Adevěrul, octombrie 1889 (Anul 2, nr. 337-361)
1889-10-01 / nr. 337
2 SPORT Alegerile de Duminecă, după cum am anunţat deja din săptămâna trecută, vor fi foarte interesante şi vor fi cu atât mai interesante, cu cât la fiecare curse aleargă caii care în mai multe rânduri au eşit Intuia, aşa că putem zice cu drept cuvânt că învingătorul de ets-timp e regele învingătorilor: I Premiul Ministerului Domeniilor Intrarea 100 lei până la 9 Septembrie şi îndoită până la 29 Septembrie. Distanţa 2,200 metri. Premiul I 2,200 lei . Oferiţi de Mi„ II 350 „inisterul Do„ III 200 „ I meniilor. Sunt înscrişi patru concurenţi : Loteria a D-lor fraţii Marghiloman P. L. M. a „ Locot.-colonel Vlădoianu, La-Condola a D-lui N. Filipescu Cid-Campeador „ „ „ II Premiul de toamnă, această cursă e interesantă din cauză că va fi o luptă foarte mare între Allein, Volant La- Grace şi Pérouche. Intrarea 175 lei până la 16 Septembrie şi îndoită până la 28 Septembrie. Distanţa 1,600 metri. Premiul I 3,500 lei. „ II 400 „ Sunt înscrişi: Perouche a D-lui Mărăscu Albin „ „ Gatargiu Sa-Grace a D-lor fraţii Marghiloman Copubec „ „ „ „ Volant a D-lui M. Mărăscu Nuvela a hergheliei Paşcani. III Premiul Mogoşoael, Steeple-Chase. Intrarea 100 lei până la 16 Septembrie , calul eşiientuin se va vinde prin licitaţiune. Distanţa 3,600 metri. Premiul I 2,500 lei. „ II 300 „ Aleargă. Cartel al II a D-lui Galargiu Villeroy a D-lor fraţii Marghiloman Jana „ „ „ » P. L. M. a D-lui L.-colonel Vladoianu. IV Premiul Berestreu, calul eştientuin sei va pune în vînzare, declararea vînzăre până la 28 Septembrie. Intrarea 75 lei până la 28 Septembrie. Distanţa 1,600 metri. Această cursă va fi iarăşi interesantă din cauză că aleargă 7 cal şi toţi mai de aceiaşi forţă şi anume: Premiul Călăraşilor, alergare militară pentru călăraşi (trupă) din toată ţara cu esclusiunea voluntarilor pe doi ani, sunt înscrişi 23 de concurenţi. Intrarea liberă. Distanţa 1,500 metri. Premiul I 400 lei . II 300 . Oferiţi de Ministerul de Resbel. II Premiul Subscriitorilor, această alergare numită a Subscriitorilor este compusă de 300 bilete a 36 lei unul, se va trage prin sorţi şi numărul câştigător, va câştiga calul care a eşit cel întâiu la această cursă , şi din preţul biletelor se va plăti premiul întâiu şi al doilea în cas când va mai fi vreun escedent va rămânea la fondul curselor. Intrarea 75 lei până la 16 Septembrie şi îndoită până la 28 Septembrie. Distanţa 2.500 metri. Premiul I 8.000 lei. „ N 250 „ Sunt înscrişi 7 cal. Good-Bye a-lui Malla Electra a D-lui Major Baldovin Allin a D-lui Catargiu Calipan a D-loi Marghiloman La Gondola a D-lui N. Filipescu Falanga a D-luî G. Cantacuzino Cartel al II a D-lui Catargiu VII Premiul trofeurilor, trap înhămat. Distanţa 3,000 metri. Concurează D-lor: Matale Ionescu şi Zisu VIII Măciu între calul Pycadely a D-lui Locot.-colonel Vlădoianu şi Maladeta a D-lui Căpitan Poenaru. Distanţa 2,200 metri cu 4 garduri. Premiul I 1,000 lei. Maladeta încărcată cu 69 chilograme va fi călărită de D. sub-locot. Mancaş şi Pycadely cu 74 chilograme călărit de D. sub-locot. Gălăşescu.—In toamna trecută Pycadely călărit de D. Gălăşescu a câştigat premiul Intaia şi deci e aproape sigură reuşita lui. „ III 200 „ ,, IV 100 „ Dilene i omor la T. Frumos La 25 Septembre curtea cu juraţi, a judecat pe Ion Iuraşcu din T. Frumos, acuzat pentru crima de omor săvârşită dar neisbutită asupra lui N. Mihai tot din T. Frumos. Curtea era compusă din D-nul Elefteriu Economu, consilier de curte, ca preşedinte, Andrei Chirilovici şi Savel Zaharescu judecători de tribunal, iar fotoliul ministerului public era ocupat de D. procuror de tribunal N. Leonescu. Apărarea era representată prin D-nii avocaţi Nicolaide, Dabija şi Gheorghiu. Faptul a fost următorul : N. Mihai, care era servitor la Ion Iuraşcu a părăsit serviciul din causă de neplată la 4 Iunie. La 6 Iunie Iuraşcu, se duce pe la 8 ore dimineaţa la casa lui Mihai de’l caută, şi negăsindu’l se retrage. Ceva mai târziu Iuraşcu înarmat cu un revolver şi însoţit de nevasta sa, se duce la casa lui Mihai şi ameninţând cu revolverul pe femeia şi soacra lui Mihai, ridică prin putere toate lucrurile acestuia chiar şi ale femeilor lăsând casa goală. Mai târziu vine iarăşi înarmat, ameninţă pe femeia şi pe soacră, se suie în pod, unde a căutat pe Mihai, dar negăsindu’l s’au retras din nou. Noaptea, pe la 1 după miezul nopţei, iarăşi înarmat se introduce în casa lui N. Mihai, pe care, găsindu’l acuma acasă, ’l-a somat să meargă la lucru că altfel îl împuşcă ca pe un câine. Dar N. Mihai, respunzând că n DUMINICA 1 OCTOMBRE 1889 se duce până ce nu’l va plăti, Iuraşcu ridică revolverul asupra lui şi numărând una, două, trei, dă foc. Glonţul a spart palma mânei stângi şi s’a oprit în pântece. Când Iuraşcu a voit să mai descarce un foc, a fost oprit de către preotul I. Voim, care, auzind vuet şi fiind vecin, a venit să vadă ce este. In cursul desbaterilor s’a produs un incident; apărarea a susţinut că preotul I. Voicu nu poate fi ascultat ca martor până 68 nu va depune jurământ înaintea curţei, procurorul a susţinut că conform dreptului canonic şi regulamentului sf. Sinod, preotul nu trebuie să depue jurământ și să fie ascultat ca martor fără jurământ. Curtea a hotărît ca preotul să jure. Ministerul public a cerut atuncea amânarea procesului și trimiterea preotului să jure conform dreptului canonic. Apărarea a combătut incidentul de amânare ca fiind tardiv. Curtea a respins cererea ministerului public şi în desacord cu concluziile sale, a condamnat pe preot la 20 lei amendă. Juraţii auzind acuzaţia ministerului public şi susţinerileapărătorilor, a dat un verdict afirmativ cu circumstanţe uşurătoare. Curtea a condamnat pe I. Iuraşcu la 5 ani închisoare. ----------------------ornam—--------------------- Spic. Premiul Adevărului Administraţia Adevârului oferă, pe viitor,abonaţilor săi,următoarea combinaţiune: 1) Un abonament la Adevérul şi la Revista Noné (anul I sau al II-lea) pe timp de un an, cu preţul de 40 lei, în loc de 50 2) Un abonament la Adevĕrul pe un an şi amândouă anii Revistei Nonî împreună cu premiul Revistei, 59 lei, în de po 74 lei. Exemplul dat de ministrul căilor de comunicare din Ungaria, va fi urmat imediat şi de căile ferate ruseşti, care vor reduce mai mult de cât azi tariful lor. La noi s’a lucrat până ce a ostenit onorabilii de la direcţiunea căilor ferate, în cât stau de se odihnesc atât D-lor cât şi lucrările ce au făcut. Mai multă energie n’ar strica, căci Statul pierde foloasele la care are drept. La alegerea colegiului al treilea pentru consiliul judeţian din Ialomiţa, au reuşit partizanii guvernului. Opoziţia n’a prezentat listă. "In urma denunţărilor făcute în ziarul nostru de părinţii defunctului Elie Mateescu cum că acesta ar fi murit din bătaia ce iar dat’o D. locotenent Roată, an mîntul îşi deschide sînu’i rodnic, fără să fie nevoe ca să i’l sfîşie plugul. Mulţimea fericiţilor, sculându-se întreagă când ne-am apropia noi, ne-ar pune să şedem pe o laviţă de iarbă verde, în rândul d’întâi, printre poeţi. Amantele lui Joe şi fiica sa Elena ne ar ceda bucuros locul lor de onoare. mers la ministerul de resbel pentru a capeta informaţiunî exacte. Un ofiţer superior ataşat pe lângă acel minister ne-a declarat că în urma anchetelor făcute nu mai rămâne umbră de îndoială că defunctul soldat Elie Mateescu nu a fost bătut de locotenentul Roată, şi că nici n’a murit din pricina bătăiei. I . Azi va veni din nou înaintea Curţei de Apel din Capitală, procesul escrocului Andronic. Acuzaţiunea va fi susţinută de D. procuror de secţiune, Budişteanu. In numărul nostru de joi vorbind de apariţiunea unui nou ziar junimist la Iaşi, am zis : încă o ciupercă la orizont! Sperăm că nuoii noştri confraţi vor înţelege că această expresiune nu a fost decât o glumă nevinovată. De altmintrelea ciuperca este o legumă din cele mai alese, şi care întruneşte duce însuşiri : aceia de a fi foarte gustoasă şi aceia de a fi veninoasă în oarecare împrejurări. înainte de a fi mâncată ea se încearcă cu o lingură de metal preţios. Dorim dar Erei Nudi să crească ca ciuperca în timp de ploae, adică cu belşug. - 4«HM— Informaţiivul D. Niculae Kreţulescu a fost silit să vie in Capitală pentru a putea avea pe doctori mai aproape. Directorul nostru s’a grăbit a vizita ieri pe D. Kreţulescu. Putem dar linişti pe numeroşii amicî ai simpaticului senator, asigurându’i că peste puţine zile D-sa va fi cu totul bine. Din ştiri particulare aflăm că Camerile franceze vor fi convocate in primele zile ale lunei Noembre. Calea Griviţa se pavează din nou. Marea cantitate de nisip ce se aruncă, ascunde defectuozităţile facerea acestui paragiu. Rugăm pe D. Primar să vază el însuşi cât de mult această lucrare lasă de dorit. —WSS fi We — Joi Doctorul Chiriac a făcut o operaţiune foarte grea Doamnei Bottescu din calea Călăraşilor la care a reuşit cu deplin succes. In mai multe rânduri tinerul nostru Dr. Chiriac a dat probe de ştiinţă şi aptitudine. Examenele pentru admiterea în şcoala aspiranţilor pentru căile ferate, încep Luni, iar cursurile vor începe la 15 Octombre. Luni se deschide a doua sesiune a Curţei cu juraţi din Capitală. Curtea va avea de judecat în această sesiune şi câteva procese de presă. —«una»«— In numărul nostru de Jouî 28 curent, s’a publicat la informaţiunî că „sub-comisarul secţiei 36 s’a bătut cu îngrijitorul acelei secţii într’o cârciumă din apropiere, zisă a Iul Iordan. D. inspector Grant ne roagă azi să rectificăm această informaţiune, de oarece în urma cercetărilor făcute însuşi de D-sa, nu s-a întâmplat cel mai mic scandal, provocat de funcţionarii menţionaţi. Reporterul nostru fiind indus în eroare, ne grăbim a rectifica informaţiunea, şi o facem aceasta cu atât mai multă plăcere cu cât D. inspector Grant, ne-a dovedit că este un funcţionar conştiincios. Teatru Dacia.—Diseară 30 Septembrie, se va reprezenta frumoasa piesă Barbara Ubrick, în beneficiul Doamnei Frosa Domino și al elevilor Stoenescu și Georgescu. Știri Telegrafice CONSTANTINOPOL, 29 Septembre. — Noul ambasador la Petersburg Hussin Paşa pleacă azi să ocupe postul său. — D. de Neidoff a dat ieri un prânz în onoarea sa. — Un nefl raport sl Ini Saekir- Paşa constată împăciuirea desăvârșită a Cretei. — Agentul bulgar, D. Vulkovicî, s’a întors la Constantinopol; el a avut o întrevedere cu marele vizir și ministrul afacerilor streine. KIEL, 29 Septebbre. — Iadurile rusești Dersava și Ţarevna au sosit la o ore seara; la trecerea lor înaintea escadrei de resboia engleză, cele cinci corăbii cari o compun : Iron, Duke, Anson, Monarch şi Northumberland au înnălţat pavdionul rusesc. La 5 ore amiralii de Goltz şi Knor, mareşalul Curţii, de Seckendorf, serviciul de onoare, generalii de Werder şi Kaltenborn şi ambasadorul Rusiei, Corniţele Şuvaloff, s’au dus pe bordul Derşavel, iluminată într'un mod splendid prin lumină electrică, spre a saluta pe Ţarul. Majestatea Sa va rămâne pe bord până în momentul plecării sale la Berlin. S’a dat un prânz de gală pe Dersava. BERLIN, 28 Septembrie. —După distribuirea premiilor la Expoziţia aparatelor menite a evita accidentele, generalul de Waldersee, şeful statului-major general, a rostit un discurs în care a făcut să reiasă că cel mai rău din accidente, ce ar trebui să se evite, e răsboiul şi se va ajunge acolo dacă tendinţele manifestate de expozanţi ar izbuti să fie împărtăşite de toate naţiunile. El a ridicat un toast pentru Expoziţie căreia î i urează de a contribui la menţinerea păcei. BELGRAD, 28 Septembrie. —Se constată pretutindeni mirarea produsă de trecerea neaşteptată a Prinţului Ferdinand şi svonurile fantastice la care au dat loc. — Stupcina se va deschide la data legală de 10 Octombrie, stil vechiu. Cursurile pentru instrucţia ofiţerilor de rezervă, se vor deschide în curînd în fiecare divizie de infanterie şi de cavalerie, precum şi în artilerie. IRONIA MORŢEI (DIALOG) Moartea (şezând pe un scaun).— In sfârşit, iată-mă !... El (făcând o mişcare de mirare).— E cineva lângă mine ? Moartea (zâmbind). — ’Ţi sunt alături eu, moartea, şi vin tocmai din poalele Himalaei pentru tine. Cu suflarea mea, am îngheţat până aici trei sute de mii de ființe. ’Ți a venit acuma rândul... gătește-te... El (îngrozit peste măsura).—Moartea? Dar sunt sănătos, n’am nimic. Așa pe neașteptate, tocmai când nu mă gândeam la tine?... (a parte). Asta-i curat vis... ce mincinoase sunt și visele!.. Moartea (apucând din aer o țigare aprinsă gata).—Știi că’mi placi ?.. Auzi acolo ? FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL JEAN SECOND !) SĂRUTĂRILE Prima sărutare îndată ce duse Venus pe Ascagne pe muntele Cytherel îl puse adormit pe micşunele moi, făcu să cază pe delături o ploaie de trandafiri albi şi răspândi înprejur valuri de miezme. Nu trecu mult şi focu’lntins pentru Adonis se deșteptă, o văpaie care nu’i era necunoscută circulă în sânul său. De câte ori voi dânsa ca să strîngă pe nepotu său în brațe ! de câte ori zise : „Tot astfel era Adonis!“ Fiindcă să teme să nu tulbure somnul liniștit al copilului acopere cu mii de sărutări trandafirl care ’l înconjor. Trandafirii se aprind, o adiere uşoară mingie, cu dulce murmur, buzele amoroase ale Venusei. Oricând atinge un trandafir înfloreşte o sărutare care ’i îndoeşte plăcerile. Zeiţa Cythera, preumblată pe nori de lebede de o albeaţă uimitoare, ocoleşte lumea, întocmai ca şi Triptolemea seamănă sărutări pe pămîntul roditor, zicând din gură vorbe de trei ori misterioase. îndată răsare un seceriş bine făcător pentru suferinţele muritorilor; răsare singurul balsam pentru durerile mele. Vă salut pentru totdeauna pe voi cari potoliţi violenţa focurilor noastre, sărutări umede, înflorite în sînul fraged al trandafirilor ! Voesc ca cântecele mele să celebreze laudele noastre câtă vreme va fi cunoscută grădina Heliconului şi câtă vreme Amorul eloquent, credincios suvenirului rasei iubite a fiilor lui Enea, va vorbi limbagiul armonios al Romanilor. A doua sărutare După cum viţa s’agaţă amoros pe ulmul vecin şi după cum edera încolăceşte cu o spirală imensă stejarul uriaş, tot astfel, Neero, dacă ai putea să înozi pentru tot d’auna braţele înprejurul gâtului meu, şi să poată şi braţele mele să te strângă într’o strânsoare vecinică, ah! în sărutarea aceasta fără sfârşit, nici Ceres, nici amabilul Bacchus, nici dulcele Somn nu m’ar desprinde, o! viaţa mea, de gura ta rumenă. Stinşi într’o înbrăţişare mutuală aceeaşi barcă ar duce pe doi amanţi în împărăţia neagră a lui Platon. Am străbate amîndoi câmpii mirositoare unde domneşte o primăvară vecinică. Am vedea locurile unde, credincioşi iubiri lor de odinioară, eroii vestiţi şi amantele lor formează danţuri şi concerte voioase într’o vâlcea sădită cu morţi. Acolo micşunelele trandafirii, zambilele cu părul de aur joacă cu frunzetul fremătos al dafinilor. Zefirii calzi cântă în orice timp dulcele şi armoniosul murmur. Pă- A treia sărutare Dă-mi o sărutare dulce, îţi zic, copilă încântătoare! "Buzele tale au atins repede buzele mele; pe urmă, întocmai ca cineva care ar sări înapoi de spaimă că a călcat pe un șarpe, gura ta sa desprins de o dată de gura mea. Nu, sufletul meu, aceasta nu va să zică a da o sărutare dulce, ci va să zicănumai amarnica părere de reu pentru o sărutare dulce dată. A patra sărutare Sărutările pe cari le dă Neera nu sunt sărutări , sunt nectar. Răsuflarea ei a nard, a zmirnă şi a scorţişoară ; este o miere care se potriveşte cu mierea pe care o recoltează albina de pe coastele Hymetelul sau după trandafirii Atticei, şi pe care o depune în celulele de ceară virgină, sub roiul de ribită. Dacă aş gusta mai multe sărutări d’acestea m’aş face deodată nemuritor şi m’aşi hrăni cu mîncările zeilor. Cruţă-mâ, Neero, cruţă-mă de astfel de favoruri sau fii şi tu nemuritoare. N’aş şedea fără tine la banchetul ceresc; nu, chiar dacă zeii şi zeiţele ar detrona pe Joe şi mi-ar oferi sceptrul lumi. A cincea sărutare Când mă strângi în braţele tale, Neero ; când te atârni de umerii mei şi mă strângi pe gâtul tău, pe sânul tău, pe obrazul tău, înflăcărat de iubire ; când îţi lipeşti buzele mele şi mă muşci şi gemi subt muşcăturile mele; când mă gâdeli cu limba ta palpitândă ; când răsuflarea ta îmbălsămită, ca un zefir umed, suav şi dulce, înviorează în mine viaţa care mă părăseşte, când prinzi tu sufletul meu gata să sboare din pricina jăratecului care ’l mistue, şi când aspiri focul care mă arde, şi ’l potoleşti, tu, Neero; atunci eu răcorit de suflarea aceasta dulce zic: „Amorul este zeul zeilor, nici un zeu nu e mai presus de Amor. Dar dacă există vreo zeitate care să fie mai mare decât el, apoi tu eşti zeitatea aceea Neero.“ Aceasea sărutare Ne învoiserăm pentru două mii de sărutări şi sărutări de cele mai bune, eu am dat o mie, tu mi-ai dat o mie, da frumoasă Neero, socoteala este întocmai. Dar știut ca vreo dată an oral să calculeze ? Ar lăuda cineva pe Ceres dacă ar număra spicurile cari acoper holdele? Numără cineva firele de iarbă care tapetează livedea umedă? Se închină cineva ţie, o Bacchus, pentru o sută de ciorchini de struguri? Cere cineva o mie de albine divinului Aristeu? Când Joe stropeşte câmpiile noastre arse de soare noi nu numărăm picăturile de ploae cari cad. Şi când se deslănţuesc viaturile cu furie, când Joe înfuriat se armează cu trăsnetul şi varsă puhoaie de grindină în aer şi pe pământ, puţin îi pasă lui câte ţinuturi prăpădeşte. Bunurile sau relele ne vin din cer cu belşug ; dărnicia aceasta este unul din atributele curţii cereşti. Şi tu, divinitatea mea, tu,mai frumoasâ decât zâna care brăzdează pe o ghioace uşoară, azurul valurilor, tu mărgineşti sărutările tale, cari sânt daruri divine ? Ah ! tu nu numeri suspinele mele nenumărate, inimă nesimţitoare ! tu nu socoteşti câte lacrămî îmi scaldă obrazul şi sînul! Dacă vrei să calculezi lacrămile mele, consimt, calculează sărutările tale; dar dacă nu calculezi lacrămile mele să nu te apuci să ’ţi calculezi sărutările. Fie’ţi milă de suferinţa mea şi, pentru lacrămî fără număr, dă’mi sărutări fără număr! A şaptea sărutare Frumoasă Neeră, în beţia mea, aşi pune mereu, vecinie, pe obrajii tăi de trandafir, pe buzele tale cari fac poftă, pe ochii tăi eloquenţi, de o sută de ori o sută de sărutări, de o sută de ori o mie de sărutări, o mie de milioane de sărutări, atâtea milioane de sărutări câte milioane de sărutări sunt în marea Siciliei sau câte stele sunt pe firmament. Insă când îmi lipesc gura pe obrajii tăi de trandafir, pe buzele tale rumene, pe ochii tăi eloquenţi, nu pot să admir nici buzele acestea, nici obrajii aceştia de trandafir, nici ochii tăi eloquenţi. Zimbetele tale graţioase a căror putere fermecătoare îmi usucă lacrimile, îmi Jean de Nicolas, supranumit Second, s’a născut in Haga In ziua de 14 Noembre IBN. Porecla lui de Second [al doilea] îi vine negreşit din pricină că părinţii lui aţi mai avut înainte un alt fiu numit Ion şi care mult copil mic lăsând astfel acestuia numele său ca moştenire Jean Second a fos poet celebru, pictor, sculptor si gravor.