Adevěrul, iulie 1889 (Anul 1, nr. 262-287)
1889-07-01 / nr. 262
tria! Trăiască înfrăţirea ungurilor şi a românilor. MADRID, 28 Iunie. — Senatul a aprobat definitiv proiectul de lege relativ la crearea drumului de fier din Pirinei, de la Foix la Lerida. BERLIN, 28 Iunie. — Jurnalul Berliner Politische Nachrichten vorbind de conversiunea rusească, crede că se vor face noi tratative pentru a determina piaţa germană a lua acţiunile ce au rămas de plasat. Dar foaia berlineză adaogă că nu va înceta a avertisa publicul de primejdiile ce presintă această operaţie. VIENA, 28 iunie. — Baronul Weberguvernator al Austriei de Sus, e înlocuit în postul său prin baronul Merveldt, care a fost până acum guvernator al Silesiei. SERBIA BELGRAD, 29 iunie.—Ivirea câtorva bandiţi a dat adversarilor guvernului actual ocazia de a respândi ştiri alarmante, cari sunt fără temeiu. Guvernul a luat măsurile trebuincioase pentru a opera prinderea rău-făcetorilor. In acest scop şi pentru a evita în viitor repeţirea faptelor analoge, guvernul a ordonat ca al treilea ban al armatei să fie armat cu puşti vechi, ceia ce poate fi considerat ca fiind de asemenea în raport cu intenţia guvernului şerb de a stabili progresiv miliţia naţională. Toate acestea n’ar putea fi considerate ca alarmante. VIENA, 29 iunie.—„Fremdenblatt“ vorbind de explicaţiile date de guvernul sârb asupra înarmărei banului al treilea, zice că aceste explicaţiuni respund cu atât mai mult dorinţei lumei întregi, cu cât svonurile asupra motivelor acestei înarmări deşteptaseră în ţările vecine şi mai cu seamă în Bulgaria, o atenţiune serioasă. Decisiunea luată de guvernul sârb de a înăbuşi brigandagiul nu poate fi decât aprobată de întreaga lume. Ne putem îndoi cu toate astea că înarmarea banului al treilea ar fi un mijloc destul de eficace pentru a ajunge la rezultatul dorit. Se întrebuinţează de ordinar în acest scop forţe militare încercate. [Dispoziţiunile luate de guvernul sârb probează pe deplin trebuinţa care devine din ce în ce mai urgentă de a se preocupa de condiţiunile interioare ale Serbiei spre a da liniştea ţărei atât de mult oscitată de așa schimbări mari. Evenimentele din Francia PARIS, 29 Iunie. — (La Cameră). D. Leherissé a interpelat guvernul asupra violărei legilor şi a Constituţiei în ultimele incidente din Angouleme. Interpelatorul zice că se ştie că ministrul de interne are conştiinţa largă. D. Leherissé e chemat la ordine, dar totuşi a continuat întrebând cam sunt măsurile pe cari le va lua guvernul pentru a face să se respecte legile şi Constituţie. D. Constans, ministru de interne, respunde că e însărcinat să menţină ordinea pe stradă şi că o va menţine, atât cât va fi la putere, observând legalitatea. Guvernul are dreptul să se apere şi se va apăra. Nu există imunitate parlamentară când e flagrant delict. D. Laguerre denunţă într’un limbagiu violent, cursa din Angouleme. Chemat la ordine, deputatul bulangist continuă şi înjură pe D-nii Constans şi Meline. Cuvântul e retras D lui Laguerre care refuză a părăsi tribuna. D. Meline se acoperă și părăseşte sala. Şedința se reia la 4 ore, 55 minute. FOIȚA ZIARULUI „ADEVĂRUL“ 43 SAMBATA 1 IULIE 1889 Preşedintele face '■unoscut D-luî Laguerre, care n’a părăsit tribuna, că dacă va persista a rămâne acolo, va pronunţa în contra lui censura cu excludere vremelnică. După o replică a D-lui Laguerre, camera aplică acestuia din urmă censura cu excludere vremelnică. Şedinţa se ridică la 5 ore şi 15 minute. Dar D. Laguerre temendu-se ca să nu fie reluată, n’a părăsit tribuna decât la 6 ore. Journal des Débats zice că circulă ştirea că Camera de punere în acusaţie va da azi hotărîrea sa. D nil general Boulanger, Dillon şi Rochefort ar fi trimişi în faţa înaltei curţi pentru crimă de atentat în contra siguranţei Statului, fără prejudiţiu a acţiune! speciale ce s’ar putea intenta în contra generalului Boulanger singur de către procurorul general pentru fapte de concesiune. Se atribue lui Leberisse intenţia de a se face a fi şi densul expulsată din Cameră. Alţi bulangişti ar lucra în acelaşî chip înşedinţele următoare. Ei ar voi astfel să facă obstrucţionista pentru a împiedica votarea proiectului de lege asupra candidaturilormultiple. In adevăr Exposiţiunea constă într’un tren special care parcurge toate Statele Unite de la şease Decembrie trecut şi cuprinzând un vagon mare în care sunt aşezate artistic toate specimenele de producţiunile Californiei. La uşa vagonului fâlf de un frumos drapel american făcut din lână de California, alături sunt cereale, şi fructe. Cea ce iubeşte mai mult privirea, este exposiţiunea de fructe şi de legume. De plafonul vagonului atârna ramuri de portocali încărcaţi de fructe. Ar fi aproape peste putinţă de a enumera diferitele specii de legume expuse. Să ne mulţumim a spune că se pot vedea în acest vagon-exposiţiune cartofi enormi , curmale, pere, cântărind unele până la trei livre şi jumătate, piersici, zarzere, mere, struguri, foarte bine conservate, în sfârşit centrul vagonului e ocupat de partea cea mai importantă a exposiţiunei: vinurile şi spirturile. Delegatiunea Austro-Ungara VIENA, 29 Iunie.—Delegaţiunea ungurească a adoptat bugetul armatei, creditele suplimentare şi creditul pentru provinciile ocupate Bosnia şi Herzegovina, pe baza raportului comisiunii armatei. In privinţa propunerii care cere ca armata să poarte titlul de imperială şi regală, D. Tisza, preşedinte al consiliului, a declarat că o atare modificare a avut loc în alte raimuri ale administraţiunii, nu în urma unei deciziuni legislative ci prin mijlocirea ministrului respectiv. Propunerea a fost retrasă. Propunerea presintată de opoziţie şi care cere ca examenul ofiţerilor unguri să se facă în limba ungurească a fost de asemenea retrasă în urma discursurilor mai multor membri din majoritate. —• Ieri s’a dat de către împăratul un prânz în onoarea membrilor delegaţiunilor. Au luat parte 30 membri ai delegaţiunii ungureşti; 30 din delegaţiunea austriacă, corniţele Taafe, D. Tisza, miniştrii comuni şi corniţele Szechenyi. VIENA, 29 iunie. —Delegaţiunea ungurească a votat ieri, în şedinţa sa plenară, toate bugetele adoptate de dânsa alaltăieri. Delegaţiunea austriacă a adoptat fără modificare bugetul ministerului de resbel. . — Ieri a avut loc al doilea prânz dat de împăratul în onoarea membrilor delegațiunilor. împăratul a plecat la 8.15 seara a Isi. Prețul cerealelor Brăila, 27 iunie 1889. Gráű la caic, 55Va lib. 8,68. Gráü la şlep, 573/a lib. 10,25;—57V2 lib. 10,55. Gráü la magazie, 58 lib. 10,25;59Vâ lib. 10,75;—60 Va lib. 12,37V2. Porumb roșu la magazie, 6114 lib. 7*15. Porumb la magazie, 60Va lib. 6,421//2;— 60V2 lib. 6,50;-61 lib. 6,60. Porumb la caic, 58 Va lib. 6,25 ;— 59V2 lib. 6,50. Scară la magazie, 50 Va lib. 5;—51 lib 5,25;—52V2 lib. 5,50. O expositiune ambulanta California a inaugurat un nou sistem de exposiţie, foarte original şi care a dobândit un mare succes. E o exposiţiune ambulantă, şi ca s’o vezi nu’i nevoie să călătoreşti mult. Femeie-pisică O fată tînără bolnavă, în cură la spitalul Salpétrière din Paris, pentru crize nervoase de un caracter particular, a reuşit a fugi din spital. Lunea trecută, bolnava, care e în etate de cincisprezece ani, fusese adusă la spital şi condusă la clinica doctorului Parmand, care ’şi propunea să’i examineze ochii. Deodată ea se tăvăli la pământ şi mergând în mâini şi în picioare. Se schimbă grozav la faţă; gura i se strâmbă, ochii se convulsionară grozav în orbitele lor. Apoi scoase nişte miorlăituri, căutând a muşca persoanele care se aflau pe lângă ea şi aruncând spaima printre asistenţi. După miorlăituri, bolnava scoase nişte lătrături plângătoare, apoi imită ţipătul particular al pisicei turbate. In sfârşit criza trecu, după oarecare timp şi bolnava, domnişoara M. îşi reluă fizionomia ei obicinuită. Tot o asemenea criză se produse în prezenţa doctorului Charcot. Trecu şi aceasta. Doctorul îşi propusese să o studieze cu atenţiune, dar ea dispăru a doua zi, cum nu se ştie loc între autorii medicali români; pe când ceilalţi autori eşţi în cea mai mare parte din şcoala franceză, umplu limba română cu o mulţime de galicism“aitorul nostru, elev al universităţei din Viena, stârneşte de a scrie cât se poate de curat româneşte, şi acolo unde ’i lipsesc expresiunile române, de a le înlocui cu cuvinte luate din latina, ca limba mumă. Aceasta este o întreprindere foarte lăudabilă, şi îi dorim mulţi imitatori. Autorii români atunci vor fi cu mult mai puţin greoi. Avem înaintea noastră volumul iuneiu din obstetrica lui dr. Max, care va fi în curând urmat de încă 2 volume. Această carte didactică va satisface desigur şi pe lectorul cel mai capriţios, găsind toate principiile însemnate ale acestei discipline expuse într’un mod interesant şi plăcut care fuse onoare autorului. Fisiologia şi dietetica, gestaţiunea, facerea şi iluzia sunt tratate într’un mod cât se poate de aprofundat. Pe lângă aceste, autorul, unul din cei mai valabili şi iscusiţi gynecologi români, dispune de foarte multă experienţă, care necesarmente contribue încă mai mult la marea valoare a publicaţiunilor sale ştiinţifice ; pe fiecare pagină se cunoaşte îndată expertul practician, ale cărui indicaţiuni naturalmente sunt inapreciabile. Apoi admirăm cu deosebire talentul autorului pentru modul frumos şi clar al descrierei, un talent care nu e dat multor muritori. Doctorul Max ştie trata într’un mod atrăgător chiar şi anatomia cea austeră; este o adevărată plăcere de a citi frumosul op, care aduce totul ce a fost produs de spiritul cercetător internaţional. Autorul a ţinut seamă şi tinerei de minte, căci găsim pretutindeni materialul astfel de întocmit, încât lesne se întipăreşte memoriei şi se reţine. Aşteptăm cu nerăbdare apariţiunea volumurilor următoare. M. El Hârsu. Cartea doctorului Max Cu plăcere reproducem din jurnalul ştiinţific „Das archiv“ bibliografische Wochenschrift, Berlin, N. 33—34 din 1889, următoarele critice asupra unor publicaţiuni ştiinţifice ale D-lui Dr. Max. 1) Max. Emile Dr. Febră puerperală. Monografie. Bucureşti. 66 p. Această lucrare se poate numi cu drept cuvânt un capo d’operă. In primul loc trebue menţionat prelucrarea sufetului într’un mod aprofundat şi escelent, şi apoi esploatarea complectă a literaturei, lucru ce de sigur ar fi costat autorului foarte multă muncă. Autorii germani, francezi, engleji, ruşi, italieni şi americani au fost aici studiaţi toţi, şi esenţa acestor studii o vedem reprodusă într’un mod clar. Febra puerperală represintă una din cele mai esenţiale chestiuni vitale pentru medici şi public, profilaxa, pe care autorul cu drept cuvânt o accentuiază principalmente,—poate foarte mult, — trebue însă ştiut bine, ce trebue evitat anume şi în ce mod. Noi nu ne îndoim că această escelentă monografie va produce mult bine în România dar şi streinătatea nu va refuza meritosului autor, recunoştinţa sa.* Max Emile dr. Arta obstineteală, curs teoretic şi practic pentru medici şi Studenţi, Iaşi, 1888, partea I. D. prof. dr. Max ocupă un anume ULTIMEINFORMAŢII Ieri s’a făcut împărţirea premiilor la şcoala de la Domniţa Bălaşa. Principele Nicolae Bibescu, efor al aşezămintelor Brâncoveneşti de care aparţine şcoala, a presidat solemnitatea, faţă fiind şi un delegat al ministerului instrucţiunei publice. Principele N. Bibescu ţinu o cuvântare părintească elevilor, după care procedă apoi la împărţirea premiilor. D. C. Pilitis, prefectul de Muscel, ş’a trimis demisiunea sa ministrului de interne. —MHHM In locul rămas vacant la comitetul permanent al instrucţiunei publice prin demisiunea D lui D. A. Laurian, a fost numit D. Anghel Demetrescu. Mâine vor începe operaţiunile de recensemântul cailor în toată ţara pentru formarea tablourilor anuale. Aflăm că câştigătorul lotului principal de 20.000 lei a loteriei organizate pentru participarea României la Expoziţia din Paris, este un Domn Botez din Iaşi. Un lot de 2 000 lei a fost câştigat de D. Theodorescu, mare comerciant din Galaţi. — ■ 11— 12 - 3 împărţirea premielor la elevii şi elevele şecoalelor primare şi secundare, s’a făcut, ieri. D. ministru al instrucţiuneî publice, a prezidat, această solemnitate la liceul Sfântul Sava. La celelalte şcoli, a fost represintat prin delegaţi. Cu începere de mâine, D. procuror Paraschivescu, va ţine locul primului procuror pe timpul absenţei titularului. In Monitorul Oficial de poimâine vor apare mutările făcute în armată pe ziua de 1 Iulie. Astăzi s’au terminat examenele la şcoala specială de artilerie şi geniu. Generalul Budişteanu, comandantul diviziei din Tîrgovişte, se află în capitală spre a ţine locul comandantului de corp de armată, generalul Cernat, care a obţinut un concediu spre a merge în străinătate. înalta Curte de casaţie a casat hotărârea Curţei de compturi, în afacerea consiliului comunal din Bucureşti, declarând incompetinţa acestei Curţi de a judeca responsabilitatea unui consilii comunal. Prin urmare înalta curte a anulat hotărârea fără a mai trimite din nou afacerea să fie judecată. D. General Manu, ministrul de resbel, a declarat că nu poate însori pe colonelul Polizu şi căpitanul Tulea în controalele armatei contra voinţei Regelui. Ministrul de resbel a însărcinat pe D. Zaharia Petrescu, ca să represinte România la toate congresele medicale ce se vor ţinea la Paris, pe timpul Expoziţiunei. Ultime Telegrame ADEN, 29 Iunie. — O ciocnire s’a produs la intrarea portului interior. VIENA, 29 Iunie. — Aproape de Himberg, a fost o ciocnire între trenul expres care venea din Pesta şi un tren de mărfuri. Două pasageri şi doui funcţionari ai drumurilor de fier au fost uşor răniţi. PARIS 29 Iunie.—Senatul a adoptat proiectul de lege, relativ l • istmul de Panama dar cu un articol adiţional, ceea ce face că proiectul trebue să revină în faţa Camerei. Studiind chirurgia la Paris în serviciul Dr. Suyon anunţ onor. public ca dau consulUţiuni de maladii a organelor genito-urinare (boalele de ud, boalele organelor sexuale, precum şi boalele lumeşci! si ocupându-mS in special cu acestă ramură a chirurgie!', pot face, operaţiuni, după metoadele cele mai perf* cţionate ora 15 p m Strada Apolodor No 7 (spre Sf. Apostoli) Seraci g.atis. Dr. D. Ioannescu Budian. Pentru PP 9 cale Perul S' se înegreşte din i Dil 11 U liGţii damelor. A se citi respunsul la această întrebare pe pagina IV GKOHGEi-i OtîISOUV PRIETENUL COMISARULUI XXIII De ce ’și schimbase ideile Taponnat Grădinarul trebuie să fie p’aproape. Chiar mi se pare că întreabă, cine-o fi pus scara lângă zid. O să fie încântat când ’i voimi lămuri acest lucru. Taponnat se întrebă dacă nu trebuia ca printr’o mișcare neaşteptată să caute să se scape de el. Poate c’ar fi fost ucis. Şi chiar aşa ar fi fost. Dar ce ’i păsa? în cariera lui de om al poliţiei, de sute de ori îşi pusese viaţa în pericol... Singurul lucru de care îi părea rău, era c’ar fi murit acolo, prins în cursă cu un dobitoc bătrân, lăsând victoria protivniculuî său. — Fie! zise el după ce se gândi câteva minute. Mă dau prins. Ce trebuie să fac? — Ia condeiul și scrie. Eu subsemnatul Taponnat, agent al poliției în retragere, recunosc că m’am introdus la D-na Lasserre spre ai fura hârtiile sale. — Nu, nu voiaseri aceasta, strigă Taponnat aruncând condeiul. — Mi se pare că auz pașii pe lângă casă. Să mă duc să chem? — Aide, vez că ești stăpânul, să urmăm. — „Spre a’i fura hârtiele sale, zise iară Lasserre, sărind pe fereastra calului intuia în casa sa și sfărâmând cutia biuroului“. Așa... Foarte bine! acum iscălește și pune data. —Foarte bine... scumpul meu Domn Taponnat, ești liber. El îi dete drumul tot fiindu l însă în dreptul revolverului său. Dar Taponnat nu se mișcă. El căzuse pe un scaun și lacrămile începuse să curgă pe fața lui sbârcită. — Aide, bătrân prost, nu te prăpădi, zise Lasserre cu un ton glumeț. Nu voia întrebuința hârtia asta decât atunci când mă vei forța... altfel ea va rămâne în portofoliul meu. Și acum, ia osteneala și eșî... cel d’întâi și zise el. Când vom fi afară vom fi cei mai buni prieteni. Zece minute de aceasta se petrecea scena care intrigase aşa de mult pe D-na Manuel, şi care se sfârşise prin fuga lui Taponnat. — Oh ! îmi voiu resbuna, zise bătrînul agent, când se închise în odaia lui. Chiar dacă va trebui să -mi pierd viaţa, va trebui să daupe faţă pe acest mizerabil! Dar cum să fac ! Cum să fac! . In acest moment, veni și Jacques și bătu la ușa unchiului său. Taponnat stătu la îndoială. El se temea să nu fie D-na Manuel care venea să ’1 întrebe de ce nu voia să mai dea ochi cu densul. Cu toate astea, el se hotărî să deschidă... Mare ’i fu mirarea când recunoscu pe nepotul său. — Ce vrei ? întrebă el rostit. — Unchiule, respunse tenerul pierzându și cumpătul treceam p’aci și. — Treceai? După miezul nopței. Se vede c’ai luat frumoase obiceiuri de un an de când nu te-am mai văzut.... Cu predispozițiunile pe cari le aveai... — Ei bine, e adevărat, vin într’adins să ’ți vorbesc, pentru că am să’ți spui ceva foarte serios — Lucru serios ? îa lasă-me în pace. Cum voz n’ai nici un ban și ai venit să mai ciupești pe unchiul. Ei bine dragă băiete îmi pare rău să ’ți o spui, dar știi, urcioru nu merge de multe ori la apă, căci la urma urmei se sparge Află că nu’ți mai dau nimic. — Nici eu nu ’ți cer unchiule. Numai n’aș vrea să te superi. — Să mă super eu... adică. Ei bine ce-ai rămas înțepenit acolo în ușe ? Vino de me îmbrățișază cel puțin. Jacques n’aștepta decât invitația asta. El se aruncă în brațele unchiului său și acoperi de sărutări fața cea bărboasă a bătrânului agent. — Aide destul, să vorbim acum și de afacerea cea importantă pentru care ai venit să mă deștepți pe la douăsprezece ceasuri. — Trebuie să-ți spun... Dar el tăcu... Privirea lui se oprise pe masa unde era prânzul, din care Taponnat, în supărarea lui, abia gustase. — Unchiule, ia spune’mi dacă nu te superi, mă lași să gust din mâncarea D-tale de pe masă? Căci n’am avut vreme să prânzesc. — Tot d’auna acelaș! zise Taponnat ridicând din umeri, și maiziceai că ești grăbit. — Oh! nu te speria unchiule, asta n’o să mă întârzieze, eu vorbesc foarte bine și cu gura plină. XXIV Taponiat începe a înțelege — Trebuie să ’ți spui, începu tenorul de când nu te-am mai văzut, am făcut un meşteşug cam caraghios ..un meşteşug pe care n’aşi îndrăsni să ’ți’l spui în alte împrejurări, căci cunosc ideile tale. Dar astăzi e trebuincios să spun. — Nici un meşteşug nu e ruşinos când este onest. — E foarte onest, dar din nenorocire, foarte calic. Eram actor. — Actor! și la care Theatru D-zeuîe? — Yaî! nu într’un teatru din Paris, ci numai într’o simplă baracă. Am fost cu directorii la serbarea fiorilor și pentru cauze pe care nu pot să ți le spun acum, căci ar fi prea lung, chiar în seara serbări m’a dat pe ușe afară. Asta nu mă miră. Ai fos dat pe ușe afară din toate părțile. — Dacă mă tot întrerup!, zise cu neliniște Jacques, turnându-și și de băut, n’o să mai sfârșim nici o dată. Așa dar, zic că m’a dat pe ușe afară, și ce e mai rea, e că n’am nici un ban în buzunar. Piatra care se rostogolește nu prinde mușlii, murmură Taponnat. Și atunci, vii să ’mi ceri ajutor? — Te însoii. Aducsndu’mi aminte de ce ’mi ai zis m’am hotărît să nu mai cer nimic de la D-ta. Atunci m’am dus să mă culc în pădure, și de aci se începe istoria pentru care vin să -ți cer sfaturi. — Vorbeşte dar. Jacques, cu gura plină, povesti unchiului său, cum se culcase în tribunele de la Longehamp Cum se deşteptase şi duelul la care fusese faţă şi sosirea femeiei care leşinase. — Stai, stai, cunosc eu istoria ăsta. Este duelul Contelui de Meursault — Ah ! ştii ? Ei bine lucrurile merg de minune. Atunci trebuie să ştii că Contele este rănit grav, că poate a şi murit. Taponnat sări în sus. Contele de Meursault mort, strigă el! Aida de, femeia asta îşi omoară toţi bărbaţii — Ce vrei că zici întrebă Jacques uimit. Asta însemnează că dacă tu te ocupi de rana bărbatului al doilea eu mă ocup de moartea celui d’întâi, victima unui asasinat săvârșit acum zece ani, și iie care crez că femeia sa nu e străină. — Nu înțeleg. (Va urma).