Adevěrul, decembrie 1889 (Anul 2, nr. 386-409)
1889-12-01 / nr. 386
ce’i desvâlise, şi pe care o săruta dându’i într’o parte, şuviţele de păr negru ondulat, ce’i coperea ochii pini de scântei. Câte o dată se cutremura Înfiorată, pare c’ar fi fost desbătutâ de curenţi electrici. Ş’atunci coprinzându’i gâtul cu braţele îl săruta lipindu-se de el. O luase în braţe, şi învîrtind-o de câteva ori o făcu în silă să şadă pe genunchii mei. Când ’i-am simţit suflarea neregulată şi arzândâ ce făcea să-i svâcnească pieptul, am sărit ca un muşcat de şearpe, şi-am eşit rătăcind pe stradă, ca un năuc, până în seară IV Regimentul 6 de linie îşi schimbase garnizona Trecuse d’atunci vreme multă, în care timp n’o mai văzusem; şi cu toate astea par’că o vedeam veşnic în faţa mea, cu sinul alb desvălit, cu ochii plini de scântei cutremurându-se ca resbâtută de „curenţielectrici“. O iubeam, o simţeam destul de bine; şi cu toate astea tot nu’mi venea a crede ce pusesem pe o bancă, sub un salcâm din grădina publică, și’mi dădusem drumu gândului să rătăcească , în vreme ce pe din’aintea mea la lumina fulinarelor, trecea lumea rînduri rînduri, Tizénd, vorbind— iar muzica cânta într’una purtându-mi p’aripele gândire! mele, cine ştie prin ce lumi necunoscute şi pline de voluptăţi. Auzii o foşnire de rochie pe-aproape, şun glas dulce ce’mi zise: Bună seara, Bebe dragă Am întors capul. Era ea, acea pe care o iubeam fără ca să ştie. Acea ce’mi aprinsese simţirea cu ochii ei plini de farmec dulce şi necunoscut Trecuse departe de mine in rochia ei de melasă neagră, cu dantelă mare şi lată prinsă cu funde roşii, o vedeam frumoasă, frumoasă cum nu se mai poate, şi priveam lung în urma ei. Era atât de frumoasă, ş’atât de bine o prindea rochia, că toată lumea îşi îndrepta privirea asupra el admirând-o. Iar ea le arunca pe sub voalul ce’i acoperea faţa, Infăşurându’i pălăria de jeuri, priviri fulgerătoare. — In seara acea eram fericit; o însoţisem acasă luându’mi bună seara de la poartă. .. Se făcuse un nou soi de viaţă pentru mine Veşnic seara la opt eram în stradă^ aşteptând^ pe dinaintea magazinului. Când eşa îi sărutam mâna şi dându-i braţul o însoţeam, în vreme ce simţeam cum mă furnica prin tot trupul. II destăinuiam totul ca celei mai bune prietine, şi mai ales mă plângeam de stângăcia mea. , Iar ea mă mângâia cu mâna delicată şi arzândă pe obraz, sau se punea lângă mine, pe canapeaua cea mare, ţinăndu şi capul rezemat, de umărul meu, şi simţeam răsuflarea greoaie, şi’i vedeam buzele umede dornice de sărutat. .. Ori prinşi braţ de braţ rătăceam pe lună ca doi îndrăgostiţi. ’Mi da a înţelege mult, aplecându’ş! braţul p’almeu cu putere sau stringându-se de mine; însă tocmai atunci tăceam ca un mut sau căutam a face teorii filosofice. . T-am spus: — Marie dragă ştii tu ce e omul? — Da. O păpuşă. — Ei bine, ştii ce scop are viaţa? Iar ea ’mi răspunse infiorindu-se, şi atârnându-şi braţul. Eşti prea copil a’ţi-o spune. Apoi am tăcut. VI Când a doua seară m’am dus la dânsa, am gâsit’o culcată, părul negru şi uncios îi cădea în valuri pe perna d’albastrul crinului, prinsă cu funde de mătase roşie aprinsă. In odae, domnea o linişte dulce şi plăcută, iar în aer plutea mirosul molatec şi poftitor, de Zubin. M-am sărutat mâna, şi m’am aşezat pe scaunul de lângă pat, ţinăndu-i mâna într’ale mele. — Era bolnavă, şi din când în când se cutremura nervoasa din toropeala ce o coprinsese, şi atunci ’mi strângea mâna cu mai multă furie, pieptu i se bătea, tâmplele’! svâcnea, iar resuflarea’i devenea din ce în ce mai neregulată. l. Rămași, sem pironit pe scaun, fâră casă’mi pot da socoteală de ce vedeam, în vreme ce ea se cutremura, coprinsâ de fiori și scotea gemete înăduşite.... In casă era cald, îmi scosesem tunica, și mă ^plimbam privind când la ea ce se svârcolea cu neastâmpăr în patul poftitor, când la luna ce se arăta atât de poetic prin fereastra zăbrelită. Simţeam cum mi se presvrâtea simţurile şi cutii nu mă mai puteam stăpâni. M’am apropiat de ea şi i-am coprins grumazii sărutându’l cu foc. — Ah bebe dragă cât ’mi-e de frig.... ...Ah! frig e, şi se trase spre mine. Apoi c’o voce tremurătoare mi-a zis: Tu te duci?.... Nu,... nu tedu... rămâi, dormi la mine astă seară... Ah cât mi-e de iea.... Am să mor, şi iar o coprinse criza M’am desbrăcat, şi m’am trântit pe canapeaua din faţa patului Intr’un târziu s’a deşteptat iar şi mă chema c’o voce slabă şi aproape stinsă. M’am Japropiat de ea, ardea ca focul, in casă era răcoare şi.... tremuram. Ţi-e frig?... Ah cât’mi-e de rău, stai lângă mine. Se sculă înmijlocul patului, îmi încolăci gâtul cu braţele şi ,sărutându-mă nebună im! şopti: Ah cât te iubesc. I-am cuprins mijlocul cu furie, şi am strâns-o cu putere pe pieptul meu .. simţeam că nu mai sunt pe lume, că era cu totul o altă viaţă sub papum* de atlas roşu caldă şi parfumată, pe când tmeul îmi sângera sub muşcăturile şi sgârăieturile ei... VII. Despre ziuă am mai sărutat’o odată şi am plecat, ştergându’mi cu batista sângele, ce mi se prelingea pe obraz din sgârâeturile ce’mi pricinuise. Pe stradă tăcere, nimeni, afară de câinii ce umblau în haite răsleţite urlând la lună. Din când în când se mai auzei fluerăturile gardiştilor, ce somnoroşi şedea ei rezemaţi de ziduri.... .. .A trecut vreme multă d’atunci şi cu toate astea, tot pare că o văd veşnic înaintea mea, cu părul despletit şi resfirat pe perna de albeţea crinului prinsă cu funde de mătase roşie aprinsă din vreme ce o strângeam cu foc, şi mă cutremuram de fiorul de voluptător. Am iubit’o mult Şi zicând aceste cuvinte prietenul meu încheie, aprizându’şi din nou ţigara ce se stinsese de mult. Gheorghe de la Odobasca. --------------------------------------------------- cetăţenii săi în mijlocul cărora trăind s’a bucurat de o deosebită stimă ca magistrat integru, avocat şi om onest. * * In strada Lăpuşneanu la evreul Hascar Holtzmann, a murit în ziua de 29 Noembre un copil ca de şase ani de anghina. Cazul de şi e unic în timpul acesta, totuşi credem că consiliul medical al oraşului va lua măsuri riguroase ca nu cumva flagelul să ia proporțiune. * * Din arestul preventiv al județului în noaptea despre 29 Noembre, a evadat individul Ion Florea de loc din Transilvania. ------------------,--------IXZtXSMf------------------*--------| DIN IAȘI Avocatul Emanoil Hristodulo a încetat din viaţa în noaptea despre 29 Noembre. El lasă adânci regrete printre con- Ecouri Parlamentare Camera Deşi D. D. Laurian a terminat proiectul da respuns la Mesagiu, totuşi manuscrisul nu s’a dat la imprimat, având guvernul ar face mai multe modificări Astăzî va fi o întrunire a comisii de respuns, care împreună cu miniştrii va face modificările cerute. Respunsul e tot atât de banal ca şi adresa Tronului. Senatul ia bufet: —Situaţia cam încurcată. Am auzit că au de gând să ne trimeată acasă... zice vorbăreţul senator, D. Hanton Racotă. —Da de ce, frate dragă? Ce suntem noi vinovaţi?... respunde un altul, aproape plângând... Câtă naivitate senatorească! Mâine seară se va ţine o întrunire a senatorlor guvernamentali la hotelul Continental. D. Alexandru Lahovary, ’I poftea singur, spuindu le la ureche, că toţi ce’i presinţi vor avea dreptul la o cutie Djaburov. VINERI 1 DECEMBRIE 1839 Dezbaterile parlamentare SENATUL Şedinţa de la 29 Noembre. Se deschide şedinţa la orele 2 sub preşedinţa D-lui Jîrăiloiu, vicepreşedinte. _* Respund la apelul nominal 75 domni senatori. Banca ministerială e ocupată de D-nii Manu şi Lahovary. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. D. Codrescu roagă ca să se pună la ordinea zilei în secţiuni azi, proiectul de lege relativ la construcţiunea liniei Dorohotă-Iaşi. Se votează indigenatul d-lui Sandu Solomon şi I. Buraru. D-l Alexandru Florescu este ales cu majoritatea voturilor, delegat pe lângă Comitetul Casei Pensiunilor. Se procede la votarea alegerei unui membru în comisiunea numită de Senat pentru cercetarea propunerei D-lui P. Grădişteanu, relativă la modificarea codului penal. Se alege d. C. Boerescu cu majoritate de 63 voturi. Şedinţa se închide la orele 3 la. CAMERA Şedinţa de la 29 Noembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele 1 şi 1/7 sub preşedinţa d-lui Iorgu Cantacu- 7Î110. Presenţi 123 deputaţi. Pe banca ministerială nimeni. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. Se acordă mai multe congedii D-lor Eug. Ghica, Chr. Sulioti. Se suspendă şedinţa până la venirea vreunui ministru. Sosind D. Marghiloman, şedinţa se redeschide. D. N. Filipescu depune la biurou o petiţiune a învăţătorilor din judeţul Brăila, care cer sporirea salariilor. D. C. Dobrescu (Argeş) întreabă pe ministrul lucrărilor publice când are de gând să înfiinţeze vagoanele de clasa a IV-a pe toate liniile, când se va introduce reducţiunea tarifului de călătorie , dacă nu este de părere că şoseaua Turnu-Roşu-Cârtieni nu trebue declarată şosea naţională şi când se va începe lucrarea liniei ferate Piteşti-Curtea-de- Argeş. D. Marghiloman respunde că: In privinţa vagoanelor de clasa a 4-a nu are destule informaţiuni şi că va aduce Luni toate desluşirile; Reducerea tarifului de călători nu se va putea face înainte de începutul lui Martie 1890, din cauză că materialul nu va fi gata; In ce priveşte şoseaua Turnu-Roşu- Căineni, îndată ce se va dispune de fonduri, va căpăta însemnătatea unei căi naţionale . Linia Piteşti Curtea-de-Argeş e speranţă să se facă, dacă majoritatea ’şi va da osteneala s’o voteze. D. Chr. Negoescu interpelează pe ministrul cultelor asupra amânărei pe timp nehotărit a concursurilor publicate pentru catedrele deistorie, limba şi literatura română de la şcoala normală de institutori din capitală, precum şi asupra poziţiunei ce se creiază suplinitorilor acelor catedre ,şi celor cari, în virtutea art. din legea concursurilor, se vor fi fost preparat pentru aceste catedre. Se votează apoi cu 95 bile albe contra 6 negre, legea prin care se desfiinţează mai multe taxe de cheiaj, garaj, etc., din portul Galaţi până la facerea de cursul. 1. P. Ene citeşte proiectul de lege pentru acordarea unui credit de 400.000 lei care să permită deschiderea circulaţiunei pe varianta Bărboşi-Galaţi. I. M. Kogălniceanu se îndoeşte că suma de 400 mii va ajunge pentru desfundarea tunelului. I). Al. Marghiloman debitează o secţiune învăţată pe din afară, plină de termeni technici, de care nici D sa nu pare a avea habar, voind să dovedească suficienţa creditului. Discuţia se închide şi legea se admite cu 74 bile albe, contra 6 negre. Se mai votează legea prin care se reduce taxa de 4 la sută percepută de comuna Giurgiu, la 2 la sută, conform legei de la 11 Mai 1887 de la proprietăţile din oraş. D. Ir. Athanasescu citeşte proiectul de lege pentru înfiinţarea unui institut chirurgical pentru Dr. Asaki. Legea se votează cu 67 bile albe contra 6 negre. Şedinţa se suspendă şi apoi se redeschide. D. Virgiliu Poenaru citeşte raportul privitor la legea contra cumulului, amendată de Senat. 1). P. P. Carp spune că ne aflăm într-o situație anormală, deoarece Senatul a modificat radical legea votată de Cameră și deci nu putem vota nouile principii, deoarece nu le putem discuta. O se întreabă dacă nu e mai bine să se respingă amendamentele Senatului şi să se roage guvernulsă vie cu o lege bine studiată. După D-sa legea aceasta nu e serioasă, căci ea e eşită din ură. §i D-sa încheie deci rugând pe guvern să aducă o nouă lege. I. G. Vernescu spune că sunt teorii şi teorii şi cuvinte cu cari se pot susţine diferitele teorii. Sunt însă şi erezii cari nu pot fi susţinute cu succes într’un Corp legiuitor. O asemenea erezie a susţinut D. Carp, când a cerut sâ se îngroape din nou legea, asupra căreia Camera n’are alt drept de cât să primească sau să respingă modificările Senatului. Şi Camera şi Senatul au aceleaşi puteri , dar nici unul de cele două Corpuri legiuitoare nu poate respinge o lege numai pentru că cell’alt a amendat-o. D. Vernescu închee propunând ca Adunarea să se ocupe mâine sau poimâine cu amendamentele Senatului şi să se pronunţe asupra lor. D. Gr. Chrissenghy repetă pe D. Carp adăogând numai de câteva ori cuvîntul onorabilul. D. N. Voinov combate teoria D-lui Veniseu și susține că legea nu mai poate fi întoarsă la Senat. I. Faliade dovedește că Adunarea poate să respingă amendamentele Senatului fără a respinge legea în total. B. I. N. Iancovescu arată acelaş lucru. D. Al. D. Holban susţine că şi regulamentul trebue respectat, nu numai Constituţia. Fiind orele 5, chestiunea se lasă baltă şi şedinţa se ridică, rămas vacant prin optarea D-lui I. C. Brătianu pentru Senat. — ****— D. Mihail Şuţu, noul director al Poştelor şi Telegrafelor, a primit erî pe toţi funcţionarii superiori ai acelui serviciu. Procesul D-nei Eufrosina Popescu cu direcţiunea generală a Teatrelor, s’a înfăţişat erî. Tribunalul a rămas să dea sentinţa Marţi la 5 Decenbrie. Şeful găreî Stolnici a fost asasinat era noapte de către Orescu telegrafistul acelei gări. Asasinul a lovit de mai multe ori cu cuţitul pe victimă. Cauza acestui omor nu este cunoscută încă. Mâine se deschide sesiunea Curţei cu Juraţi de Ilfov. Curtea va fi prezidată de d-nul M. Economu membru la Curtea de Apel. D-l Paraschivescu, va ocupa fotoliul Ministerului public. D-nul Vera, prefectul judeţului Argeş a sosit în capitală. D-sa se va prezintă D-lui general Manu, spre a-i expune situaţia politică a judeţului. Recrutarea pentru contingentul 1890 se va începe mâine în toată ţara. Procesul lui Andronic, vestitul escroc, s’a amânat din nou pentru ziua de 9 Februarie, 1890. ULTIME INFORMAŢI! Junimiştii cari veniseră aseară să facă curte Regelui la Teatru, se apucase de discuţie in staluri. Se vede însă că nu se înţeleg în părerile lor. Cuconul Iancu Marghioman, trece gârlă, căuta să convingă pe D. Menelas Ghermani, de necesitatea de a numi vreo doi sau trei prefecţi, recomandaţi de D-sa, susţinând ca în două săptămâni, cu aşa prefecţi, trece on ce gârlă. Exportul vitelor noastre pentru Italia se va face de aci înainte şi prin porturile Galaţi şi Brăila, deoarece guvernul Italian a consimţit la aceasta. Se vorbeşte de înlocuirea Domnului Mânciulescu, prefectul de Teleorman. Afacerea elevilor de la Şcoala de Poduri şi Şosele, s’a terminat. Elevii îşi vor reîncepe cursurile de mâine chiar. D-na Smaranda A. Sturdza a încetat din viaţă, la Bârlad, în vârstă de 88 de ani. Trimitem condoleanţele noastre întregei familii. Colectiviştii să întrunesc astă seară la Clubul lor, spre a desemna un candidat pentru colegiul I de Cameră de la Muscel. Epitronia gen. a Casai Ospitalelor Sf Spiridon din Iași Epitropia Generală a Casei Ospitalelor Sf. Spiridon, face cunoscut că persoanele ce doresc a închiria camere la băile Slănic, pentru sesonul anului 1890, să se adreseze epitropiei generale in Iaşi, trimiţând preţul camerilor anticipande, pe 15 zile cel puţin. Cofetăria si fabrica de Liqueruri Tanate D. Creţulescu „LI ÎNGER“ 3aiserica Curtea Veche Str. Carii 17 Dulceţuri fine, toate fructele. Lignturari toate gusturile. Vinuri excelente Serviciurî speciale pentru Nunţi, botezuri Soarele etc. Ţuică veche din munţii Buzeuluî ’iurte, pandişpanuri şi tot felul de patiserii Prejburî proaspete în fiecare zi. Cei mai renumiţi cozonaci şi cnglufurî în Vanilie. Mare deposit de spirt rafinat şi al col de vin Preţurile paie mai moderate. Serviciu prompt. M pot cade perul şi se inegreşte din co fţii damelor. A se citi respunsul Magazin de Pârszărie şi Lingerie fost amploiat mulţi ani la magasinu Poloni STEF. KLUCH STRADA LIPSCANI No. 9 Asortat foarte bine din nou cu tot felu de Pânze şi madapolari Lingerie de Dame şi bărbaţi ŞERVETE, MESE, PROSOAPE Mare depou de Broderie şi Dantelă de faţă (Torchoni Ciorapi, Batiste, Cravate de iarnă, flanele, ciorapi de lână etc. Au sosit un mare asortiment cu pichetul! PL.APAMI DE FLANELA TRUSOUIM gata şi după comande, etc., etc. Un atelier special pentru confecţionat şi brodat o face lingerie de dame şi bărbaţi. Premiurile foarte moderate Noul magasin de confienta cu PANZARIE şi LINGERIE No. 54, Strada Lipscani, No. 54 “La loeboda“ Se recomandă cu: Olande, Schifeane, creion, madapolam, indian, melino, pânze de mese, de transparente, şi de saltele. Garnituri de mesa cu şervete de olandă Pichet franţuzesc Lingerie de Darte şi bărbaţi. Cămăşi, gulere, ciorapi, batiste, corsete flanele pantaloni şi ciorapi de lână de Dr. Jaeger. Plapome de flanele. Se însărcinează cu orice comande de ruferie şi trasorul. Sperăm că vom fi onoraţi cu visitele Dv. având ca principiu a procura onor. noştri clienţi mărfuri bune şi cu preţuri moderate. Cu toată stima Mihailescu et Co. sti ie cîipa fissra de vânzare la moşia Brazi Gara Brazi {Prahova) sail calea Victoriei 147 la D-na Mihail Balș. fill cillLnt în litere, cunoscând for- 011 olliUvill te bine limba Germană, dorește a se angaja ca scriitor la un d. advocat sau ca repetitor intr’o familie pentru cursurile gimnaziale. A se adresa Strada Fântânei No. 71. CAFE HUGO Grand Hot el de Franc« IN TOAT E SERILE Make CONCERT Bat de Orchestra de Dame. Casa de schimb Ak • ]>1 arculescu Calea Victorie No. 8 vis-a-vis de Prefectura Poliţiei Se ocupă cu operaţiunii de schimb, Împrumutări de bani pe amanete sau orice alte valori, cesiun de chirii, sau orice alte venituri, precum şi vânzare sau cumpărare de orice efecte. Soarele sifilitice NEPUTINŢA BIrbItEASCI Vindecă după cele mai noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 19 ani. Specialist In boale lumeşti. Hr. THOR Strada Emigrata No 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi (Tramvai) Consultatii de la 10 dim. până la 6 seara Loc separat de aşteptare pentru fiecare. Intorcându-mă din voiajul meu de 4 luni în Orient şi Occident, am adus un bogat asortiment de covoare de salon în toate mărimele şi diferite calităţi de la 75 fr. până la 2800 fr. bucata Portiere mai multe feluri de la 9 până la 160 fr. bucata 4 metri lungime, stofe pentru mobile mătase, pluşurVlănă şi bumbac de la 2,50 fr. până la 300 metru, Store Haute-Nouveauté, Perdele de tuluri pentru ferestre, feţe de masă şi de pat. Paravane de la 14 fr. în sus. Mobile de Bamboiu fantaisic. Obiecte de bronzerie diferite obiecte de China veritabile. Broderie extra-fine diferite feluri. Samavare veritabile din Rusia şi diferite alte articole de gust şi de lux cu preţuri excepţional de modeste, toate aceste le am expus spre vânzare la cele două magazineri din CALEA VICTORIEI 44, 46 Blacklinia veritabila din Caucasia, şi Ceai extra-fin. B. DJABOUKOV Calea Victoriei 44, 40 Noutăţile zilei „Calea Victoriei, Palat Kifon Mitropolit ► s-a vis de ambasada rusă în toate genurile şi de toate formele. BLĂNĂRII fine, ultimul transport din Rusia şi alte ţări streine. COMANTELE se efectuează prompt. PREŢURILE foarte moderate. Ştefan Ionescu. Anunciu Subsemnatul tovarăş al D-lui Angliei Garbi, pentru exploatarea moşiei Văleni din plasa Şerbăneşti, districtul Oltul, fac cunoscut prin aceasta că numitul nu are dreptul a vinde din moşie nici un fel de recoltă a anului acestuia, sau anilor trecuţi, precum nici mobilsau ustensile ori vite, trăsuri, etc. destinate la exploatare şi la uzul partcu, iar al asociaţilor,—aşa că cumpărătorii unor asemenea lucruri vor lua pe riscul lor. Simp Nae lonescu, porn] I. BRAUNSTEIN «££ unde a practicat câţiva ani ca specialist în boalele de gât, de gură, de nas, şi de uechî s’a stabilit în capitală strada Mircea-Vodă, No. 7 (lângă str. Lucaci). Consultaţiuni de la 11—12 a. m. şi de la 2—4 p m. Am onoare a informa pe onor. Public că cu ocasiunea întoarcerei mele din străinătate de unde am adus un mare asortiment cu mărfuri de ocaziune, tot ce există în manufactură, galanterie, varietăţi etc. etc. şi spre mărirea Magasinului am fost silit a’l permuta din CALEA VICTORIEI No. 100 Tot în Calea Victoriei, 94 Noua clădire a Bisericei Albe și rog pe onor. mea clientelă să bine-voiască a me onora cu visitele d-lor şi la noul magasin unde va fi întot d’auna bine asortat în mărfuri cu preţurile cele mai eftine, şi de o calitate superioară. Serviciul onest şi satisfăcător. NB. Rog a se observa că Magasinul n are nici o sucursală spre a nu se confunda cu alt magasin unde induce pe onor. Public în eroare servindu-se de numele şi reputaţia magasinuluu meu. . . » Cu stimă Proprietarul Magasinului Avis Mobile din magasinul decedatului H. S. Bercovici din calea Victoriei No. 11 etagiul I-ia se vinde cu preţuri foarte reduse. INSTALAŢIUNI pentrTĂPĂ la Particulari conform cu condiţiunile Primăriei. Preeiurile moderate.— Esecutarea promptă. PLITâ în BITE Mare deposit de toate articolele respective. Aparate de gaz aerian. Sonerie electrică. Telrich& Leopolder 36. STRADA BEKZEL Buourescl PĂLĂRII D