Adevěrul, decembrie 1889 (Anul 2, nr. 386-409)

1889-12-01 / nr. 386

A­NUL II.—No. 386 Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CIUEI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucurescî la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Şese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Bou­levard de Capuennes; la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­eul No. 19, Boulevard St.-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PrilMESC LA A­DMINIS­­TRATIE ŞI LA „AGENŢIA HATAR“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia ,. „HI.............1­­­1­ , Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele «L Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. —•— UN NUMÉR VECHIŰ 30 BANI administrația : Strada, Nouă, e. | Director politic : ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada 0. EDIȚIA ANTIBIA Sa te feresti, Române! de cuiți strein în casă. V. Alexandri. VINERI 1 DECEMBRE 1881 BIETUL DARWIN­ -----------------------Cețivato­.---------------------­Creditul Urban din lași -------------------------M­ rtASAJ----------------------------­LATERALIZAREA --------------------------------------------------------------­Dupe urma nemților --------------------------------------------------------------­CHESTII de REGULAMENT --------------------------------------------------------------­Tariful nostru vamal - ------------------------------ -toG­îva*--------------------------------­POFTA DE DRAGOSTE -------------------------------------------------------------­r din Iași ----------------------------.................—^­1'■ " * ■ COMERCIUL FRANCIÉI — -------------------------------------------------------------­ Grevele din streinatate ---- ---­DRAGOSTEA DIN URMA București 30 Noembre BIETUL DARWIin De când a intrat darwinismul în capetele câtor­va tineri neexperi­mentaţi, sau în gura câtor­va sca­matori politici, par’că a dat stre­­chia în lună. Nu se mai face nimic, nu se mai scrie nimic, fără ca perii albi ai bietului Darwin să nu fie zmulşi cu o înverşunare sâlbatică. A comis Regele vr’o nouă tra­gere pe sfoară? Imediat Darwin e respunzâtor, căci Darwin a scris teoria selecţiuneî universale. A dezertat vr’un politician din­­tr’o tabâră în alta ; s’au pus ba­zele înjghebărei vr’unei n­oi co­lectivităţi regale ? Darwin e vi­novatul, căci el a scris teoria transformismului. In sfârşit, pentru toate întâm­plările din biata noastră Ţară res­­punderea cade asupra lui Darwin. Câte o dată, gazetarii cu studii filozofice intermitente mai trag la bară şi pe Herbert Spencer, dar aceasta mai rar. Să vedeţi acum de unde sare iepurele. Timpul s’a afundat şi el până în gît în darwinism şi a ajuns la atâta înţelepciune din această pri­cină, in cât a pus în uimire pe cei mai înfocaţi eroi ai fabulelor lui Esop. Intr’un articol întitulat Trans­formarea partidelor, ziarul D-lui Alexandru Lahovary susţine că au existat în Ţara noastră două partide : unul liberal şi altul con­servator , că cel dintâiu s’a de­­sagregat în mai multe grupuri mici, că liberalismul are nevoe de mulţi ani pentru a se reaşeza pe baze solide ; pe când partidul conser­vator a fost şi a rămas unul şi acelaş până acum câte­va săptă­mâni, când nu D. Catargiu a fost trădat, ci D-sa a făcut disidenţă. Iată transformarea pe care o constată Timpul la partidele noas­tre din trecut şi până astă­zi. Uitând că gazeta oficioasă o­­mite de a arăta cauzele reale ale desagregărei partidului liberal și partidului conservator, relevăm următoarea apreciere :... „fără în­doială, grupul disident (liberal), deși mai mic la număr, cuprinde elemente mai bune11, (de­cât grupul colectivist). Deci, să râmâie stabilit că, pen­tru Timpul, grupul liberal-disident e un grup cinstit. Să trecem la conservatori. Lăsăm pe Timpul să vorbească: „Pe când se producea această despărţire în partidul liberal, în la­gărul conservator selecţiunea se îndeplinea fără violenţă, am putea zice cu o linişte perfectă: luna dreaptă (?) a mers desvoltându se „fără a eşi din sinul parti­dului«. Aci vom constata că slujbele îndeplinite de D-nii Carp, Maio­­rescu, Teodor Rosetti, etc. sub guvernul colectivist însemnează, în teoria Darwinismuluî Tîmpian, a nu ieşi din sinul partidului con­servator şi a se opera selecţiunea în linişte. Să venim, în fine, la partea cea mai cu haz din articolul ziarului ieşit din pleavă: „.....Disidenţa conservatoare are la noi tocmai rolul liberalilor­ na­­ţionali printre liberali, şi, între aceste două grupuri, mai există şi un caracter comun : doi bărbaţi de Stat, D-niî L. Catargiu şi Ion Brătianu, prin slăbiciunea lor, aco­perind douâ decadenţe. „In aşa chip ne explicăm învi­novăţirea ce ne aruncă liberalii na­­ţionalî că ne-am transformat parti­dul,—şi, s’o mărturisim, în aşa chip, nu ne-ar surprinde când disidenţa conservatoare şi li­beralii­ naţionali ar hotărî să pornească pe acelaşi drum, braţ la braţ, mănă în mână.“ Iată până la ce aberaţiune min­tală poate duce pe nişte oameni slabi de cap o filozofie, pe care creerul lor n’o poate mistui. Disidenţa (ca să întrebuinţăm ho vrui oviit T'vji’ojjvoIwjV) uOilcel VilLAJ&I n .A voit, ca partea cinstită a partidu­lui conservator, să se alieze cu disidenţa liberală, partea cinstită a partidului liberal. Actualii concentraţi, cari au moş­tenit de la colectivişti şi sistemul de guvernare şi pe Regele Carol cu toate poftele şi actele Sale des­potice, — concentraţii aceştia n’au voit unirea cu liberalii cinstiţi şi acum au ajuns să recomande o­­mului care i-a ridicat acolo unde mulţi din ei n’ar fi ajuns, să se bage şi el in noroiul în care ei înnoată până in gât. Când Darwin a publicat cartea sa despre origina speciilor şi a do­vedit că omul se trage din mai­muţă, a ridicat o furtună în An­glia aristocratică, când scriitorii de la Timpul au ajuns a ne dovedi că dintr’un partid compus altă­dată din oameni independenţi, ca par­tidul conservator, au putut să iasă nişte fiinţe atât de gudurătoare ca concentraţii actuali, trebue să nu murmurăm de loc, ci făcând să zicem : „Ştiinţa ’şi-a spus ultimul cu­vânt“. Bietul Darwin !... D. TELEGRAME ZANZIBAR, 29 Noembrie. — Tru­pele germane au atacat pe Rusirii cari au fost puşi pe fugă, după ce au perdut 230 de oameni. BERLIN, 29 Noembrie. — La alege­rile de balotagiu pentru consiliul comu­nal din Berlin, trei socialişti şi un libe­ral, D. Richter, au fost aleşi în aron­­dismentul al 7-lea. SOFIA, 29 Noembrie. — Delegatul şerb, D. Ştefan­ovici, a avut mai multe întrevederi cu D. Stransky, în privinţa tratatului de comerţ. Reluarea formală a negocierilor e a­­propiată. ATENA, 29 Noembrie. — D. Tricu­­pis ar fi declarat că situaţiunea creată cretanilor prin ultimul firman al Sulta­nului, este ast­fel în­cât cere o inter­­venire diplomatică din partea Greciei. Cronica Parlamentara Chestii de regulament Cum se deschide şedinţa în Camera actuală, imediat privitorul nepărtinitor simte trebuinţa de a o vedea ridicată. O atmosferă lenevitoare stăpîneşte Ca­mera cea rodnică (?) în reforme şi bine­faceri şi fie­care deputat, când intră în incintă, pare pătruns de misiunea de a nu face nimic, de a se plictisi pentru 25 de lei, de a căsca, de a dormi. Cazul cel mai favorabil se întâmplă atunci, când e în joc vreo chestiune de regulament, când vechi parlamentari pot să înșire întreg cortegiul amintiri­lor lor, când tinerii pot să -și desfăşure talentul de chiţibuşuri, de vorbă lungă şi lată, stearpă şi nefolositoare. * * Ieri a fost o zi sacrificată pe altarul regulamentului, tocmai când la ordinea zilei era una din chestiunile vitale pen­tru cetăţenii cari iau parte la politica militantă. La ordinea zilei, între altele, se afla și legea pentru stabilirea cumulului, în­toarsă de la Senat, care a modificat’o în cea mai mare parte și supusă, ast­fel modificată, aprobărei sau respingerea Camerei. * * * D. Carp a luat cel d’întâi și cuvîntul pentru a cere, fără multă bătaie de cap, îngroparea acestei legi, până se va milos­tivi guvernul să propue alta. I-a răspuns D. Vernescu, ceia ce a provocat îndată o discuţie asupra unei chestiuni de regulament, ridicată de D. Voinov. Chestiunea de regulament a fost ri­dicată la o importanţă mai mare de­cât însâ­şi legea în (P­ Jfeţeri qî rlarvTif ai îl mai vorbăreţi au bânit apa m piuă cu regulamentul două ore în şir, pentru ca la urmă să se ridice şedinţa fără a se fi rezolvat măcar chestiunea de regu­lament. * * * In discuţia aceasta deşartă, am avut totuşi de observat două discursuri fru­moase şi o i.ledoarie bună pentru au­ditorul unei j­decătorii de ocol. D-nii Pallade şi Iancovescu ne afi făcut să uităm un moment că e vorba numai de vecinicul regulament, căci cel d’întâiu a ţinut un discurs plin de căl­dură şi frumos ca formă, iar cel d’al doilea ne a delectat cu un discurs sub­stanţial şi concis. Pledoaria banală a fost a tînărului porumbel Chilsenghy, care nu mai sco­tea pe D. Carp din epitetul de onorabil. D. Eugen Ionescu a rămas cu limba scoasă, căci şedinţa s’a ridicat tocmai când, din condescendinţa părintească ob­ţinuse cuvîntul. -----------------•--------oo»c---------------------—----­ Creditul urlan din Iaşi Ancheta de la Creditul funciar urban din Iaşi începută, cea judi­ciară, la SC Iunie iar cea financiară la 26 Iunie, a cotinuat până la 3 Noembre. De la 12 Iulie, data când D. Pretorian, jude instructor, luă afa­cerea pe mână d­atorită energiei şi capacităţei Iui s’a putut ajunge la resultatul necesar justiţiei pentru a­­flarea în mod exct a neregularită­­ţilor cum şi a capabililor. .D-sa a adunat toate proble şi a făcut ex­punerea tuturor fptelor din diferi­tele epoce adică de la înfiinţarea Creditului şi pân la începerea an­chetei. La 1 Noembre instrucţiunea fă­cută a fost înainttă parchetului pen­tru a da rechizorul definitiv care s’a trimis judelui instructor cu data de 18 Noembre,­­ D. Pretorian a şi început a lucra la ordonanţa de­finitivă pe care ceră a o termina până la 4 Decemre cel mult. In cursul instucţiunei s’au dat, după cum este jut, rechizitoarele introductive după care parchetul a deschis acţiune oblică contra D-lor Al. I. Gheorghiu irector atunci încă în viaţă, Ioan A Heiban, casier; Const. Ghiulea Iizor ; Sandu Du­­descu, preşedintei consiliului de ad­ ministraţie ; Gh. Tăcu, vice-preşe­­dinte ; Gh. Drăghici, Th. Bonciu ; Gh. Heiban; Gh. Scorţescu şi Const. Climescu, membrii. Prin rechizitorul definitiv din 18 Noembre parchetul a cerut ca judele instructor să declare caz de urmă­rire contra a şase numai, adică con­tra D-lor: Ioan Al. Heiban, C. Ghiulea, S. Dudescu, Gh. Drăghici, Th. Bonciu şi Gh. Tăcu, cei­l­alţi sunt scoşi din urmărire. Deficitul constatat este : 317,897 lei 76 bani la capitalul de reviri­ment, provenit din cheltueli exagerate ale administraţiei, lipsă din casa direcţiei, 199.400 lei, din care un bon de 5.000 lei depus garanţie de defunctul casier I. Gh. Heiban , iar restul împrumutaţi de la Banca Na­ţională şi în fine, 44,453 lei şi 04 bani, ce cad în sarcina casierului I. A. Heiban. Aceste trei sume dau un total de 561,750 lei şi 80 bani. Fără îndoială că asemenea sumă ar fi de mică însemnătate faţă cu mijloacele de care dispune Creditul, şi că prea puţină perdere ar fi a­­juns pe fie­care dintre societari, dacă nu ar fi fost evaluările exagerate ale imobilelor împrumutaţilor, evaluări ce întrec asupra unora din ele chiar valoarea reală, iar pentru cea mai mare parte trec evaluările peste ju­mătatea valoarei. * * Votarea creditului de 1.369.000 lei, va servi pentru a acoperi acest deficit și a plăti cupoanele și scrisu­rile exigibile. * Grevele din streinatate LONDRA, 29 Noembre. — Lucrăto­rii de gaz au declarat că greva le pare inevitabilă pentru că societatea South Metropolitani se arată neînduplecată. ESSEN, 29 Noembre. — KD. Krupp a făcut o donaţiune de 2 milioane mărci menite înfiinţărei unei bănci de împru­muturi pentru lucrătorii cari ar voi să construiască o casă. INFLUENZA VIEN­A, 29 Noembre. — De­și sunt multe cașuri de boale catarale, mai cu seamă în stabilimentele de bine-facere, nu s’a dovedit pân’acum nici o urmă de epidemie de influenza. PARIS, 29 Noembrie.— Ziarele sem­nalează întinderea epidemiei de gripă în cartierul Hallelor și la Grenelle. Câte­va cazuri s’au ivit la şcoala centrală. To­tuşi epidemia este foarte uşoară. — Ştimi din sorginte autorizată, a­­firmă că Influenza s’a ivit la Paris. COPENHAGA, 29 Noembre. — In săptămâna trecută s’a constatat 59 caşuri de influenza, dintre cari 39 în garni­­soană. LATERALIZAREA Am citit cu multă atenţiune explicarea ce D. Gh. Panu s’a crezut dator a o da asupra inci­dentului întâmplat în sinul gru­­părei parlamentare liberalo-demo­­cratice. Mare noroc are Directorul Lup­tei, dacă numeroşii săi lectori s’au mulţumit cu acea explicare. Eu, lector fidel al ziarului democratic, declar că dânsa nu m’a satisfăcut nici de cum. Explicarea D-lui Gh. Panu este trasă de pâr. Reprezentantul colegiului al 2-lea de Iaşi este hotărit a’şi păstra absoluta sa libertate de acţiune şi tot­o­dată a nu părăsi gruparea parlamentară a cărei şef este D. Dimitrie Brătianu. Cum se pot împăca aceste douâ hotărirî ? înţeleagă cine poate ; eu nu o pot pricepe. Ceea­ ce însă înţeleg (abia astă­zi o mărturisesc) este ţinta pe care o urmărea D. Gh. Panu când scria sâptămâna trecută o serie de ar­ticole pe cari le intitula : Disciplina colectivistă. Domnia sa stigmatiza cu o vervă, al cărei secret îl are cu prisosinţă, supunerea oarbă, necondiţionată, nediscutată a colectiviştilor faţă cu şeful lor. Domnia sa ne da ca motiv al ace­lei supuneri (motiv pe care nu o admit) lipsa totală în partidul co­lectivist de persoane marcante, in­teligenţe vii şi superioare, oameni pătrunşi adânc de cunoştinţele vea­cului, naturi delicate cu o cultură aşa în­cât să se revolte de insufi­cienţa, mediocritatea şi colosalele ne­rozii ale şefului. Domnia sa ne arata cum în partidul colectivist (şi aci are drep­tate) soluţiunea unei chestiuni nu se discută ; ea se impune de şef şi este primită, fără a murmura, de întregul partid, în ochii căruia şeful este infailibil. Fără a voi să scormonesc in­­tenţiunele D-lui G. Panu, nu-mi este oare permis a crede că arti­colele de care am vorbit mai sus erau menite a pregăti lateraliza­­rea sa ? „ Nu a voit oare directorul Lup­tei să dovedească prin lipsa sa de disciplină că grupul liberal- demo­crat posedă persoane marcante, inte­ligenţe vii şi superioare ca D-nii Nicorescu şi Panu care nu se pot supune unui vot al majorităţei gru­pului, vot emis in urma unei lungi discuţiuni ? In adevar, dezaprobarea unei hotărirî luate de majoritatea gru­pului liberalo-democrat nu atră­gea după sine retragerea membru­lui disident; dar D. G. Panu nu s’a mulțumit a dezaproba votul emis, ci l’a nesocotit refuzând a se supune și lucrând in sens con­­trariu. A comis dlar un act de rebe­liune, de nesupunere care Îi im­pune datoria de a se retrage din acel grup, dacă voeşte a fi con­sequent cu sine. Ce ar mai însemna prezenţa soldatului Gh. Panu în grupul pre­zidat de D. Dimitrie Brătianu, dacă soldatul nu mai are încredere în şeful său ? Directorul Luptei fi-va indul­gent pentru sine însuşi, după ce a fost atât de aspru pentru alţii, sau poate exemplul dat de D. Ni­corescu ,l-a sedus şi pe D-sa? Pare-mi-se că lateralizarea (pa­ternitatea acestui cuvînt aparţine D-lui Gh. Panu) este la ordinea zilei. Pentru a salva Casa Proprietăţei din Bârlad, D. Nicorescu s’a late­­ralizat. Are oare şi deputatul colegiului al 2-lea de Iaşi ceva de salvat pentru a înclina spre lateralism ? Alex. V. Beldimann­. Comerciul Franciei PARIS, 29 Noembre.­­ D. Tirard a adunat consiliul superior de comerţ şi de industrie şi i-a exprimat intenţia gu­vernului de a se inspira înainte de toate, în cestiunea tratatelor de comerţ, de do­rinţele interesaţilor şi a cerut consiliu­lui să redigieze un chestionar ce se va trimete tuturor Camerelor de comerț. Comisiunea aleasă de consiliu pentru a­­ceasta a însărcinat pe D. Dautresme cu pregătirea chestionarului.

Next