Adevěrul, august 1889 (Anul 1, nr. 288-312)
1889-08-02 / nr. 288
Titlurile se vor amortiza în valoare de 1.495.500 lei. Citim în Luminătorul din Temişoara : „In Clusiu la inspictarea archiducele agraind ungureşte pre un sorginte de la regimentul nr. 51 Clusian, acesta răspunse: „ Alteţia imperială, sum Roman“. Sau tălmăcit pe româneşte: In Cluj la inspecţie archiducele grăind ungureşte cu un sergent din regimentul cu nr. 51 din Cluj, acesta i i-a răspuns : „ Alteţă imperială, sunt Român“. O scenă sălbatică s’a petrecut Duminică, în comuna Micşuneşti- Grecî. Un fost puşcăriaş, care îşi terminase osânda sa pentru omor la închisoarea Mărgineni, se pribegise în acea comună. El se chiamă Aksinte. Sfădindu-se cu mai mulţi locuitori, Primarul a intervenit, amintind lui Aksinti trecutul său. Atunci puşcăriaşul furios cu un cuţit ce îl purta la brâu dădu patru lovituri nenorocitului Primar. Un locuitor care sărise în ajutorul Primarului este şi el străpuns de două ori de acest sălbatic. Cu multă greutate mai mulţi locuitori au legat pe această fiară turbată, care a fost ieri predată parchetului. Primarul şi locuitorul au fost instalaţi în spitalul Colintina. Rănile primarului sunt foarte grave. Duminică s’a făcut, în comuna Fierbinţi, ceremonia punerei pietrei fundamentale a noului spital ce să zideşte de judeţul Ilfov. D. A. C. Catargi prefect a prezidat această ceremonie. Citim în ultimul număr al ziarului La Bulgarie ce apare în Sofia : „Orchestra lăutarilor români cari cântă la grădina cazinului Panasof, atrage în fiecare seară elita societăţei oraşului nostru. Lipsa unui teatru de vară, a unei „politeama“ italian oarecare, toate astea fac că publicul vine să audă pe lăutari. In interesul acestor muzicanţi, îî sfătuim să introducă un mai mare număr de bucăţi clasice, să înlăture mai ales unele cântece prea pastorale, care prin monotonia lor, nu încântă pe oamenii de gust şi pe cunoscătorii în ale muzicei.“ Conferinţele învăţătorilor vor începe in toată ţara la 1 Septembrie şi vor ţine până la 10 a acelei luni. — I — I — D. Luchianu, a fost numit director de scenă al Teatrului din Iaşi. Se vorbeşte de retragerea D-lui Ioan Ghica, din funcţiunea de ministru plenipotenţiar al ţărei la Londra. Opera italiană. Compania M. Labruna La Teatrul din grădina Stavri, Companiade operă italiană sub direcţia inteligentului D. Mirel Labruna, urmează a oferi publicului noul surprise. După ce atât de bine s’a cântat „Dama cu Camelii“, „Lucia“, „Ernani“ şi „Trovatore“, Duminecă ni s’a dat „Linda di Chamounix“, care de mult de când era uitată de bucureşteni. Operă semi-serie cu o muzică de Donizetti, delicioasă,ea a fost cântată şi jucată magnific. D-nele Pantanelli (în Pierotto şi Buonaretti în Linda) au fost cu drept cuvânt de repetate ori aplaudate şi rechemate la rampă.—Cea de a doua a cântat aria „E luce di questi anima“ şi duetul „E consolarmia fretesi“, foarte gentil. Pierotto apoi a înveselit şi dilectat publicul. Cât despre conştiinţiosul şi superiorul artist D. Guarrini, — care deja a devenit predilectul bucureştenilor,— el a fost ca întotdeauna, nu se poate mai bine. Păcat ar fi dacă impresa de la iarnă nu ar căuta să reţină pentru scena Teatrului naţional, o voce atât de superbă, simpatică şi escelent condusă, ca a D-lui Guarrini. Şi dacă nu spunem acum nimic despre graţioasa şi escelenta artistă prima dona d-ra Villa, care asemenea e serbătorită cu aplause şi rechemări în serile cari cântă,— este că, ne rezervăm această plăcere spre a ’i înregistra şi succesul ce desigur , va avea diseară VfAzi,Marţi, pentru prima oară în Bucureşti, Noua operă a lui Verdi, Othello, care a ridicat atât entusiasm în lumea muzicală europeană. Ştiri Telegrafice CONSTANTINOPOL, 31 Iulie.— Se asigură că D. de Nelidorf, ambasador al Rusiei, a remis Portei o notă în care atrage atenţiunea guvernului otoman asupra situaţiunii ruşilor din Creta, a căror siguranţă este ameninţată. — Circulara guvernului elenic a produs o mare impresie asupra Portei. Consiliul miniştrilor a ţinut o şedinţă extraordinară şi a decis să adreseze puterilor o circulară asupra cestiunei cretene. VIENA, 31 Iulie.— Împăratul a plecat ieri la Berlin la 9 ore seara. Arhiducele Franţ-Iosef se va întâlni la Fraga cu trenul. CUTIA CU SCRISORI Felicitârile adresate fostului Vizr Domnule Redactor, Bătăi nevoia de colectivişti, de loc nu vreau să se lase de comedii: şi credem că i-o durea dar, ce să-i facem, pentru aşa capete, asemenea căciuli,—între altele câte sunt înşirate în prea mult stimabilul ziar Democraţia de la 23 iulie curent, este şi o telegramă de la Drăgăşani, care, pentru isbânda marelui cetăţean ("ocrotitor al asasinatelor, proceselor scandaloase şi jafurilor, Pro domo sua) de senator la Gorj, prin care felicită pe d. Carabatescu. Dar am dori ca, onorabila să ne spună prin ce minune au furat semnăturile d-ior Ştefan Cretzeanu şi R. Stănescu care numai colectiviştii nu sunt ci puri conservatori, şi ca să aibă mai multe semnături, a semnat pe Dumitru Filipoiu, mort din 1883 şi care acel Filipoi în toată viaţa sa nici n’a gândit de politică, precum şi mai toţi semnatarii acelei telegrame nu presintă vreo casă politică, deoarece nici neguţători nu sunt, escepţie de câţiva flămânzi. Colectiviştii tot colectivişti ei îşi fac spaima singuri că sunt mulţi la numer, bre, bre, bre, însă acum ni se cuvine şi nou, dreptul ale ura, gospodărie frumoasă, cu morţii care i-a felicitat. Un podgorean Curierul băilor Strunga. Băile de la Strunga în anul acesta relativ sunt mai frecventate ca în anul trecut, iar administraţia, trebuie să recunoaştem, s’a dat multă osteneală pentru îmbunătăţirea acestui stabiliment ce, ca eficacitate se bucură de o frumoasă reputaţiune, cel puţin în Moldova.Anul acesta băile minerale sulfuroase sunt puse sub conducerea D-lui dr. Burada din Roman, iar hydroterapia sub acea a d-rului Susmann. Intre numeroasele persoane ce’şi caută însănătoşirea acelea sunt şi D-nul Th. Codrescu din Iaşi; Colonelul Carcaleţeanu din Bucureşti; Bolintineanu, senator, din Craiova cu familia; D. Manolescu oculist din Bucureşti cu familia; D. Lahman cu familia din Iaşi; M. Pompilii, profesor din Iaşi; D-na Berea din Huşi; D. Georgescu avocat din Bucureşti cu familia; D na Paul Missir cu familia din Roman ; D. D. Ressim din Botoşani; D. Lenărdescu cu familia din Iaşi; D. Rapaport cu familia, din Iaşi. Timpul fiind în anul acesta foarte frumos şi călduros, multă lume din partea de sus a Moldovei visitează Strunga, iar în zile de sărbătoare mulţi din Iaşi şi Roman aleargă pentru a se răcori în frumoasele dumbrăvi, ce înconjură stabilimentul de băi din Strunga. Dintre cei mai des văzuţi sunt Otremba din Iaşi, Episcopul Romanului, D-nii Zarifopol, Scorţescu, doctorii Bastachi, Perides, Sculy din Iaşi; D-nul Major Stoica, căp. Costescu, Raileanu; D-nul locotenent Lambrino Aslan din Roman, dr. Aronovici din Botoşani. Vizitatorii de laStrunga au şi distracţiuni pe cât se poate de numeroase cum teatru, gimnastică, prestidigitaţie etc. pe lângă acestea şi un orchestru al fraţilor Paraschiv din Botoşani. Din Codru. Lacul sarat Cine n’a citit tot felul de corespondenţe de la Câmpu-Lung. Călimăneşti, Slănic, Bălţăteşti, Pucioasa... de peste tot... ba chiar din Huşi am citit o dare de seamă publicată în Adevărul— de peste tot. Zic, dar din Lacul Sărat, nu s’a găsit nimeni să scrie măcar două cuvinte. Iată ce m-a făcut să scriu aceste rîndurî, căci nu ar fi rău,mi-am zis, ca cititorii Adevărului să găsească de astădată un mic curier de la Lacul Sărat, care este ca şi cele alte o stagiune de băi unde se petrece tot aşa de bine şi unde este lume tot atât de multă ca şi la Câmpu Lung. Lacul Sărat e situat în apropiere, sau mai bine zis, chiar în câmpia Bărăganului. Şi la distanţă de o oră, cu trăsura, de Brăila, aceste băi deşi într’o posiţiune c’am rău pusă, că soarele arde destul de tărişor, totuşi se bucură de o bună reputaţiune, atât din punctul de vedere al apei băilor cât şi ca petrecere. Deşi lumea nu vine ca să petreacă, dar o dată venită găseşte aci destule distracţiuni plăcute, să merge la mo MERCURI 2 AUGUST 1889 nument la movilă, la Brăila, Galaţi şi mal în apropiere, la Parc; apoi de două ori pe săptămână se dau baluri în salonul casinului; aceasta dinurmă place mai mult ca orice visitatorilor şi în special tinerilor, musica militară cântă în toate zilele regulat dimineaţa şi seara în chioşcul din faţa casinului, lucru care contribue nu puţin ca cei veniţi, nu numai să nu regrete dar să se bucure chiar, aci ca şi la Slănic sau Călimăneşti că au cu ce să distra. Joia şi Dumineca soseşte multă lume din Galaţi şi Brăila, pentru a lua parte la balurile ce se orînduesc. O să mă încerc, pe cât puterile ’mi iartă, a descrie pe scurt serata dansantă ce au avut loc în băi joi la 26 cor. Acul orologiului de la stabilimentul băilor nu atinsese încă ora 8 şi salonul era înţesat de lume, unii din băi, alţii veniţi din Brăila şi Galaţi; la 9 ore musica începe a cânta valsul iar o mulţime de perechi aluneca plini de mulţumire pe parchetul vastului salon. Damele, domnişoarele, cavalerii şi bătrânii chiar se arunc câte o dată pentru a face un tour de vals sau quadrille frangaise, din ce în ce antrenul e mai mare, a sunat miezul nopţii şi nimeni nu se gândeşte încă să plece. Am căutat să observ într’un manuchiu de dame şi domnişoare pe acelea ce au dansat fără oboseală, am observat şi voiu enumăra aci, rog însă a mi se ierta daca ’mi-o fi scăpat cineva din vedere. Astfelam remarcat. D-na ministru G. Boerescu, care a terminat cura, D-na E. Caramalin, D na Paulina Vorvoreanu, D-na dr. Apostoleanu, D-na E. Sion, D na Adina Marinovici, D-na Marie Fănuţă, D-na Derseanu, D-na Alexandrescu, D-na Triandafil, D-na Eugenia Bârsan, Ina Basarabeanu, etc. dintre domnişoare atât prin graţia dansului cât şi prin gentileţe s’au distins D-ra E. general Cretzeanu, toată în rose dispărând într’un noian de dantele ; D ra Elena Dumitriă, un narcis poetic, graţioasă, în albastru, D-şoarele Basarabeana, trei frumoase andaluse în llas, D-şoara Fănuţă, frescă şi tinără în alb, D-ra Sion, în rose deschis, D-ra Derseanu o cameliă, în vertpistache, D-ra Caramalia frumoasă în pembe, Da Bârsan în alb şi dantele vieux-rose, D-ra Saritca în gris, etc. Cavalerii nenumăraţi şi am deosebit: D. general Cretzeanu, D. ministru C. Boerescu, D. Filitis, D. general Fălcoianu, D. Balaban, D. P. Neaţu şi Alesianu judecător de pace, D. sub-locotenent Ciudin, D. Herăscu, D. Eliescu, D. Vorvoreanu, D. Samitca, D. Petzalis, D. Zlătescu, D. Anastasia, D. V. Lăzărescu etc. Dar ora este două trecute, lumea care a venit pentru baie fiind mai prudentă se depărtează și o dată,eu densa încep a se depărta şi familiele venite numai pentru bal; nu însă cu atâta regret căci Dumineca nu le va lipsi,—tinerimea ’şi âă jendes vous dar pe Duminecă. Am avut aci mai zilele trecute şi o trupă de teatru sub conducerea comicului I. D. Ionescu. Observ c’am abusat de ospitalitatea D-voastră. Domnule Redactor,—mulţumindu-vă, vă salut. Olymp, pensabili pe la regimente au fost chemaţi la Sofia. In Rumelia Orientală s’a concentrat o mare cantitate de material rulant pentru transportul trupelor. La Rusciuk şi cele-l’alte centrurî militare s’ar fi făcut mari aprovisionări de nutriment și furaje. Corespondentul nostru nu poate să ia respunderea daca această mișcare este sau nu făcută în vederea proclamărei Regatului sau pentru manevre ori pentru serbătorirea victoriei de la Slivnița. * ULTIME INFORMAŢII Mişcarea din Bulgaria Câteva ziare, au anunţat aseară că mâine 2 (14) August, zi aniversară a bătăliei de la Slivniţa, Bulgarii ar voi să proclame independenţa lor şi pe principele Ferdinand de Rege. Cititorii noştri cunosc din precedentele corespondenţe ce am publicat din Bulgaria, mişcarea ce se manifestă acolo. Azi am fost după informaţiuni şi iată ce am aflat: 1) Din sorginte bulgară foarte autorizată: Persoane ce au sosit în Bucureşti din Rusciuc, Şişlov, Lompalanca şi alte oraşe din Bulgaria de Nord, afirmă că în urma ultimei călătorii a Dor Stambuleţ, preşedintele consiliului şi Toncei, ministru de justiţie, nu s’a maî vorbit prin acele oraşe pe unde ei au trecut de cât de proclamarea independenţei şi a prinţului Ferdinand de Rege. Persoanele de la care ne-am informat, cred lucrurile adevărate şi posibile. 2) De la Agenţia Bulgară , D. Vladigherof, secretarul Agenţiei, ne declară că nimic nu este adevărat deoarece, nimic nu se poate face fără o mare Sobranie constituantă. Cu toate acestea din felul D-sale de a vorbi se pare că lucrurile sunt proiectate pentru maî târziu. 3) Din sorginte Rusească : Nu crede în posibilitatea acestei lovituri de Stat. 4) De la corespondentul nostru: Toţi ofiţerii cari nu sunt indis 5) Celelalte legaţiunî din Bucureşti . Se comentează foarte mult, întârzierea plecăreî în concediu a D-lui comite Coluchoivsky, care trebuia să plece de acum trei zile şi sosirea precipitată a D-lui Hitrovo de la Sinaia. Vom ţine în curent pe cititorii noştri. D. procuror general Burada, îşi va depune azi raportul său, asupra anchetei de la Giurgiu,o anchetă provocată precum se ştie de o plângere a junimisto-colectiviştilor din localitate, cum că administraţia ar fi ingerat în alegerea delegaţilor pentru colegiul al treilea de deputaţi. Zgomotul respândit despre demisionarea D-lui colonel Baroţi, din funcţiunea de prefect al judeţului Constanţa, la din ce în ce mai multă consistenţă. D-nii Mănciulescu, prefect de Teleorman şi Giurgea, prefect de Tecuciu, au sosit eri în capitală. D. Mihail Kogălniceanu a încercat o perdere însemnată. Pe proprietatea sa Drâncenii din judeţul Fălciu, un incendiu violent i-a pricinuit pagube, care s’ar ridica, precum se crede, la suma de 200.000 lei. D. Ştefănescu, director al penitenciarului de la Văcăreşti, a fost ieri recomandat pentru postul de sub director al penitenciarelor. Constituţionalulşi-a schimbat părerea. Se ştie că el luase apărarea D-lui Ciupescu, când acesta fusese suspendat din funcţiunea sa de sub-director al penitenciarelor pentru că săvârşise o imoralitate. Ziarul junimist se căeşte mult de ceea ce a făcut, şi ne-o mărturiseşte aceasta in numărul de aseară, regretând amarnic că şi-a luat apărarea. La 28 iulie a fost prins, la Tölgyes, primul sat unguresc la graniţa dintre România şi Transilvania, unul din ucigaşii lui Froim Goldman, antreprenorul tutunurilor din Piatra, omorît în ziua de 13 iulie la punctul Buhalniţa. Cel prins este chiar cârciumarul de la Buhalniţa , după afirmarea unui birjar ovrei. A fost prins in momentul când schimbase vreo 700 franci în fiorini. Prin urmare informaţia Românului că ucigaşii au fost prinşi, a fost greşită. Ucigaşul va fi azi reexpediat la Tölgyes şi d’acolo în România. D. C. Prassa, din Iaşi, unul din amicii fostului Casier al Creditului d’acolo, printr’o scrisoare ce ne adresează, insultă pe corespondentul nostru, pe care D-sa nici nu’l cunoaşte, nefiind acela pe care o bănueşte. Noi rugăm pe D. Prassa, dacă este om de onoare, să se pună singur la dispoziţia justiţiei spre a-i da toate desluşirile ce cunoaşte şi nefiind implicat în nimic, vom fi foarte satisfăcuţi a o recunoaşte. Până atunci , sfătuim a fi mai modest când scrie. In zilele de 12, 13 şi 14 curent, se vor face alegerile noi de consilieri comunali în Călărași. D. de Coutouly, ministrul Franciei la Bucureşti, a primit marele cordon al Coroanei României. De asemenea, întreg personalul legaţiunei franceze a primit acest ordin, în diferite grade. In ziua de 7 August se va judeca de consiliul de resbel al corpului III de armată procesul colonelului Polizu. Comisiunea consiliului de resboiț e compusă după cum urmează : Preşedinte: D. general Dunca. Membrii: D-nii generali Pencovicî, Berendeî, coloneii Cisman și Heiban. * Comisarul regesc special este D. colonel Şerbănescu. De la 1 — 10 Septembre se va ţine concursuri pentru ocuparea locurilor de bursieri de la următoarele şcoale: Şcoala Normală Carol I, 43 locuri. Şcoala Normală Vasile Lupu, 30 locuri. Şcoala Normală din Galaţi, 20 locuri. Şcoala Normală din Bârlad, 135 locuri.I — w —ni ! — 3 Astă-noapte a trăznit cutia cu baterii a telefonului D-lui primprocuror ce comunică cu prefectura de Ilfov. Curentul electric a intrat pe sîrma conducătoare, n’a făcut altă stricăciune de cât a zdrelit colţurile sobei şi a rupt cutia de baterii în mai multe bucăţi.MBH Atragem atenţiunea D-lui comandant al pieţei asupra următorului fapt: Azi dimineaţă pe la orele 9, un soldat umbla cu căldăruşa după un preot, intrând şi la magazinul de coloniale al D-lui Părvănescu, de pe calea Victoriei. Rugăm pe D. comandant al pieţei să cerceteze acest caz. Nu ştiam că soldaţii pot fi întrebuinţaţi ca să umble şi cu căldăruşa prin prăvălii. Librăria Centrala J- Ranisténu Bucureşti Vlennent de paraitre Sciences Medic ales Dujardin-Beaumetz. L’Hygiéne 1 rophylactique. . . . .................................LoI 6.90 Penard. Guied de l’accoucheuret de la sage femme................................ . . „ 7.— Layet. Traité Pratique de la Vaccination animale . . . .........................................14 — Charcot Maladies infectieuses. Affections de la peau, Kystes Hydatiques, Estomac et' rate, Thérapeutique. . . , . „ 12.— Gautrelet. Urines, Depots, Sédiments etc 7 — Bouchut et Després. Dictionnaire de méde cine et de thérapeutique médicalo et c hi rurgicale, nouvelle edition 1889. rel 35—, A apărut Tratat Vmicol de I. Popp. 0 rocomaudăm fiind n scriere foarte folositoare peutrn toţi D-nil Proprietari de vii şi Cnltivatorî de Vinuri. Se află de vânzare Ia Librăria Socec şi C-nie şi Calea Dorobanţi No. 20. PENSIONATUL EMU BALTEANU BUCURESCI Primeşte şcolari pentru clatele primare, gimnasiale şi comerciale, interni şi externi cu preţuri moderate. Şcolarii gimnasiali pot urma cursurile în pension sau la şcoalele Statului având în pension meditarea şi îngrijirea. Succesele elevilor cari au urmat cursurile in pension dovedesc oricui ca direcția ştie se’sî facă datoria. Afară de cele alte studie, franceza și germana sunt obligatorie Se prefera elevi mici celor mari. D E VENZIRE EFT1N SJ°SX“,restre, drum de fer și alte maşini pentru exploatare de păduri. A se adresa Strada Dreaptă, 24. D-lui C. D. SkA VI Jul A cu Preţ foarte moderat pro- OC VI11Uoprietatea din strada Mircea- Vodă No. 18 colţ cu strada Vintilă, cu venit anual de lei 3500. Pentru informaţiuni a se adresa la proprietar în str. Lucacu No. 24 de la 8—10 ore dimineaţa. Un fost comersant şi funcţionar, posedând certificate de bună conduită şi încredere, doresce a se angaja la vreo casă de comerciu, fabrică sau la vreun antreprenor etc. pentru conducerea diferitelor afaceri. Adresa str. Sf. Stefan 14 __________ G. Georgescu Studiind chirurgia la Paris în serviciul Dr. Guyon anunţ onor. public că dau consultaţiuni de maladiile organelor genito-urinare (boalele de ud, boalele organelor sexuale precum şi boalele lumescî) şi ocupându-me in special cu această ramură a chirurgiei, pot face operaţiuni, după metoadele cele mai perfecţionate Ora 4—6 p. m. Strada Apoodor No. 7 (spre Sf. Apostoli) Saraci gratis. Dr. D. Ioanneson Badian.