Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)
1889-06-25 / nr. 258
180—200 de morti, din cari cea mai mare parte nu vor putea fi regasiti. Ministrii Constans gi Guyot au plecat in timpul serei la St. Etienne. S’au trimis ajutoare, dar credite suplimentare se vor cere dupa intoarcerea D-lor Constans gi Guyot. Intrebat asupra catastrofei din St. Etienne, ministerul a respuns cä ultimele gtiri anunta ca numarul morjilor e de 196. Joi, 22 iunie, a fost ziua destinata pentru examenul de piano cursul superior la Institutul nou de Domni§oare din strada Primaverei. Aceasta a fost una din cele mai frumoase zile ale examenului, cäci ea a oferit maimmel, care umplea saloanele, cea mai pläcutä distracjiune. Peste patruzeci de eleve ale institutului au executat cele mai alese bucäji, cäutänd care mai de care a se intrece in jocul clapelor gi a smulge aplausele frenetice intr’un chip bine meritat. Printre domnigoarele cari au excelat, deci toate au fost la iaicimea lor, putem cita pe domnigoara Iordänescu, care a deschis serbarea de alaltäieri prin bucata „Perles du Nord“. Apoi tot domnigoara Iordänescu, insojitä de domnigoara Singurof au executat altä bucatä a quatre mains „Bout en train“. Apoi D-ra Frunza, inso^itä de maestra in piano, D-ra Fabiala, au executat bucata „Rhapsodie hongroise“ de Liszt. D-ra Christodorescu singurä gi in urmä insoljitä de D-ra Alexiu, au cäntat „La volle des roses“ gi „Marche indienne“ D-ra Paspali de gi foarte emo^ionatä la inceput a cäntat bucata „La Balakine“ , apoi incurajatä de veselia D-rei Poenaru, au cäntat a quatre mains pe „Tourbillon“ de Gutman. D ra Singurof a mai excelat in „Valse-Arabesque“, iar D-ra Poenaru in „Poloneza“. D-rele Filodor si Vulturescu au läsat sub cea mai frumoasä impresie pe publicul asistent prin cäteva pärti de „Sonata in fa minor e“, „Concertstück final“ si „Rhapsodie d’Auvergne“. Simpatica D-ra Pastia a escelat intr’un Duett, Flagende Holländer, arrangé par Raff, muzica lui Wagner. Tot D-ra Pastia acompaniatä de D-ra Macovei au cäntat tot din Wagner pe „Walkürenritt“. Dupä aceia, vals de Moszewski, executat de D-ra Macovei, o elevä a conservatorului, a tinut societatea in cea mai pläcutä admiratiune. O „uverturä din Tannhäuser“ executatä la 8 mäini de cele patru eroine ale zilei, Ogoarele Orghidan, Pastia, Macovei gi Singurof, cäntatä cu o aga precisiune, au dat probä palpabilä de munca gi sirguinta ce ’§i dau tinerile D-goare. Serbarea de Joi s’a incheiat prin doué „Trio part. I gi Final“ de Mendelssohn, esecutate de D-goarele Filador gi Vulturescu gi acompaniate de violoncelul simpaticului artist, D. Dumitrescu, care a läsat cel mai frumos suvenir, cäci multumirea gi pläcerea se vedea desemnate pe fetele tutulor. Printre pärin^ii elevelor gi asistenji, putem cita pe D. inginer Frunzä, D. gi D-na Vulturescu, D-na general Fälcoianu, D-na Costacopulo, D-na Budigteanu, D. gi D-na Sihleanu, D-na Filador, D-na Iorgulescu, D-goarele Lili gi Lucia IFalcoianu, D-rele Mancei, D-na Valeanu, etc. §i cu aceasta s’a incheiat anul gcolar al acestui institut. Un spectator. Pe timpul verei Administratia ziarului Adeverul prime§te abonamente §i cu numarul: 10 bani pentru toata tara 15 % „ streinatate. INSTALATIUNI pentru APA la Particular! conform cu conditiunile Primariei. Preciurile moderate.— Executarea prompta. PLATA in RATE Mare deposit de toate articolele respective. Aparate de gaz aerian. Sonerie electrica. TeirichA Leopolder 136, STRADA BERZEI BucurescI Cursurile officiate Bucuresci 23 Iunie. Oferire cu bani gata: 52 Renta perpetua 97 /*; — 51 amortibila 97— 48 amortibila 84/*;—62 convertite rurale lOO'/s;— Pensiuni 255 ; - 5$ Comunale 1883 89... 1884 — — 1888 —; Losuri comunale 47—. 71 Punctare rurale 105— •—58 981 4; — 78 Urbane Bucuresti 1951/j ; 68 104,/a;58 95,/*; 58 lag) 80—. Cernte cu termen: Banca Nationale 992—; Dacia-România261—; Nationala 237—. Construct) I 110-. Agio 5°io Schimburiavedere cek) Londra 25,18s/*;17' a Paris 100 99,95 —. Viena 2121,U-1121/s; Berlin— 123-20 12./» Grau lbr. —. Porumb —,— lbr. —, —. Paris, 3 lulie s. m 56 Renta perpetuä 97,30 Berlin, 3 lulie s. n. Rublele 217,55 ;—58 Renta amortibilä 96,60 68 C. F. R 107.50;- 58 C. F. R. ; — Municipals Bueuregt) —,— FranJcfort/m 3 lulie s. n. 5f Renta amortizabilä 96,35; — 48 Renta amortizabilä 83 30 Viena, 3 lulie s. n. Napoleonu 9,47;-Credit tasAnit 302,75;— Unde dal unde crapä ! ----;--:---------------------*'cQa>---------------------------- ULTIMÉ INFORMATII Eri pe cand trenul de pasagen venind din Bucure§ti, intra in gara Piulni^a, din neprevederea unui acar apuca pe o linie pe care se afla un tren de marfä. Nemai putand fi oprit, cele douä ma^ini se lovirä cu putere, sfaramendu-se in parte. Doisprezece pasageri sunt grav ranit. §i un fochist omorit. S’a trimis imediat o anchetä la faj,a locului. Monitorul Oficial de azi publicä urmätorul comunicat: „Unele ziare din Bucure§ti revin asupra cestiune! expulsärilor unor supu§i streini fäcute sub guvernul trecut. Ele se bazeazä mai cu seamä pe afirmärile gre^ite ale unor foi streine reu informate. Fiind-cä nic! o mäsurä de espulsare generalä n’a fost nic! o datä luatä in contra vre-unor categorii de streini §i nu s’au prezentat de cat cazuri individuale, n’a putut fi loc a se revoca o or- | donan^ä care n’a existat. Guvernul, interpelat in Camera §i Senat, a dat explicațiuni clare. DUMINICA 25 IUNIE 1889 care au avut aprobarea Corpurilor legiuitoare §i la care nu mai are nimic de adäogat. Pentru orice persoanä nepärtinitoare, cestiunea este pe deplin lämuritä, §i toate silin^ele reu voitoare pentru a o intuneca din nou nu vor isbuti a in§ela opinia publicä. Dupä cum am anun|at in numerul nostru de alaltäeri, D. colonel Lahovari, va merge la Sigmaringen pentru a supune aprobare! Regelul decretele de inaintäri in armatä pe ziua de lulie. D. colonel Lahovari, va pleca Mary.!, 27 curent §i se va intoarce dupä o säptämänä. Se vorbe§te cu insistent cä in urma mai multor protestär! adresate de uni! profesor! Ministerului cultelor §i instruc^iunei publice contra decisiunei Ministerului de finanje de a se achita mandatele pe vacanjä la 15 Iulie §115 August, D. G. Vernescu va reveni asupra acestei decisiuni. Nafionalul anuntä cä D. C. Filiti, prefectul judejiului Cämpu- Lung, va fi chemat säptämänä viitoare intr’o altä functiune. — I — I — Inalta Curte va judeca Mar^i recursul lui V. Rǎdulescu, fostul §ef de biurou la Eforia spitalelor civile. Amintim cä maine se va face la comuna Bolintinu, jude^ul Ilfov, inaugurarea bustului poetului Dimitrie Bolintineanu. Afläm cu placere ca D. C. Alexandrescu, care a colaborat la ziarul „Opinca“ cu D-nul Leng Filipescu §i Iancovescu, a fost numit §ef al registraturei §i al arhivei la eforia spitalelor civile. Felicitäm pe Domnul Blaramberg pentru aceastä numire cat se poate de fericitä. D. Teleman, prefectul de Roman, a fost transferat in aceia§i calitate la Falciu. D-sa va päräsi cu trenul de astäzi capitala pentru a se reintoarce la noul säu post. Maine, Duminicä, in grädina Ci§migiu, la ora 2 §i jumätate, va avea loc tragerea loteriei Sectoriei Romane la Paris. In numärul viitor al ziarului nostru, vom da lista complectä oficialä a numerilor cästigätoare. Am spus intr’un numär precedent cä strada Diaconeselor, abia pavatä, a fost din nou despavatä ca sä se facä instalarea gazului in noua clädire a Ministerului cultelor , iar nu cum din eroare s’a zis cä compania apelor ar fi fäcut acea deschizäturä. TEATRE CONCERTE Teatrul Dacia. Duminicä, 25 Iunie utentva avea loc o reprezentatiune extraordinarä in beneficiul simpaticului artist A. Moru. Se vor juca piesele Lumea pe dos Comedie cu cäntece in 3 acte §i Piatra din casa Comedie cu cäntece intr’un act. Nu ne indoim cä publicul bucure§tean se va grabi, cu luarea biletelor, cari in mare parte sunt deja. date Pare Coloseul Opler.— Sambata 24 curent, la 7 ore seara, mare cursa pe jos, in gradina Coloseului Opler. D. Lafontaine, zis Firmin Weiss, omul fulger, celebrul alergator francos pe jos, onorat cu 128 medalii §i cu crucea de onoare, va executa o cursä pe jos, la care va participa §i D-na de Sissons, intrepida alergätoare americanä, care a fäcut acum catva timp la New-York 650 kilometri in mai putin de sase zile. Distanta de parcurs va fi de 24.000 metri intr’o orä si cinci-sprezece minute. Omul Fulger desfide tot caii, toti velocipedistii §i pe toti alergätorii pe jos, din lume, dändu-Ie 2.500 metri inainte, §i o primä de 500 lei InvingStorului seu. Coloseul Opler.— Sämbätä 24 Iunie 1889,la 1 ore seara Mare alergare pe jos, esecutatä de cel mai celebru dintre alergätorii francezi M. F. Lafontaine Firmin Weiss supranumit Omul fulger, cu grafiosul concurs al D-nei de Sissenss, cea mai repede femeie din America de Nord care acum in urmä a fäcut o cursä la New-York fäcend 650 chilometre in mai putin de 6 zile, 24,000 metri in un ceas si 15 minute färä repaus adicä 120 ori imprejurul parcului Coloseului. Toti caii, toti velocipedistii in tricycle si toti alergätorii din lumea intreagä sunt convocati la alergarea D-lui Weiss. Un premiu de 500 lei va primi acela, care va intrece pe alergätor. Pretul locurilor : Loja pentru patru persoane 15 lei, Locul I lei 2, Locul II leu 1, Locul III 50 bani. Cursa incepe la 7 ore seara In cas de timp nefavorabil se va amana cursa pentru Martia viitoare. Teatrul Dacia. In curand se va juca piesa dina 1 septembre 1886 sau Colectivi§ti,revista cu cantece in trei acte. — Biletele pentu prima Representatie se gäsesc de acuma la Casa de schimb fi Comision a D-lui A. Jackues, Calea victoriei No. 15 Un anim special va anunta ziua primei representatii. Grädina Fosta Stavri. (Liedertafel) Theatru Roman Mar|i 27 Iunie 1889 Representatiune Extra-Ordinara data in Beneficiu cu gratiosul concurs al d-lor M. Vasilescu, A. Nottara, Anna Popescu, Didi Vasilescu, A. Langias, E. Dimancea si al d-nilor St. Iulian, C Notara, Catopol, Vasilescu, Alexandrieu, Jianu, Niculescu, Cutarida etc Se va juca piesa : Haimanalele Comedie in 3 acte de1. Pascali. DACIA-ROMANIA Societate generalä de asigurare In Bucuresci Impärfirea averei grupului de Asociafiuni mutuale de supravietuire a anului 1881 a fostei societäfi Romania Avem onoarea incunoftinta pe d-nii interesaji al grupei care expirä la 30 Iunie 1889 stil nou ca averea acestei grupe se va impärji cu incepere de la 1 Noembrie 1889 stil vechiu, intre membrii in drept. In conformitate cu conditiunile generale imprimate pe politia d-lor, d-nii contactanti inscrifi in aceastä grupä sunt invitati de a trimite färä intärziere, prin scrisoare recomandatä, direcjiunea generalä a societätei «Dacia Romania», in Bucuresci urmätoarele acte : 1. Actul prin care sä se constate etatea asiguratului fadicä actul de botez sau de nafeere, sau un extras din registrele stärei civile pentru constatarea etapei, legalizat de autoritatea respectivä, ori deposifiunea avend martori, inaintea tribunalului, conform art. 33 din codul civil); 2. Un certificat de viajä prin care sä se constate cä^asigurantul, a fost in via^ä la 1 iulie 1889 Stil nou, sau un act de deces in cas cand asigurantul va fi incetat din viajä dupä ziua de 30 Iunie 1889 stil nou. Subsemnata directions generalä atrage cu deosebire atenjiunea membrilor acestei grupe, cä sus mentionatele documente trebuie sä i se trimitä cel mai tarziu in termen de trei luni, adicä sä fie depuse societätei panä la 30 Septembre 1889 stil nou, cunoscand ca acel cari nu vor fi trimis de loc acele documente justificative, sau cani nu le vor fi trimis complecte fi in regula vor perde in conformitate cu conditiunile contractului, orice drept, fiindca in ziua de 1 Octombrie 1889 s. n., numai pe basa documentelor depuse, se va constata numarul asiguratilor acestei grupe, spre a se putea imediat incepe calculul pärjei ce se cuvine fiecäruia din membrii pärtafi. Este, deci, in interesul tuturor d-lor asigurati ai acestei grupe, de a trimete actele lor sus mentio 3 nate cat mai curand posibil pentru ca, dacä unul sau altul din acele acte n’ar fi in conformitate cu conditiunile generale, sä aibä timp sä le rectifice sau sä le facä din nou. Directiunea generalä a societätei „Dacia-Romänia“ Bucuresci, 1 iulie 1889 st n EFORIA SPITALELOR CIVILE HPublicatiune La 24 iulie 1889, orele 11 dimineata, se va tine licitare la Eforie, pentru reparafiunile necesare spitalelor Pantelimon, Colentina, Coltea, Litantropia si Marcuta, dupä devizul D-lui Architect al Eforiei. Garancia provisorie de 5%, iar cea definitivä de 10°/0 din valoarea lucrärilor. Concurenfii vor presenta inainte de licitare certificate de lucrärile ce au mai executat. Informatiunile se dau in biuroul D-lui Architect al Eforiei, in silele de lucru. Seful Serv. Compt. _____________ A. T. Rädulescu COLOSEUL OPLER Zilnic muzica Militarä Anunciu Studiind chirurgia la Paris In serviciul Dr. Ouyen amint onor. public cä dau consultatiuni de maladiile organelor genito-urinare (boalele de ud, boalele organelor sexuale, precum si boalele lumesci) si ocupandu-me in special cu aceastä ramurä a Chirurgie!, pot face operatiuni, dupa metoadele cele mai perfectionate Ora 3 5 p. m. Strada Apolodor No. 7 (Sf. Apostoli) Pentru seraci gratis. Dr. D. loannescu Bndian. Dr. stufe N. Curcu Äg£ se No. 10 Cabinet de consultatiune cu celebritatile medicale. Avis pacientilor români care se duc pentru scopul acesta la Viena. PgntpTJ np 0 cac*e parul gi se inegregte din 1 Dll LI U uc . ul damelor. A se citi respunsul la aceastä Intrebare pe pagina IV Cafea torceasca de Xaito MÄCINATÄ 0 noua productie din insula Xanto care se destinge prin : puritatea perfectä; continerea de substantä nutritoare, aroma delicatä gi prin economie. Veritabilä sunt numai cutiile cari poartä marca fabricei, on Tore cu narghilia. De vanzare in cutii de tinichea de Kilo lei 8.20, V* Kilo lei 1.60 gi *, Kilo le! 0,85 ban! la depositul fabricei din Bucuresci, Trandafirescu Calea Väcäresc! No.7 la magasinul „a la Ménagere", Bulevardul Academiei, la I. Col^escu vis-a-vis de palatul rega la N. Danid, strada tip3canilor, precum gi la magasiile principals de coloniale din capitalä si din province In curand voiagiorul nostru va avea onoare a visita toatä tara spre a convinge lumea de excelentä acestei cafele. Comerciantilor li se dä rabat. NB. Aceasta cafea este foarte avantagioasä pentru Cälätori. Falsificatorii vor fi urmäriti conform legei Dr. WESTFRIED Trateazä Boale Syphilidoo, precum gi mala, di de ochi gi urechi dupä un sistem cu totul noul consultaUuni de la 2—4 p. m. Str Lipscani, No. 21, Etadiul I. Dr. I. Kiriac orele 6—6 p. m MU^AMALE alle s*i negre pentru invelit productele. Se gasesc in toate marimile la BR. Littman Noul Palat Dacia No. 10 Str. Lipscani, Bucuresci. studiind laParis boalele chirurgicale si sifilitice se oferä a face operatiuni in aceastä ramurä. Pentru saracigratis, str. Brejoira, 9. FOI'fA ZIARULUI „ADEVERUL“ GEORGES GRISON XX 39 PRIETENUL COilSARULUI Legäturä Infama — Ah ! zise Lasserre, gtiü unde sä’l gäsesc. Dar trebuie sä fac ün drum lung de tot, mai ales cä am sä mé due gi in altä parte. ín sfärgit, atät mai réü. 0 sä daü cinci franci la o träsurä gi atäta tot. Sä ne vedem — Elegi, dar nu fäcu douäzeci de pagi in ulijä, cä auzi un pas in urma lui. — Ei! D-le Filidor, strigä o voce, Lasserre se intoarse. Ah! tu egti Párisién. Ei bine poji sä ziel c’ai nevoe. Tu mé scutesti sä mai fac drumul pänä la Yillette. Urcä-te iute la stäpäntu cä are sä iji spuie ceva foarte important. — Stäpinä mea ? Care stäpän ? — Nu face pe prostii. D nu de Villiers-Faucon te plätea sä mä urmäregti Vin de la el gi ne-am in^eles: te agteaptä gi are sä ’|i spue ce-ai de fäcut. — Dar... — Aide, dute dobitocule, n’auzi cä ’ji spun cä e de cägtigat bani. Parizien se repezi spre casä. — §i eu n’am mäncat panä acum nimic, zise Lasserre, scojänd din buzunar ceasornicul seu de aur cel frumos. Trebuie sä gäsesc pe Mazzaro... cäci el singur poate sä mä ajute. Sä vez am eu timp oare?. Da nu sunt incä opt ceasuri. A§adar, am douä ceasuri libere. Sä iau o supä, un pahar de vin §i aidem pe drum. El inträ intr’o prävälie de vinuri, luä o supä, un rasol §i o butelie pe care le inghiji in cateva minute. Pe urmä o luä pe intrarea Bouloniei. XXI Filidor §i Mazzaro De §i nu fusese la serbarea Florilor, Lasserre §tia foarte bine unde sä gäseascä baraca lui tata Mazzaro. El o zärise cänd fusese la pädure. Dar se ferise sä se apropie de dänsa. Chiar cänd trecuse prin apropierea ei, Lasserre intoarse capul spre alt loc temandu-se sä nu fie väzut §i recunoscut de vechii lui tovarägi. A§adar, el se duse drept acolo unde gäsi baraca. Dar panzele cele frumos zugrävite cari infäjigau cele mai frumoase scene ale repertoriului, era stranse. Tata Mazzaro, fumändu-gi pipa, sta pe un scaun cu un aer trist de tot. Vezänd un domnigor bine imbräcat, care se apropia de baraca lui, el se sculä in picioare gi puse mana la pälärie. — Ce dorijl D-le, zise el. — Ce bätränule, nu mé mal cunogtl ? — Filidor! tu!.....strigä impresariul uimit. — Chiar eu, care cu toatä vechia noasträ ceartä, vin sä ’fi sträng laba, respunse Lasserre rizänd. Ei! da ce ai de' me privegti aga ca un dobitoc. —- Yezi cä....- ji-o märturisesc.... imbräeämintea asta... — Ei ce vrei omul in viajä sä ridicä gi cade.... Dar afacerile tale, cum merg ? — Cam prost.... Serbarea florilor la care credeam c’am sä fac ceva... — A cäzut in apä... o gtiu... Atunci ii cänji baraci vecinicä pomenire ? — Nu tocmai, dar dacä o jine mai mult da. — Aga dar, am venit tocmai la vreme. — Cum adicä? — Ascultä sä ’fi spul zise Lasserre. Da ia spune, nu cumva e p’aei vr’un loc unde, vorbind, am putea trage la masea ceva romor coniac ? Tot nu te-ii läsat de bäuturä ?.. zise Mazzaro. Ah ! dacä n’ai fi avut patima asta! — Agi fi g’acum in baraca ta, nu e aga ? EI mul$umesc... Dar tu nu respunzi la ce te-am intrebat. — Ba da sunt cafenele, cari ca gi mine au venit pentru serbätoare.... Ei au avut mai mult noroc, cäci la ei a venit lumea sä se adäposteascä.... Acum sunt inchise, dar pentru un vecin. — Ei, aidem dar. Mazzaro, scuturä cenuga din pipa sa, o bagä in buzunar gi plecä inainte urmat de Filidor. Dupä cinci minute, erau agezaji la o masä fiecare cu cate un pahar de rachiu in fatä. — Acum vorbegte, zise Mazzarro. — Egtí tu om sä cägtigi un bilet de o mié de franci? zise Lasserre. — 0 mié de franci.... sunt gata ! numai sä fie lncru cinstit. la spune’mi adäogä Lasserre färä a respunde la observatja luí, unde te duci tu d’aci. — Nu gtiu... Târgul de la Neuilly, ’mi bate mai mult la ochi, cu toate cä niciodatä n’am fäcut lucru mare, precum gtii tu. Dar dupä aceia vine 14 Iulia, gi poate sä fac ceva. — §i ai vrea sä te duci in provincie? — Sä vedem... Era o vreme cänd me duceam in Normandia, la Bolbec... acolo e un teatru, ca un cotej. Cu nigte decoruri präpädite ca vai de ele.. dar am eu altele cu mine... dar se face femete bune... Nu mai insä acolo e trupa de la Havre... gi ’mi e fricä sä nu ’mi facä concurenjä. — Ei, dar daeä ji agi da douä bilete de cäte o mie. — Ei daeä e aga apoi numai stau pe gänduri, chiar mäine o gterg spre Bolbec. Indatä ce ijí void trimete o nouéangajatä, s’o iei la sänätoasa. — O angajatä?.. zise Mazzarro. — 0 fetijä incäntätoare... de care mä interesez.. — Ce spui! — ’Mie teamä sä nu’i facä réui aerul din Paris, gi tu o vei duce in Nesuandia. — §i pentru aceasta ’mi dai douä mii de franci? zise Mazzarro cu neincredere... Hm ! mie mi se pare cä e ceva care nu ’mi miroase bine. — Dar nu..." Ascultä.. rfi-am spus adesea ori cä altä datä am avut o pozijie strälucitä in societate. Tu credeai cä mä läudam sau cä eram beat. Ei bine, nu. Spuneam adeverul. Pmho rv oT J. » UWUI V/ tMJ. UIJ UU MIA.» Din nenorocire, e ceva care me impedecä... copilul acesta, fructul iubirei oprite... gi trebuie ca el sä disparä . Ah ! numai pentru cateva zile, zise el väzänd pe Mazzarro, cä incruntä sprancenile. Iji ofer douä mii de franci, s’o päzegti gi s’o ascunzi pänä ce ’ji o void cere. Mi se pare cä asta nu are nimic de periculos. — se pare... dar cu ce nume o voit infäjiga-o dacä ’mi va cere cineva socotealä ? — §i cine o sä ’ji cearä socotealä? — Autoritatea. — Dobitocule!.. n’ai avut tu o fetitä care ar fi avut aproape aceiasi verstä ? — Nu.... era un bäiat... sermanul meu Luidgi... — Unde e mort ? — La Tonnerre, in Yonne. (Ya urma).