Adevěrul, iulie 1889 (Anul 1, nr. 262-287)

1889-07-01 / nr. 262

tria! Trăiască înfrăţirea ungurilor şi a românilor. MADRID, 28 Iunie. — Senatul a a­­probat definitiv proiectul de lege rela­tiv la crearea drumului de fier din Pi­­­­rinei, de la Foix la Lerida. BERLIN, 28 Iunie. — Jurnalul Ber­liner Politische Nachrichten vorbind de conversiunea rusească, crede că se vor face n­oi tratative pentru a determina piaţa germană a lua acţiunile ce au­ ră­mas de plasat. Dar foaia berlineză adaogă că nu va înceta a avertisa publicul de primejdiile ce presintă această operaţie. VIENA, 28 iunie. — Baronul Weber­­guvernator al Austriei de Sus, e înlo­cuit în postul său prin baronul Mer­­veldt, care a fost până acum guverna­tor al Silesiei. SERBIA BELGRAD, 29 iunie.—Ivirea câtor­va bandiţi a dat adversarilor guvernu­lui actual ocazia de a respândi ştiri a­­larmante, cari sunt fără temeiu. Guver­nul a luat măsurile trebuincioase pentru a opera prinderea rău-făcetorilor. In acest scop şi pentru a evita în viitor repeţirea faptelor analoge, guver­nul a ordonat ca al treilea ban al ar­matei să fie armat cu puşti vechi, ceia ce poate fi considerat ca fiind de ase­menea în raport cu intenţia guvernului şerb de a stabili progresiv miliţia na­ţională. Toate acestea n’ar putea fi­ con­siderate ca alarmante. VIENA, 29 iunie.—„Fremdenblatt“ vorbind de explicaţiile date de guver­nul sârb asupra înarmărei banului al treilea, zice că aceste explicaţiuni res­­pund cu atât mai mult dorinţei lumei întregi, cu cât svonurile asupra moti­velor acestei înarmări deşteptaseră în ţările vecine şi mai cu seamă în Bul­garia, o atenţiune serioasă. Decisiunea luată de guvernul sârb de a înăbuşi brigandagiul nu poate fi de­cât aprobată de întreaga lume. Ne pu­tem îndoi cu toate astea că înarmarea banului al treilea ar fi un mijloc destul de eficace pentru a ajunge la rezultatul dorit. Se întrebuinţează de ordinar în acest scop forţe militare încercate. [Dis­­poziţiunile luate de guvernul sârb pro­bează pe deplin trebuinţa care devine din ce în ce mai urgentă de a se pre­ocupa de condiţiunile interioare ale Ser­biei spre a da liniştea ţărei atât de mult oscitată de așa schimbări mari. Evenimentele din Francia PARIS, 29 Iunie. — (La Cameră). D. Leherissé a interpelat guvernul asupra violărei legilor şi a Constituţiei în ulti­mele incidente din Angouleme. Interpe­­latorul zice că se ştie că ministrul de interne are conştiinţa largă. D. Leherissé e chemat la ordine, dar totuşi a continuat întrebând cam­ sunt măsurile pe cari le va lua guvernul pen­tru a face să se respecte legile şi Con­stituţie. D. Constans, ministru de interne, res­­punde că e însărcinat să menţină ordi­nea pe stradă şi că o va menţine, atât cât va fi la putere, observând legalita­tea. Guvernul are dreptul să se apere şi se va apăra. Nu există imunitate parlamentară când e flagrant delict. D. Laguerre denunţă într’un limba­­giu violent, cursa din Angouleme. Chemat la ordine, deputatul bulangist continuă şi înjură pe D-nii Constans şi Meline. Cuvântul e retras D lui Laguerre care refuză a părăsi tribuna. D. Meline se acoperă și părăseşte sala. Şedința se reia la 4 ore, 55 minute. FOIȚA ZIARULUI „ADEVĂRUL“ 43 SAMBATA 1 IULIE 1889 Preşedintele face '■unoscut D-luî La­guerre, care n’a părăsit tribuna, că dacă va persista a rămâne acolo, va pronunţa în contra lui censura cu excludere vre­melnică. După o replică a D-lui Laguerre, ca­mera aplică acestuia din urmă censura cu excludere vremelnică. Şedinţa se ridică la 5 ore şi 15 mi­nute.­­ Dar D. Laguerre temendu-se ca să nu fie reluată, n’a părăsit tribuna de­cât la 6 ore. Journal des Débats zice că circulă ştirea că Camera de punere­ în acusaţie va da azi hotărîrea sa. D nil general Boulanger, Dillon şi Rochefort ar fi trimişi în faţa înaltei curţi pentru crimă de atentat în contra siguranţei Statului, fără prejudiţiu a ac­ţiune! speciale ce s’ar putea intenta în contra generalului Boulanger singur de către procurorul general pentru fapte de concesiune. Se atribue­­ lui Leberisse intenţia de a se face a fi şi densul expulsat­ă din Cameră. Alţi bulangişti ar lucra în a­­celaşî chip în­­şedinţele următoare. Ei ar voi ast­fel să facă obstrucţionista pen­tru a împiedica votarea proiectului de lege asupra candidaturilor­­multiple. In adevăr Exposiţiunea constă într’un tren special care parcurge toate Statele­ Unite de la şease Decembrie trecut şi cuprinzând un vagon mare în c­are sunt aşezate artistic toate specimenele de pro­­ducţiunile Californiei. La uşa vagonului fâlf de un frumos drapel american făcut din lână de Cali­fornia, alături sunt cereale, şi fructe. Cea ce iubeşte mai mult privirea, este exposiţiunea de fructe­ şi de legume. De plafon­ul vagonului atârna ramuri de portocali încărcaţi de fructe. Ar fi a­­proape peste putinţă de a enumera di­feritele specii de legume expuse. Să ne mulţumim a spune că se pot vedea în acest vagon-exposiţiune car­tofi enormi , curmale, pere, cântărind unele până la trei livre şi jumătate, piersici, zarzere, mere, struguri, foarte bine conservate, în sfârşit centrul va­gonului e ocupat de partea cea mai im­portantă a exposiţiunei: vinurile şi spir­­turile. Delegatiunea Austro-Ungara VIENA, 29 Iunie.—Delegaţiunea un­gurească a adoptat bugetul armatei, cre­ditele suplimentare şi creditul pentru provinciile ocupate Bosnia şi Herzego­vina, pe baza raportului comisiunii ar­matei. In privinţa propunerii care cere ca armata să poarte titlul de imperială şi regală, D. Tisza, preşedinte al consi­liului, a declarat că o atare modificare a avut loc în alte raimuri ale adminis­­traţiunii, nu în urma unei deciziuni le­gislative ci prin mijlocirea ministrului respectiv. Propunerea a fost retrasă. Propunerea presintată de opoziţie şi care cere ca examenul ofiţerilor unguri să se facă în limba ungurească a fost de asemenea retrasă în urma discursu­rilor mai multor membri din majoritate. —• Ieri s’a dat de către împăratul un prânz în onoarea membrilor delegaţiu­­nilor. Au luat parte 30 membri ai delega­­ţiunii ungureşti; 30 din delegaţiunea austriacă, corniţele Taafe, D. Tisza, mi­niştrii comuni şi corniţel­e Szechenyi. VIENA, 29 iunie. —Delegaţiunea un­gurească a votat ieri, în şedinţa sa ple­nară, toate bugetele adoptate de dânsa alaltă­ieri. Delegaţiunea austriacă a adoptat fără modificare bugetul ministerului de resbel. . — Ieri a avut loc al doilea prânz dat de împăratul în onoarea membrilor delegațiunilor. împăratul a plecat la 8.15 seara a Isi. Prețul cerealelor Brăila, 27 iunie 1889. Gráű la caic, 55Va lib. 8,68. Gráü la şlep, 573/a lib. 10,25;—57V2 lib. 10,55. Gráü la magazie, 58 lib. 10,25;59Vâ lib. 10,75;—60 Va lib. 12,37V2. Porumb roșu la magazie, 611­4 lib. 7*15. Porumb la magazie, 60Va lib. 6,421//2;— 60V2 lib. 6,50;-61 lib. 6,60. Porumb la caic, 58 Va lib. 6,25 ;— 59V2 lib. 6,50. S­cară la magazie, 50 Va lib. 5;—51 lib 5,25;—52V2 lib. 5,50. O expositiune ambulanta California a inaugurat un nou sistem de exposiţie, foarte original şi care a dobândit un mare succes. E o exposiţiune ambulantă, şi ca s’o vezi nu’i nevoie să călătoreşti mult. Femeie-pisică O fată tînără bolnavă, în cură la spi­talul Salpétrière din Paris, pentru crize nervoase de un caracter particular, a reu­şit a fugi din spital. Lunea trecută, bolnava, care e în e­­tate de cinci­spre­zece ani, fusese adusă la spital şi condusă la clinica doctorului Parm­and, care ’şi propunea să’i exami­neze ochii. De­odată ea se tăvăli la pă­mânt şi mergând în mâini şi în pi­cioare. Se schimbă grozav la faţă; gura i se strâmbă, ochii se convulsionară grozav în orbitele lor. Apoi scoase nişte mior­lăituri, căutând a muşca persoanele care se aflau pe lângă ea şi aruncând spaima printre asistenţi. După miorlăituri, bolnava scoase nişte lătrături plângătoare, apoi imită ţipă­tul particular al pisicei turbate. In sfâr­şit criza trecu, după oare­care timp şi bolnava, domnişoara M. îşi reluă fizio­nomia ei obicinuită. Tot o asemenea criză se produse în prezenţa doctorului Charcot. Trecu şi aceasta. Doctorul îşi propu­sese să o studieze cu atenţiune, dar ea dispăru a doua zi, cum nu se ştie­ loc între autorii medicali români; pe când cei­l­alţi autori eş­­ţi în cea mai mare parte din şcoala franceză, umplu limba română cu o mulţime de galicism“­aitorul nostru, elev al universităţei din Viena, stârneşte de a scrie cât se poate de curat româneşte, şi acolo unde ’i lipsesc expresiunile române, de a le în­locui cu cuvinte luate din latina, ca limba mumă. Aceasta este o întreprindere foarte lăudabilă, şi îi dorim mulţi imitatori. Autorii români atunci vor fi cu mult mai puţin greoi. Avem înaintea noastră volumul iuneiu din obstetrica lui dr. Max, care va fi în curând urmat de încă 2 volume. Această carte didactică va sa­tisface de­sig­ur şi pe lectorul cel mai capriţios, găsind toate principiile însem­nate ale acestei discipline expuse într’un mod interesant şi plăcut care fuse o­­noare autorului. Fisiologia şi dietetica, gestaţiunea, facerea şi iluzia sunt tra­tate într’un mod cât se poate de apro­fundat. Pe lângă aceste, autorul, unul din cei mai valabili şi iscusiţi gyneco­­logi români, dispune de foarte multă experienţă, care necesarmente contribue încă mai mult la marea valoare a publi­caţiunilor sale ştiinţifice ; pe fie­care pa­gină se cunoaşte îndată expertul prac­tician, ale cărui indicaţiuni naturalmente sunt inapreciabile. Apoi admirăm cu deo­sebire talentul autorului pentru modul frumos şi clar al descrierei, un talent care nu e dat multor muritori. Doctorul Max ştie trata într’un mod atrăgător chiar şi anatomia cea austeră; este o adevărată plăcere de­ a citi frumosul op, care aduce totul ce a fost produs de spiritul cercetător internaţional. Autorul a ţinut seamă şi tinerei de minte, căci găsim pretutindeni materialul ast­fel de întocmit, în­cât lesne se întipăreşte me­moriei şi se reţine. Aşteptăm cu nerăb­dare apariţiunea volumurilor următoare. M. El Hârsu. Cartea doctorului Max Cu plăcere reproducem din jurnalul ştiinţific „Das archiv“ bibliografische Wochenschrift, Berlin, N. 33—34 din 1889, următoarele critice asupra unor publicaţiuni ştiinţifice ale D-lui Dr. Max. 1) Max. Emile Dr. Febră puerperală. Monografie. Bucureşti. 66 p. Această lucrare se poate numi cu drept cuvânt un capo d’operă. In pri­mul loc trebue menţionat prelucrarea sufetului într’un mod aprofundat şi es­­celent, şi apoi esploatarea complectă a literaturei, lucru ce de sigur ar fi cos­tat autorului foarte multă muncă. Au­torii germani, francezi, engleji, ruşi, ita­lieni şi americani au­ fost aici studiaţi toţi, şi esenţa acestor studii o vedem reprodusă într’un mod clar. Febra puer­perală represintă una din cele mai e­­senţiale chestiuni vitale pentru medici şi public, profilaxa, pe care autorul cu drept cuvânt o accentuiază principal­­mente,—poate foarte mult, — trebue însă ştiut bine, ce trebue evitat anume şi în ce mod. Noi nu ne îndoim că acea­stă escelentă monografie va produce mult bine în România dar şi streinătatea nu va refuza meritosului autor, recunoş­tinţa sa.* Max Emile dr. Arta obstineteală, curs teoretic şi practic pentru medici şi Stu­denţi, Iaşi, 1888, partea I. D. prof. dr. Max ocupă un anume ULTIMEINFORMAŢII Ieri s’a făcut împărţirea premii­lor la şcoala de la Domniţa Bălaşa. Principele Nicolae Bibescu, efor al aşezămintelor Brâncoveneşti de care aparţine şcoala, a presidat so­lemnitatea, faţă fiind şi un delegat al ministerului instrucţiunei pu­blice. Principele N. Bibescu ţinu o cu­vântare părintească elevilor, după care procedă apoi la împărţirea pre­miilor. D. C. Pilitis, prefectul de Mus­cel, ş’a trimis demisiunea sa mi­nistrului de interne. —MHHM­ In locul rămas vacant la comi­tetul permanent al instrucţiunei publice prin demisiunea D lui D. A. Laurian, a fost numit D. Anghel Demetrescu. Mâine vor începe operaţiunile de recensemântul cailor în toată ţara pentru formarea tablourilor anuale. Aflăm că câştigătorul lotului principal de 20.000 lei a loteriei organizate pentru participarea Ro­mâniei la Expoziţia din Paris, este un Domn Botez din Iaşi. Un lot de 2 000 lei a fost câ­ştigat de D. Theodorescu, mare comerciant din Galaţi. — ■ 11— 12 - 3 împărţirea premielor la elevii şi elevele şecoalelor primare şi se­cundare, s’a făcut, ieri. D. ministru al instrucţiuneî pu­blice, a prezidat, această solemni­tate la liceul Sfântul Sava. La cele­l­alt­e şcoli, a fost repre­­sintat prin delegaţi. Cu începere de mâine, D. pro­curor Paraschivescu, va ţine lo­cul primului procuror pe timpul absenţei titularului. In Monitorul Oficial de poimâine vor apare mutările făcute în ar­mată pe ziua de 1 Iulie. Astăzi s’au terminat examenele la şcoala specială de artilerie şi geniu. Generalul Budişteanu, coman­dantul diviziei din Tîrgovişte, se află în capitală spre a ţine locul comandantului de corp de armată, generalul Cernat, care a obţinut un concediu spre a merge în străi­nătate. înalta Curte de casaţie a casat hotărârea Curţei de compturi, în afacerea consiliului comunal din Bucureşti, declarând incompetinţa acestei Curţi de a judeca respon­sabilitatea unui consilii­ comunal. Prin urmare înalta curte a a­­nulat hotărârea fără a mai tri­mite din nou afacerea să fie ju­decată. D. General Manu, ministrul de resbel, a declarat că nu poate în­sori pe colonelul Polizu şi căpita­nul Tulea în controalele armatei contra voinţei Regelui. Ministrul de resbel a însărcinat pe D. Zaharia Petrescu, ca să re­­presinte România la toate congre­sele medicale ce se vor ţinea la Paris, pe timpul Expoziţiunei. Ultime Telegrame ADEN, 29 Iunie. — O ciocnire s’a produs la intrarea portului interior. VIENA, 29 Iunie. — Aproape de Himberg, a fost o ciocnire între trenul expres care venea din Pesta şi un tren de mărfuri. Două pasageri şi doui funcţionari ai drumurilor de fier au fost uşor răniţi. PARIS 29 Iunie.—Senatul a adop­tat proiectul de lege, relativ l • istmul de Panama dar cu un articol adiţional, ceea­ ce face că proiectul trebue să re­vină în faţa Camerei. Studiind chirurgia la Paris în ser­viciul Dr. Suyon anunţ onor. public ca dau consulU­­ţiuni de maladii a organelor genito-urinare (boalele de ud, boalele organelor sexuale, precum şi boalele lumeşci! si ocupându-mS in special cu ace­stă ramură a chirurgie!', pot face, operaţiuni, după metoadele cele m­ai perf* cţionate ora 15 p m Strada Apolo­­dor No 7 (spre Sf. Apostoli) Seraci g.atis. Dr. D. Ioannescu Budian. Pentru PP 9 ca­le Perul S' se înegreşte din­ i Dil 11 U liG­­­ţii damelor. A se citi respunsul la această întrebare pe pagina IV GKOHGEi-i OtîISOUV PRIETENUL COMISARULUI XXIII De ce ’și schimbase ideile Taponnat Grădinarul trebuie să fie p’aproape. Chiar mi se pare că întreabă, cine-o fi pus scara lângă zid. O să fie încân­tat când ’i voimi lămuri acest lucru. Taponnat se întrebă dacă nu trebuia ca printr’o mișcare neaşteptată să cau­te să se scape de el. Poate c’ar fi fost ucis. Şi chiar aşa ar fi fost. Dar ce ’i păsa? în cariera lui de om al poliţiei, de sute de ori îşi pusese viaţa în pericol... Singurul lucru de care îi părea rău, era c’ar fi murit acolo, prins în cursă cu un dobitoc bă­trân, lăsând victoria protivniculuî său. — Fie! zise el după ce se gândi câ­­te­va minute. Mă dau prins. Ce trebuie să fac? — Ia condeiul și scrie. Eu subsem­natul Taponnat, agent al poliției în re­tragere, recunosc că m’am introdus la D-na Lasserre spre ai fura hârtiile sale. — Nu, nu voia­seri aceasta, strigă Taponnat aruncând condeiul. — Mi se pare că auz pașii pe lângă casă. Să mă duc să chem? — Aide, vez că ești stăpânul, să ur­măm. — „Spre a’i fura hârtiele sale, zise iară Lasserre, sărind pe fereastra calu­lui intuia în casa sa și sfărâmând cutia biuroului“. Așa... Foarte bine! acum iscălește și pune data. —Foarte bine... scumpul meu Domn Taponnat, ești liber. El îi dete drumul tot fiindu l însă în dreptul revolverului său. Dar Taponnat nu se mișcă. El căzuse pe un scaun și lacrămile începuse să curgă pe fața lui sbârcită. — Aide, bătrân prost, nu te prăpădi, zise Lasserre cu un ton glumeț. Nu voia întrebuința hârtia asta de­cât atunci când mă vei forța... alt­fel ea va rămâne în portofoliul meu. Și acum, ia osteneala și eșî... cel d’în­­tâi și zise el. Când vom fi afară vom fi cei mai buni prieteni. Zece minute de aceasta se petrecea scena care intrigase aşa de mult pe D-na Manuel, şi care se sfârşise prin fuga lui Taponnat. — Oh ! îmi voiu resbuna, zise bătrî­­nul agent, când se închise în odaia lui. Chiar dacă va trebui să -mi pierd viaţa, va trebui să dau­­pe faţă pe a­­cest mizerabil! Dar cum să fac ! Cum să fac! . In acest moment, veni și Jacques și bătu la ușa unchiului său. Taponnat stătu la îndoială. El se te­mea să nu fie D-na Manuel care venea să ’1 întrebe de ce nu voia să mai dea ochi cu densul. Cu toate astea, el se ho­tărî să deschidă... Mare ’i fu mirarea când recunoscu pe nepotul său. — Ce vrei ? întrebă el rostit. — Unchiule, respunse tenerul pier­­zându și cumpătul treceam p’aci și. — Treceai? După miezul nopței. Se vede c’ai luat frumoase obiceiuri de un an de când nu te-am mai văzut.... Cu predispozițiunile pe cari le aveai... — Ei bine, e adevărat, vin într’adins să ’ți vorbesc, pentru că am să’ți spui ceva foarte serios — Lucru serios ? îa lasă-me în pace. Cum voz n’ai nici un ban și ai venit să mai ciupești pe unchiul. Ei bine dra­gă băiete îmi pare rău să ’ți o spui, dar știi, urcioru nu merge de multe ori la apă, căci la urma urmei se sparge Află că nu’ți mai dau nimic. — Nici eu nu ’ți cer unchiule. Numai n’aș­ vrea să te superi. — Să mă super eu... adică. Ei bine ce-ai rămas înțepenit acolo în ușe ? Vi­­n­o de me îmbrățișază cel puțin. Jacques n’aștepta de­cât invitația asta. El se a­­runcă în brațele unchiului său și acope­ri de sărutări fața cea bărboasă a bă­trânului agent. — Aide destul, să vorbim acum și de afacerea cea importantă pentru care ai venit să mă deștepți pe la două­spre­zece ceasuri. — Trebuie să-ți spun... Dar el tăcu... Privirea lui se oprise pe masa unde era prânzul, din care Ta­ponnat, în supărarea lui, abia gustase. — Unchiule, ia spune’mi dacă nu te superi, mă lași să gust din mâncarea D-tale de pe masă? Căci n’am avut vre­me să prânzesc. — Tot d’auna acelaș! zise Taponnat ridicând din umeri, și mai­­ziceai că ești grăbit. — Oh! nu te speria unchiule, asta n’o să mă întârzieze, eu vorbesc foarte bine și cu gura plină. XXIV Taponiat începe a înțelege — Trebuie să ’ți spui, începu teno­rul de când nu te-am mai văzut, am fă­cut un meşteşug cam caraghios ..un meş­teşug pe care n’aşi îndrăsni să ’ți’l spui în alte împrejurări, căci cunosc ideile­­ tale. Dar astă­zi e trebuincios să spun. — Nici un meşteşug nu e ruşinos când este onest. — E foarte onest, dar din nenorocire, foarte calic. Eram actor. — Actor! și la care Theatru D-zeuîe? — Yaî! nu într’un teatru din Paris, ci numai într’o simplă baracă. Am fost cu directorii la serbarea fio­rilor și pentru cauze pe care nu pot să ți le spun acum, căci ar fi prea lung, chiar în seara serbări m’a dat pe ușe afară. Asta nu mă miră. Ai fos dat pe ușe afară din toate părțile. — Dacă mă tot întrerup!, zise cu ne­liniște Jacques, turnându-și și de băut, n’o să mai sfârșim nici o dată. Așa dar, zic că m’a dat pe ușe afară, și ce e mai rea, e că n’am nici un ban în buzunar. Piatra care se rostogolește nu prinde muș­lii­, murmură Taponnat. Și atun­ci, vii să ’mi ceri ajutor? — Te însoii. Aducsndu’mi aminte de ce ’mi ai zis m’am hotărît să nu mai cer nimic de la D-ta. Atunci m’am dus să mă culc în pă­dure, și de aci se începe istoria pentru care vin să -ți cer sfaturi. — Vorbeşte dar. Jacques, cu gura plină, povesti un­chiului său, cum se culcase în tribune­le de la Longehamp Cum se deştepta­se şi duelul la care fusese faţă şi sosi­rea femeiei care leşinase. — Stai, stai, cunosc eu istoria ăsta. Este duelul Contelui de Meursault — Ah ! ştii ? Ei bine lucrurile merg de minune. Atunci trebuie să ştii că Contele este rănit grav, că poate a şi murit. Taponnat sări în sus. Contele de Meursault mort, st­rigă el! Aida de, femeia asta îşi omoară toţi bărbaţii — Ce vrei că zici întrebă Jacques uimit. Asta însemnează că dacă tu te o­­cupi de rana bărbatului al doilea eu mă ocup de moartea celui d’întâi, victima unui asasinat săvârșit acum zece ani, și iie care crez că femeia sa nu e străină. — Nu înțeleg. (Va urma).

Next