Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)

1889-10-01 / nr. 337

2 S­PORT Alegerile de Duminecă, după cum am anunţat deja din săptămâna trecută, vor fi foarte interesante şi vor fi cu atât mai interesante, cu cât la fie­care curse aleargă caii care în mai multe rânduri au eşit Intuia, aşa că putem zice cu drept cuvânt că învingătorul de ets-timp e regele învingătorilor: I Premiul Ministerului Domeniilor Intrarea 100 lei până la 9 Septem­brie şi îndoită până la 29 Septembrie. Distanţa 2,200 metri. Premiul I 2,200 lei . Oferiţi de Mi­„ II 350 „­i­nisterul Do­„ III 200 „ I meniilor. Sunt înscrişi patru concurenţi : Loteria a D-lor fraţii Marghilom­an P. L. M. a „ Locot.-colonel Vlădoianu, La-Condola a D-lui N. Filip­escu Cid-Campeador „ „ „ II Premiul de toamnă, această cursă e interesantă din cauză că va fi o luptă foarte mare între Allein, Volant La- Grace şi Pérouche. Intrarea 175 lei până la 16 Septem­brie şi îndoită până la 28 Septembrie. Distanţa 1,600 metri. Premiul I 3,500 lei. „ II 400 „ Sunt înscrişi: Perouche a D-lui Mărăscu Alb­in „ „ Gatargiu Sa-Gr­ace a D-lor fraţii Marghiloman Copubec „ „ „ „ Volant a D-lui M. Mărăscu Nuvela a hergheliei Paşcani. III Premiul Mogoşoael, Steeple-Chase. Intrarea 100 lei până la 16 Septem­brie , calul eşii­entuin se va vinde prin licitaţiune. Distanţa 3,600 metri. Premiul I 2,500 lei. „ II 300 „ Aleargă. Cartel al II a D-lui Galargiu Villeroy a D-lor fraţii Marghiloman Jana „ „ „ » P. L. M. a D-lui L.-colonel Vladoianu. IV Premiul Berestreu, calul eşti­entuin sei va pune în vînzare, declararea vînzăre până la 28 Septembrie. Intrarea 75 lei până la 28 Septem­brie. Distanţa 1,600 metri. Această cursă va fi iarăşi interesantă din cauză că aleargă 7 cal şi toţi mai de aceiaşi forţă şi anume: Premiul Călăraşilor, alergare militară pentru călăraşi (trupă) din toată ţara cu esclusiunea voluntarilor pe doi ani, sunt înscrişi 23 de concurenţi. Intrarea liberă. Distanţa 1,500 metri. Premiul I 400 lei . II 300 . Oferiţi de Mi­nisterul de Res­­bel. II Premiul Subscriitorilor, această aler­gare numită a Subscriitorilor este com­pusă de 300 bilete a 36 lei unul, se va trage prin sorţi şi numărul câştigător, va câştiga calul care a eşit cel întâiu la această cursă , şi din preţul biletelor se va plăti premiul întâiu şi al doilea în cas când va mai fi vre­un escedent va rămânea la fondul curselor. Intrarea 75 lei până la 16 Septem­brie şi îndoită până la 28 Septembrie. Distanţa 2.500 metri. Premiul I 8.000 lei. „ N­ 250 „ Sunt înscrişi 7 cal. Good-Bye a­­­-lui Malla Electra a D-lui Major Baldovin All­in a D-lui Catargiu Calipan a D-loi Marghiloman La­ Gondola a D-lui N. Filipescu Falanga a D-luî G. Cantacuzino Cartel al II a D-lui Catargiu VII Premiul trofeurilor, trap înhămat. Distanţa 3,000 metri. Concurează D-lor: Matale Ionescu şi Zisu VIII Măciu între calul Pycadely a D-lui Locot.-colonel Vlădoianu şi Maladeta a D-lui Căpitan Poenaru. Distanţa 2,200 metri cu 4 garduri. Premiul I 1,000 lei. Maladeta încărcată cu 69 chilograme va fi călărită de D. sub­-locot. Man­­caş şi Pycadely cu 74 chilograme călărit de D. sub-locot. Gălăşescu.—In toamna tre­cută Pycadely călărit de D. Gălăşescu a câştigat premiul Intaia şi deci e a­­proape sigură reuşita lui. „ III 200 „ ,, IV 100 „ D­ilene i­ omor la T. Frumos La 25 Septembre curtea cu juraţi, a judecat pe Ion Iuraşcu din T. Frumos, acuzat pentru crima de omor săvârşită dar neisbutită asupra lui N. Mihai tot din T. Frumos. Curtea era compusă din D-nul Elef­­teriu Economu, consilier de curte, ca preşedinte, Andrei Chirilovici şi Savel Zaharescu judecători de tribunal, iar fo­toliul ministerului public era ocupat de D. procuror de tribunal N. Leonescu. Apărarea era representată prin D-nii avocaţi Nicolaide, Dabija şi Gheorghiu. Faptul a fost următorul : N. Mihai, care era servitor la Ion Iuraşcu a părăsit serviciul din causă de neplată la 4 Iunie. La 6 Iunie Iu­raşcu, se duce pe la 8 ore dimineaţa la casa lui Mihai de’l caută, şi negăsin­­du’l se retrage. Ceva mai târziu Iuraşcu înarmat cu un revolver şi însoţit de ne­vasta sa, se duce la casa lui Mihai şi ameninţând cu revolverul pe femeia şi soacra lui Mihai, ridică prin putere toate lucrurile acestuia chiar şi ale femeilor lăsând casa goală. Mai târziu vine ia­răşi înarmat, ameninţă pe femeia şi pe soacră, se suie în pod, unde a căutat pe Mihai, dar negăsindu’l s’au retras din nou. Noaptea, pe la 1 după miezul nopţei, iarăşi înarmat se introduce în casa lui N. Mihai, pe care, găsindu’l a­­cuma acasă, ’l-a somat să meargă la lucru că alt­fel îl împuşcă ca pe un câine. Dar N. Mihai, respunzând că n DUMINICA 1 OCTOMBRE 1889 se duce până ce nu’l va plăti, Iuraşcu ridică revolverul asupra lui şi numărând una, două, trei, dă foc. Glonţul a spart palma mânei stângi şi s’a oprit în pân­tece. Când Iuraşcu a voit să mai des­carce un foc, a fost oprit de către preo­tul I. Voim, care, auzind vuet şi fiind vecin, a venit să vadă ce este. In cursul desbaterilor s’a produs un incident; apărarea a susţinut că preo­tul I. Voicu nu poate fi ascultat ca martor până 68 nu va depune jurământ înaintea curţei, procurorul a susţinut că conform dreptului canonic şi regulamen­tului sf. Sinod, preotul nu trebuie să depue jurământ și să fie ascultat ca martor fără jurământ. Curtea a hotărît ca preotul să jure. Ministerul public a cerut atuncea amânarea procesului și trimiterea preotului să jure conform drep­tului canonic. Apărarea a combătut in­cidentul de amânare ca fiind tardiv. Cur­tea a respins cererea ministerului pu­blic şi în desacord cu concluziile sale, a condamnat pe preot la 20 lei a­­mendă. Juraţii auzind acuzaţia ministerului public şi susţinerile­­­apărătorilor, a dat un verdict afirmativ cu circumstanţe u­­şurătoare. Curtea a condamnat pe I. Iuraşcu la 5 ani închisoare. ----------------------ornam—---------------------­ Spic. Premiul Adevărului Administraţia Adevârului oferă, pe viitor,abonaţilor săi,următoarea combinaţiune: 1) Un abonament la Adevérul şi la Revista Noné (anul I sau al II-lea) pe timp de un an, cu preţul de 40 lei, în loc de 50 2) Un abonament la Adevĕrul pe un an şi amândouă anii Re­vistei Nonî împreună cu premiul Revistei, 59 lei, în de po 74 lei. Exemplul dat de ministrul căi­lor de comunicare din Ungaria, va fi urmat imediat şi de căile ferate ruseşti, care vor reduce mai mult de cât azi tariful lor. La noi s’a lucrat până ce a os­tenit onorabilii de la direcţiunea căilor ferate, în cât stau de se odihnesc atât D-lor cât şi lucrările ce au făcut. Mai multă energie n’ar strica, căci Statul pierde foloasele la care are drept. La alegerea colegiului al treilea pentru consiliul judeţian din Ia­lomiţa, au reuşit partizanii guver­nului. Opoziţia n’a prezentat listă. "In urma denunţărilor făcute în ziarul nostru de părinţii defunc­tului Elie Mateescu cum că acesta ar fi murit din bătaia ce iar­­ dat’o D. locotenent Roată, an mîntul îşi deschide sînu’i rodnic, fără să fie nevoe ca să i’l sfîşie plugul. Mulţimea fericiţilor, sculându-se în­treagă când ne-am apropia noi, ne-ar pune să şedem pe o laviţă de iarbă ver­de, în rândul d’întâi, printre poeţi. A­­mantele lui Joe şi fiica sa Elena ne ar ceda bucuros locul lor de onoare. mers la ministerul de resbel pen­tru a capeta informaţiunî exacte. Un ofiţer superior ataşat pe lângă acel minister ne-a declarat că în urma anchetelor făcute nu mai rămâne umbră de îndoială că defunctul soldat Elie Mateescu nu a fost bătut de locotenentul Roată, şi că nici n’a murit din pricina bătăiei. I . Azi va veni din nou înain­tea Curţei de Apel din Capitală, procesul escrocului Andronic. Acuzaţiunea va fi susţinută de D. procuror de secţiune, Budiş­­teanu. In numărul nostru de­ joi vor­bind de apariţiunea unui nou ziar junimist la Iaşi, am zis : încă o ciupercă la orizont! Sperăm că nuoii noştri confraţi vor înţelege că această expresiune nu a fost de­cât o glumă nevi­novată. De altmintrelea ciuperca este o legumă din cele mai alese, şi care întruneşte duce însuşiri : aceia de a fi foarte gustoasă şi aceia de a fi veninoasă în oare­care împre­jurări. înainte de a fi mâncată ea se încearcă cu o lingură de metal preţios. Dorim dar Erei Nudi să crească ca ciuperca în timp de ploae, a­­dică cu belşug. - 4«HM— Informaţiivul D. Niculae Kreţulescu a fost silit să vie in Capitală pentru a putea avea pe doctori mai aproape. Directorul nostru s’a grăbit a vizita ieri pe D. Kreţulescu. Putem dar linişti pe numeroşii a­­micî ai simpaticului senator, asi­­gurându’i că peste puţine zile D-sa va fi cu totul bine. Din ştiri particulare aflăm că Ca­­merile franceze vor fi convocate in primele zile ale lunei Noembre. Calea Griviţa se pavează din nou. Marea cantitate de nisip ce se aruncă, ascunde defectuozităţile facerea acestui paragiu. Rugăm pe D. Primar să vază el însuşi cât de mult această lu­crare lasă de dorit. —WSS fi We — Joi Doctorul Chiriac a făcut o operaţiune foarte grea Doamnei Bottescu din calea Călăraşilor la care a reuşit cu deplin succes. In mai multe rânduri tinerul nostru Dr. Chiriac a dat probe de ştiinţă şi aptitudine. Examenele pentru admiterea în şcoala aspiranţilor pentru căile fe­rate, încep Luni, iar cursurile vor începe la 15 Octombre. Luni se deschide a doua se­siune a Curţei cu juraţi din Ca­pitală.­­ Curtea va avea de judecat în această sesiune şi câte­va procese de presă. —«una»«­— In numărul nostru de Jouî 28 curent, s’a publicat la informaţiunî că „sub-comisarul secţiei 36 s’a bătut cu îngrijitorul acelei secţii într’o cârciumă din apropiere, zisă a Iul Iordan. D. inspector Grant ne roagă azi să rectificăm această informaţiune, de oare­ce în urma cercetărilor fă­cute însuşi de D-sa, nu s-a întâm­plat cel mai mic scandal, provo­cat de funcţionarii menţionaţi. Reporterul nostru fiind indus în eroare, ne grăbim a rectifica in­­formaţiunea, şi o facem aceasta cu atât mai multă plăcere cu cât D. inspector Grant, ne-a dovedit că este un funcţionar conştiincios. Teatru Dacia.—Diseară 30 Sep­tembrie, se va reprezenta frumoasa piesă Barbara Ubrick, în bene­ficiul Doamnei Frosa Domino și al elevilor Stoenescu și Georgescu. Știri Telegrafice CONSTANTINOPOL, 29 Septem­bre. — Noul ambasador la Petersburg Hussin Paşa pleacă azi să ocupe pos­tul său. — D. de Ne­idoff a dat ieri un prânz în onoarea sa. — Un nefl raport sl Ini Saekir- Paşa constată împăciuirea desăvâr­șită a Cretei. — Agentul bulgar, D. Vulkovicî, s’a întors la Constantinopol; el a avut o întrevedere cu marele vizir și ministrul afacerilor streine. KIEL, 29 Septebbre. — Iadurile ru­sești Dersava și Ţarevna au sosit la o ore seara; la trecerea lor înaintea escadrei de resboia engleză, cele cinci corăbii cari o compun : Iron, Duke, An­son, Monarch şi Northumberland au în­­nălţat pavdionul rusesc. La 5 ore ami­ralii de Goltz şi Knor, mareşalul Cur­ţii, de Seckendorf, serviciul de onoare, generalii de Werder şi Kaltenborn şi ambasadorul Rusiei, Corniţele Şuvaloff, s’au dus pe bordul Derşavel, iluminată într'un mod splendid prin lumină elec­trică, spre a saluta pe Ţarul. Majesta­­tea Sa va rămâne pe bord până în mo­mentul plecării sale la Berlin. S’a dat un prânz de gală pe Dersava. BERLIN, 28 Septem­brie. —După dis­tribuirea premiilor la Expoziţia apara­telor menite a evita accidentele, gene­ralul de Waldersee, şeful statului-major general, a rostit un discurs în care a făcut să reiasă că cel mai rău din ac­cidente, ce ar trebui să se evite, e răs­­boiul şi se va ajunge acolo dacă ten­dinţele manifestate de expozanţi ar iz­buti să fie împărtăşite de toate naţiunile. El a ridicat un toast pentru Expo­ziţie căreia î i urează de a contribui la menţinerea păcei. BELGRAD, 28 Septembrie. —Se con­stată pretutindeni mirarea produsă de trecerea neaşteptată a Prinţului Ferdi­nand şi svonurile fantastice la care au dat loc. — Stupcina se va deschide la data legală de 10 Octombrie, stil vechiu.­­ Cursurile pentru instrucţia ofiţe­rilor de rezervă, se vor deschide în cu­­rînd în fie­care divizie de infanterie şi de cavalerie, precum şi în artilerie. IRONIA MORŢEI (DIALOG) Moartea (şezând pe un scaun).— In sfârşit, iată-mă !... El (făcând o mişcare de mirare).— E cine­va lângă mine ? Moartea (zâmbind). — ’Ţi sunt ală­turi eu, moartea, şi vin tocmai din poa­lele Himalaei pentru tine. Cu suflarea mea, am îngheţat până aici trei sute de mii de ființe. ’Ți a venit acuma rândul... gătește-te... El (îngrozit peste măsura).—Moartea? Dar sunt sănătos, n’am nimic. Așa pe neașteptate, tocmai când nu mă gân­deam la tine?... (a parte). Asta-i curat vis... ce mincinoase sunt și visele!.. Moartea (apucând din aer o țigare aprinsă gata).—Știi că’mi placi ?.. Auzi acolo ? FOIŢA ZIARULUI „ADEVERU­L JEAN SECOND !) SĂRUTĂRILE Prima sărutare îndată ce duse Venus pe Ascagne pe muntele Cytherel îl puse adormit pe mic­­şunele moi, făcu să cază pe delături o ploaie de trandafiri albi şi răspândi în­­prejur valuri de miezme. Nu trecu mult şi focu’l­ntins pentru Adonis se deșteptă, o văpaie care nu’i era necunoscută circulă în sânul său. De câte ori voi dânsa ca să strîngă pe ne­­potu său în brațe ! de câte ori zise : „Tot ast­fel era Adonis!“ Fiind­că să teme să nu tulbure som­nul liniștit al copilului acopere cu mii de sărutări trandafir­l care ’l înconjor. Tran­dafirii se aprind, o adiere uşoară min­­gie, cu dulce murmur, buzele amoroase ale Venusei. Ori­când atinge un tran­dafir înfloreşte o sărutare care ’i îndo­­eşte plăcerile. Zeiţa Cythera, preumblată pe nori de lebede de o albeaţă uimitoare, ocoleşte lumea, întocmai ca şi Triptolem­ea sea­mănă sărutări pe pămîntul roditor, zi­când din gură vorbe de trei ori miste­rioase. îndată răsare un seceriş bine fă­cător pentru suferinţele muritorilor; ră­sare singurul balsam pentru durerile mele. Vă salut pentru tot­deauna pe voi cari potoliţi violenţa focurilor noastre, sărutări umede, înflorite în sînul fraged al trandafirilor ! Voesc ca cântecele mele să celebreze laudele noastre câtă vreme va fi cunoscută grădina Heliconului şi câtă vreme Amorul eloquent, credincios suvenirului rasei iubite a fiilor lui Enea, va vorbi limbagiul armonios al Romanilor. A doua sărutare După cum viţa s’agaţă amoros pe ul­mul vecin şi după cum edera încolăceş­te cu o spirală imensă stejarul uriaş, tot ast­fel, Neero, dacă ai putea să îno­­zi pentru tot­ d’auna braţele înprejurul gâtului meu, şi să poată şi braţele mele să te strângă într’o strânsoare vecinică, ah! în sărutarea aceasta fără sfârşit, nici Ceres, nici amabilul Bacchus, nici dul­cele Somn nu m’ar desprinde, o! viaţa mea, de gura ta rumenă. Stinşi într’o înbrăţişare mutuală a­­ceeaşi barcă ar duce pe doi amanţi în împărăţia neagră a lui Platon. Am stră­bate amîndoi câmpii mirositoare unde domneşte o primăvară vecinică. Am vedea locurile unde, credincioşi iubiri lor de odinioară, eroii vestiţi şi amantele lor formează danţuri şi concerte voioase în­tr’o vâlcea sădită cu morţi. Acolo mic­­şunelele trandafirii, zambilele cu părul de aur joacă cu frunzetul fremătos al dafinilor. Zefirii calzi cântă în ori­ce timp dulcele şi armoniosul murmur. Pă- A treia sărutare Dă-mi o sărutare dulce, îţi zic, copilă încântătoare! "Buzele tale au atins re­pede buzele mele; pe urmă, întocmai ca cineva care ar sări înapoi de spai­mă că a călcat pe un șarpe, gura ta sa desprins de o dată de gura mea. Nu, sufletul meu, aceasta nu va să zică a da o sărutare dulce, ci va să zică­­numai amarnica părere de reu pentru o săru­tare dulce dată. A patra sărutare Sărutările pe cari le dă Neera nu sunt sărutări , sunt nectar. Răsuflarea ei a nard, a zmirnă şi a scorţişoară ; este o miere care se potriveşte cu mierea pe care o recoltează albina de pe coastele Hymetelul sau după trandafirii Atticei, şi pe care o depune în celulele de cea­ră virgină, sub roiul de ribită. Dacă aş gusta mai multe sărutări d’a­­cestea m’aş face deodată nemuritor şi m’aşi hrăni cu mîncările zeilor. Cruţă-mâ, Neero, cruţă-mă de ast­fel de favoruri sau fii şi tu nemuritoare. N’aş şedea fără tine la banchetul ceresc; nu, chiar dacă zeii şi zeiţele ar detro­na pe Joe şi mi-ar oferi sceptrul lumi. A cincea sărutare Când mă strângi în braţele tale, Ne­ero ; când te atârni de umerii mei şi mă strângi pe gâtul tău, pe sânul tău, pe obrazul tău, înflăcărat de iubire ; când îţi lipeşti buzele mele şi mă muşci şi gemi subt muşcăturile mele; când mă gâdeli cu limba ta palpitândă ; când răsuflarea ta îmbălsămită, ca un zefir umed, suav şi dulce, înviorează în mine viaţa care mă părăseşte, când prinzi tu sufletul meu gata să sboare din pricina jăratecului care ’l mistue, şi când aspiri focul care mă arde, şi ’l potoleşti, tu, Neero; a­­tunci eu răcorit de suflarea aceasta dul­ce zic: „Amorul este zeul zeilor, nici un zeu nu e mai presus de Amor. Dar dacă există vre­o zeitate care să fie mai mare de­cât el, apoi tu eşti zeitatea aceea Neero.“ Aceasea sărutare Ne învoiserăm pentru două mii de să­rutări şi sărutări de cele mai bune, eu am dat o mie, tu mi-ai dat o mie, da frumoasă Neero, socoteala este întocmai. Dar știut ca vre­o dată an oral să cal­culeze ? Ar lăuda cineva pe Ceres dacă ar număra spicurile cari acoper holdele? Numără cine­va firele de iarbă care ta­­petează livedea umedă? Se închină ci­neva ţie, o Bacchus, pentru o sută de ciorchini de struguri? Cere cine­va o mie de albine divinului Aristeu? Când Joe stropeşte câmpiile noastre arse de soare noi nu numărăm picăturile de ploae cari cad. Şi când se deslănţuesc viatu­rile cu furie, când Joe înfuriat se ar­mează cu trăsnetul şi varsă puhoaie de grindină în aer şi pe pământ, puţin îi pasă lui câte ţinuturi prăpădeşte. Bunu­rile sau relele ne vin din cer cu bel­şug ; dărnicia aceasta este unul din a­­tributele curţii cereşti. Şi tu, divinitatea mea, tu,mai frumoasâ de­cât zâna care brăz­dează pe o ghioace uşoară, azurul valurilor, tu mărgineşti sărutările tale, cari sânt da­ruri divine ? A­h ! tu nu numeri suspi­nele mele nenumărate, inimă nesimţitoa­re ! tu nu socoteşti câte lacrămî îmi scal­dă obrazul şi sînul! Dacă vrei să cal­culezi lacrămile mele, consimt, calculea­ză sărutările tale; dar dacă nu calcu­lezi lacrămile mele să nu te apuci să ’ţi calculezi sărutările. Fie’ţi milă de su­ferinţa mea şi, pentru lacrămî fără nu­măr, dă’mi sărutări fără număr! A şaptea sărutare Frumoasă Neeră, în beţia mea, aşi pune mereu,­ vecinie, pe obrajii tăi de trandafir, pe buzele tale cari fac poftă, pe ochii tăi eloquenţi, de o sută de ori o sută de sărutări, de o sută de ori o mie de sărutări, o mie de milioane de sărutări, atâtea milioane de sărutări câte milioane de sărutări sunt în marea Si­­ciliei sau câte stele sunt pe­ firma­ment. Insă când îmi lipesc gura pe obrajii tăi de trandafir, pe buzele tale rumene, pe ochii tăi eloquenţi, nu pot să admir nici buzele acestea, nici obrajii aceştia de trandafir, nici ochii tăi eloquenţi. Zimbetele tale graţioase a căror putere fermecătoare îmi usucă lacrimile, îmi Jean de Nicolas, supranumit Second, s’a născut in Haga In ziua de 14 Noembre IBN­. Porecla lui de Second [al doilea] îi vine negreşit din pricină că părinţii lui aţi mai avut înainte un alt fiu numit Ion şi care mult co­­pil mic lăsând ast­fel acestuia numele său ca moştenire Jean Second a fos poet celebru, pictor, sculptor si gravor.

Next