturi, iritapuni spinale, melite etc); boalele aparatului digestiv (shomac, intestine, ficat); boalele genito-uinare-ambesexe; boalelediatezice, (reumatisme, podavgra, obesitate, scrofulozä, sifilis, etc.) Trateazä aceste boale mai cu seamä prin hydrotherapie, asociatä unde este nevoe cu cura de masagiu ji gimnasticä medicalä. In tratamentul de hydrotherapie urmeazä metoda profesorului Winternitz, in al cärui stabiliment de la Kaltenbutgeb,n a studiat sji lucrat ca medic practic sub direcjiunea sa. Privigheazi zilnic toate tratamentele presucrise atat in institutul sSc medical precum §i cele ce se prescrie la domiciliul bolnavilor. Orele de consultatii de la 7—8 a. m si 3—5 p. m. Strada Vestel No. 0. In dosul postel Institutul medical de hydrograpie. COLOSEUL OPLER Zilnic muzica Militarä T Fipjqn studiind la Paris boalele chi ■ I, Klildle rulgicale §i sifilitice se oferä orele 5—6 p. m. a face operatiuni In aceastä ramurä. Pentru säraci gratis. Str. Brezoianu, 9. Tift Triflziul*A mo§ia stalpol a case. I/O vIUIiuiLO räposatului Anastasie Procopie Filitis, azi proprietatea subscrisului, la marginea orajului Buzeu, intindere 2 mil pogoane aproximativ. Pentru pre §i alte deslu§iri a se adresa tot la subscrisul strada Scaune No. 61 Bucuregti.____________C. A Filitis. Cafea tarcaasca k Xanto MACINATA O noua productie din insula Xanto care se destinge prin: puritatea perfecta; confinerea de substantä nutritoare; aroma delicatä §i prin economie. Veritabile sunt numai cutiile cari poartä marca fabricei, un Turc cu narghilia. De vanzare In cutii de tinichea de ’in Kile lei 8.20,0 Kilo lei 1.60 fi 70 Kilo lei 0,85 bau! la depositul fabricei din Bucuresci, frandafirescu falea Vacaresci No.7 la magasinul „à la Menagere“, Bulevardul Academiei, la I. Coltescu vis-a-vis de palatul regala N. Panic, strada lipscanilor, precum si la magasiile principale de coloniale din capitalä ?i din province. In curand voiagiorul nostru va avea onoare a visita toatä tara spre a convinge lumea de excelentä acestei cafele. Comerciantilor li se dä rabat. NB. Aceasta cafea este foarte avantagioasä pentru Cälätori. Falsificatorii vor fi urmärifi conform legei II. GEOEGE C. NANU SESSS de clinicä la Spitalul Coltea, anuntä pe clienti sef cä sa mutat in strada Polona No 25, unde dä consultatile sale in toate zilele de la orele 5-6 seara. r Dr. TESTFRIED Trateazä Boale Syphilltice, precum §i mala, di de pot fi urechi dupä un sistem cu totul noul ConsultaUvni de la 2—4 p. m. Str- Lipscani, No. 21, Etaglul 1. Dr. Sierra N, Cifra SO No 10 Cabinet de consultafjiune cu celebritätile medicale. Avis pacienljilor romani care se due pentru scopul acesta la Viena._______ MUSAMALE .si negre pentru invelit productele. Se gasesc in toate marimile la M. Littman Noul Palat Dacia No. 10 Str. Lipscani, Bucuresci. LA MAGASINUL de DROGUE, COLONIALE si DELICATESE ION TEfU S-rDllfli Gersabek-Ovessa la „Gäinele Regrn“ Straäa Llpscam Au sosit ?i sosesc din 15 in 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene §i streine Comandele efectuez in toata Romania