Adevěrul, decembrie 1889 (Anul 2, nr. 386-409)

1889-12-01 / nr. 386

ce’i desvâlise, şi pe care o săruta dându’i într’o parte, şuviţele de păr negru ondulat, ce’i coperea ochii­ pi­­ni de scântei. Câte o dată se cutremura Înfiorată, pare c’ar fi fost desbătutâ de curenţi electrici. Ş’atunci coprinzându’i gâtul cu braţele îl săruta lipindu-se de el. O luase în braţe, şi învîrtind-o de câte­va ori o făcu în silă să şadă pe genunchii mei. Când ’i-am simţit suflarea neregulată şi ar­­zândâ ce făcea să-i svâcnească pieptul, am sărit ca un muşcat de şearpe, şi-am eşit ră­tăcind pe stradă, ca un năuc, până în seară IV Regimentul 6 de linie îşi schimbase gar­­nizona Trecuse d’atunci vreme multă, în care timp n’o mai văzusem; şi cu toate astea par’că o vedeam veşnic în faţa mea, cu si­nul alb desvălit, cu ochii plini de scântei cutremurându-se ca resbâtută de „curenţi­­electrici“. O iubeam, o simţeam destul de bine; şi cu toate astea tot nu’mi venea a crede ce pusesem pe o bancă, sub un salcâm din grădina publică, și’mi dădusem drumu gândului să rătăcească , în vreme ce pe din’a­­intea mea la lumina fulinarelor, trecea lu­mea rînduri rînduri, Tizénd, vorbind— iar muzica cânta într’una purtându-mi p’aripele gândire! mele, cine ştie prin ce lumi necu­noscute şi pline de voluptăţi. Auzii o foşnire de rochie pe-aproape, şun glas dulce ce’mi zise: Bună seara, Bebe dragă Am întors capul. Era ea, acea pe care o iubeam fără ca să ştie. Acea ce’mi aprinsese simţirea cu ochii ei plini de farme­c dulce şi necunoscut Trecuse departe de mine in rochia ei de melasă neagră, cu dantelă mare şi lată prinsă cu funde roşii, o vedeam frumoasă, frumoasă cum nu se mai poate, şi priveam lung în urma ei. Era atât de frumoasă, ş’atât de bine o prindea rochia, că toată lumea îşi îndr­epta privirea asupra el admirând-o. Iar ea le­ arunca pe sub voalul ce’i acoperea faţa, Infăşurându’i pălăria de jeuri, priviri fulgerătoare. — In seara ac­ea eram fericit; o însoţi­sem acasă luându’mi bună seara de la poartă. .. Se făcuse un nou soi de viaţă pentru mine Veşnic seara la opt eram în stradă^ aş­teptând^ pe din­aintea magazinului. Când eşa îi sărutam mâna şi dându-i braţul o în­soţeam, în vreme ce simţeam cum mă fur­nica prin tot trupul. II destăinuiam totul ca celei mai bune prietine, şi mai ales mă plângeam de stân­găcia mea. , Iar ea mă mângâia cu mâna­­ delicată şi arzândă pe obraz, sau se punea lângă mine, pe canapeaua cea mare, ţinăndu şi capul re­zemat, de umărul meu, şi simţeam răsufla­rea greoaie, şi’i vedeam buzele umede dor­nice de sărutat. .. Ori prinşi braţ de braţ rătăceam pe lună ca doi îndrăgostiţi. ’Mi da a înţelege mult, aplecându’ş! braţul p’alm­eu cu putere sau stringându-se de mine; însă tocmai a­­tunci tăceam ca un mut sau căutam a face teorii filosofice. . T-am spus: — Marie dragă ştii tu ce e omul? — Da. O păpuşă. — Ei bine, ştii ce scop are viaţa? Iar ea ’mi răspunse infiorindu-se, şi atâr­­nându-şi braţul. Eşti prea copil a’ţi-o spune. Apoi am tăcut. VI Când a doua­ seară m’am dus la dânsa, am gâsit’o culcată, părul negru şi uncios îi cădea în valuri pe perna d’albastrul crinului, prinsă cu funde de mătase roşie aprinsă. In odae, domnea o linişte dulce şi plăcută, iar în aer plutea mirosul molatec şi poftitor, de Zubin. M-am sărutat mâna, şi m’am aşezat pe scaunul de lângă pat, ţinăndu-i mâna într’ale mele. — Era bolnavă, şi din când în când se cutremura nervoasa din toropeala ce o co­­prinsese, şi atunci ’mi strângea mâna cu mai multă furie, pieptu i se bătea, tâmple­le’! svâcnea, iar resuflarea’i devenea din ce în ce mai neregulată.­­ l. Rămași, sem pironit pe scaun, fâră casă’mi pot da socoteală de ce vedeam, în vreme ce ea se cutremura, coprinsâ de fiori și scotea gemete înăduşite.... In casă era cald, îmi scosesem tunica, și mă ^plimbam privind când la ea ce se svârcolea cu neastâmpăr în patul poftitor, când la luna ce se arăta atât de poetic prin fereastra zăbrelită. Simţeam cum mi se presvrâtea simţurile şi cutii nu mă m­ai puteam stăpâni. M’am apropiat de ea şi i-am coprins gru­mazii sărutându’l cu foc. — Ah bebe dragă cât ’mi-e de frig.... ...Ah! frig e, şi se trase spre mine. Apoi c’o voce tremurătoare mi-a zis: Tu te duci?.... Nu,... nu te­­du... rămâi, dormi la mine astă seară... Ah cât mi-e de iea.... Am să mor, şi iar o coprinse criza M’am desbrăcat, şi m’am trântit pe cana­peaua din faţa patului Intr’un târziu s’a deşteptat iar şi mă chema c’o voce slabă şi aproape stinsă. M’am Japropiat de ea, ardea ca focul, in casă era răcoare şi.... tremuram. Ţi-e frig?... Ah cât’mi-e de rău, stai lângă mine. Se sculă în­­mijlocul patului, îmi încolăci gâtul cu braţele şi ,sărutându-mă nebună im! şopti: Ah cât te iubesc. I-am cuprins mijlocul cu furie, şi am strân­­s-o cu putere pe pieptul meu .. simţeam că nu mai sunt pe lume, că era cu totul o altă viaţă sub papum* de atlas roşu caldă şi parfumată, pe când tm­eul îmi sângera sub muşcăturile şi sgârăieturile ei... VII. Despre ziuă am mai sărutat’o odată şi am plecat, ştergându’mi cu batista sângele, ce mi se prelingea pe obraz din sgârâetu­­rile ce’mi pricinuise. Pe stradă tăcere, nimeni, afară de câinii ce umblau în haite răsleţite urlând la lună. Din când în când se mai auzei fluerăturile gardiştilor, ce somnoroşi şedea ei rezemaţi de ziduri.... .. .A trecut vreme multă d’atunci şi cu toate astea, tot pare că o văd veşnic îna­intea mea, cu părul despletit şi resfirat pe perna de albeţea crinului prinsă cu funde de mătase roşie aprinsă d­in vreme ce o strângeam cu foc, şi mă cutremuram de fio­­rul de voluptător. Am iubit’o mult Şi zicând aceste cuvinte prietenul meu în­cheie, aprizându’şi din nou ţigara ce se stinsese de mult. Gheorghe de la Odobasca. ---------------------------------------------------­ cetăţenii săi în mijlocul cărora trăind s’a bucurat de o deosebită stimă ca ma­gistrat integru, avocat şi om onest. * * In strada Lăpuşneanu la evreul Has­car Holtzmann, a murit în ziua de 29 Noembre un copil ca de şase ani de anghina. Cazul de şi e unic în timpul acesta, totuşi credem că consiliul medi­cal al oraşului va lua măsuri riguroase ca nu cum­va flagelul să ia proporțiune. * * Din arestul preventiv al județului în noaptea despre 29 Noembre, a evadat individul Ion Florea de loc din Tran­silvania. ------------------,--------IXZtXSMf------------------*--------­| DIN IAȘI Avocatul Emanoil Hristodulo a înce­tat din viaţa în noaptea despre 29 Noem­bre. El lasă adânci regrete printre con- Ecouri Parlamentare Camera Deşi D. D. Laurian a terminat pro­iectul da respuns la Mesagiu, totuşi m­a­­nuscrisul nu s’a dat la imprimat, având guvernul a­r face mai multe modificări Astă­zî va fi o întrunire a comisii de respuns, care împreună cu miniştrii va face modificările cerute. Respunsul e tot atât de banal ca şi adresa Tronului. Senatul ia bufet: —Situaţia cam încurcată. Am au­zit că au de gând să ne trimeată acasă... zice vorbăreţul senator, D. Hanton Racotă. —Da de ce, frate dragă? Ce suntem noi vinovaţi?... respunde un altul, a­­proape plângând... Câtă naivitate senatorească! Mâine seară se va ţine o întrunire a senator­lor guvernamentali la hotelul Continental. D. Alexandru Lahovary, ’I poftea singur, spuindu le la ureche, că toţi ce’i presinţi vor avea dreptul la o cu­tie Djaburov. VINERI 1 DECEMBRIE 1­839 Dezbaterile parlamentare SENATUL Şedinţa de la 29 Noembre. Se deschide şedinţa la orele 2 sub preşedinţa D-lui Jîrăiloiu, vice­preşe­­dinte. _­* Respund la apelul nominal 75 domni senatori. Banca ministerială e ocupată de D-nii Manu şi Lahovary. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. D. Codrescu roagă ca să se pună la ordinea zilei în secţiuni azi, proiectul de lege relativ la construcţiunea liniei Do­­rohotă-Iaşi. Se votează indigenatul d-lui Sandu Solomon şi I. Buraru. D-l Alexandru Florescu este ales cu majoritatea voturilor, delegat pe lângă Comitetul Casei Pensiunilor. Se procede la votarea alegerei unui membru în comisiunea numită de Senat pentru cercetarea propunerei D-lui P. Grădişteanu, relativă la modificarea co­dului penal. Se alege d. C. Boerescu cu majoritate de 63 voturi. Şedinţa se închide la orele 3 la. CAMERA Şedinţa de la 29 Noembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele­ 1 şi 1/7 sub preşedinţa d-lui I­orgu Cantacu- 7Î110. Presenţi 123 deputaţi. Pe banca ministerială nimeni. Se îndeplinesc formalităţile obicinuite. Se acordă mai multe congedii D-lor Eug. Ghica, Chr. Sulioti. Se suspendă şedinţa până la venirea vreunui ministru. Sosind D. Marghiloman, şedinţa se redeschide. D. N. Filipescu depune la biurou o petiţiune a învăţătorilor din judeţul Brăi­la, care cer sporirea salariilor. D. C. Dobrescu (Argeş) întreabă pe ministrul lucrărilor publice când are de gând să înfiinţeze vagoanele de clasa a IV-a pe toate liniile, când se va in­troduce reducţiunea tarifului de călăto­rie , dacă nu este de părere că şoseaua Turnu-Roşu-Cârtieni nu trebue declarată şosea naţională şi când se va începe lucrarea liniei ferate Piteşti-Curtea-de- Argeş. D. Marghiloman respunde că: In privinţa vagoanelor de clasa a 4-a nu are destule informaţiuni şi că va a­­duce Luni toate desluşirile; Reducerea tarifului de călători nu se va putea face înainte de începutul lui Martie 1890, din cauză că materialul nu va fi gata; In ce priveşte şoseaua Turnu-Roşu- Căineni, îndată ce se va dispune de fonduri, va căpăta însemnătatea unei căi naţionale . Linia Piteşti Curtea-de-Argeş e spe­ranţă să se facă, dacă majoritatea ’şi va da osteneala s’o voteze. D. Chr. Negoescu interpelează pe ministrul cultelor asupra amânărei pe timp nehotărit a concursurilor publi­cate pentru catedrele de­­istorie, limba şi literatura română de la şcoala nor­mală de institutori din capitală, precum şi asupra poziţiunei ce se creiază supli­nitorilor acelor catedre ,şi celor cari, în virtutea art. din legea concursurilor, se vor fi fost preparat pentru aceste ca­tedre. Se votează apoi cu 95 bile albe con­tra 6 negre, legea prin care se desfiin­ţează mai multe taxe de cheiaj, garaj, etc., din portul Galaţi până la facerea de cursul. 1­. P. Ene citeşte proiectul de lege pentru acordarea unui credit de 400.000 lei care să permită deschiderea circula­­ţiunei pe varianta Bărboşi-Galaţi. I­. M. Kogălniceanu se îndoeşte că suma de 400 mii va ajunge pentru des­fundarea tunelului. I). Al. Marghiloman debitează o sec­­ţiune învăţată pe din afară, plină de termeni technici, de care nici D sa nu pare a avea habar, voind să dovedească suficienţa creditului. Discuţia se închide şi legea se ad­mite cu 74 bile albe, contra 6 negre. Se mai votează legea prin care se reduce taxa de 4 la sută percepută de comuna Giurgiu, la 2 la sută, conform legei de la 11 Mai­ 1887 de la pro­prietăţile din oraş. D. I­r. Athanasescu citeşte proiec­tul de lege pentru înfiinţarea unui in­stitut chirurgical pentru Dr. Asaki. Legea se votează cu 67 bile albe con­tra 6 negre. Şedinţa se suspendă şi apoi se redes­chide. D. Virgiliu Poenaru citeşte rapor­tul privitor la legea contra cumulului, amendată de Senat. 1). P. P. Carp spune că ne aflăm într-o situație anormală, de­oare­ce Se­natul a modificat radical legea votată de Cameră și deci nu putem vota nouile principii, de­oare­ce nu le putem dis­cuta. O se întreabă dacă nu e mai bine să se respingă amendamentele Senatului şi să se roage guvernul­­să vie cu o lege bine studiată. După D-sa legea aceasta nu e serioasă, căci ea e eşită din ură.­­ §i D-sa încheie deci rugând pe guvern să aducă o nouă lege. I­. G. Vernescu spune că sunt teorii şi teorii şi cuvinte cu cari se pot sus­ţine diferitele teorii. Sunt însă şi erezii cari nu pot fi susţinute cu succes într’un Corp legiuitor. O asemenea erezie a susţinut D. Carp, când a cerut sâ se îngroape din nou legea, asupra căreia Camera n’are alt drept de cât să primească sau să res­pingă modificările Senatului. Şi Camera şi Senatul au­ aceleaşi pu­teri , dar nici unul d­e cele două Cor­puri legiuitoare nu poate respinge o lege numai pentru că cel­l’alt a amendat-o. D. Vernescu închee propunând ca Adunarea să se ocupe mâine sau poi­mâine cu amendamentele Senatului şi să se pronunţe asupra lor. D. Gr. Chrissenghy repetă pe D. Carp adăogând numai de câte­va ori cuvîntul onorabilul. D. N. Voinov combate teoria D-lui Veni­seu și susține că legea nu mai poate fi întoarsă la Senat. I­. Faliade dovedește că Adunarea poate să respingă amendamentele Sena­tului fără a respinge legea în total. B. I. N. Iancovescu arată acelaş lucru. D. Al. D. Holban susţine că şi re­gulamentul trebue respectat, nu numai Constituţia. Fiind orele 5, chestiunea se lasă baltă şi şedinţa se ridică, rămas vacant prin optarea D-lui I. C. Brătianu pentru Senat. — **­**— D. Mihail Şuţu, noul director al Poştelor şi Telegrafelor, a primit erî pe toţi funcţionarii superiori ai acelui serviciu. Procesul D-nei Eufrosina Po­­pescu cu direcţiunea generală a Teatrelor, s’a înfăţişat erî. Tribu­nalul a rămas să dea sentinţa Marţi la 5 Decen­brie. Şeful găreî Stolnici a fost asa­sinat era noapte de către Orescu telegrafistul acelei gări. Asasinul a lovit de mai multe ori cu cuţitul pe victimă. Cauza acestui omor nu este cu­noscută încă. Mâine se deschide sesiunea Cur­­ţei cu Juraţi de Ilfov. Curtea va fi prezidată de d-nul M. Economu membru la Curtea de Apel. D-l Paraschivescu, va ocupa fo­toliul Ministerului public. D-nul Vera, prefectul judeţului Argeş a sosit în capitală. D-sa se va prezintă D-lui general Manu, spre a-i expune situaţia politică a judeţului. Recrutarea pentru contingentul 1890 se va începe mâine în toată ţara. Procesul lui Andronic, vestitul escroc, s’a amânat din nou pentru ziua de 9 Februarie, 1890. ULTIME INFORMAŢI! Junimiştii cari veniseră as­eară să facă curte Regelui la Teatru, se apucase de discuţie in staluri. Se vede însă că nu se înţeleg în părerile lor. Cuconul Iancu Marghioman, trece gârlă, căuta să convingă pe D. Menelas G­hermani, de necesi­tatea de a numi vreo doi sau trei prefecţi, recomandaţi de D-sa, sus­ţinând ca în două săptămâni, cu aşa prefecţi, trece on­ ce gârlă. Exportul vitelor noastre pen­tru Italia se va face de aci îna­inte şi prin porturile Galaţi şi Brăila, de­oare­ce guvernul Ita­lian a consimţit la aceasta. Se vorbeşte de înlocuirea Dom­nului Mânciulescu, prefectul de Te­leorman. Afacerea elevilor de la Şcoala de Poduri şi Şosele, s’a terminat. Elevii îşi vor reîncepe cursurile de mâine chiar. D-na Smaranda A. Sturdza a încetat din viaţă, la Bârlad, în vârstă de 88 de ani. Trimitem condoleanţele noastre întregei familii. Colectiviştii să întrunesc astă seară la Clubul lor, spre a de­semna un candidat pentru cole­giul I de Cameră de la Muscel. Epitronia gen. a Casai Ospitalelor Sf­ Spirid­on din Iași Epitropia Generală a Casei Os­pitalelor Sf. Spiridon, face cunos­cut că persoanele ce doresc a în­chiria camere la băile Slănic, pen­­­tru sesonul anului 1890, să se adreseze epitropiei generale in Iaşi, trimiţând preţul camerilor antici­­pande, pe 15 zile cel puţin. Cofetăria si fabrica de Liqueruri Tanate D. Creţulescu „LI ÎNGER“ 3a­iserica Curtea Veche Str. Carii 17 Dulceţuri fine, toate fructele. Lignt­urari toate gusturile. Vinuri exce­lente Serviciurî speciale pentru Nunţi, botezuri Soarele etc. Ţuică vech­e din munţii Buzeuluî ’i­urte, pandişpanuri şi tot felul de patiserii Prejb­urî proaspete în fie­care zi. Cei mai renumiţi cozonaci şi cnglufurî în Vanilie. Mare deposit de spirt rafinat şi al col de vin Preţurile paie mai moderate. Serviciu prompt. M po­t cade perul şi se inegreşte din co f­ţii damelor. A se citi respunsul Magazin de Pârszărie­ şi Lingerie fost amploiat mulţi ani la magasinu Poloni STEF. KLUCH STRADA LIPSCANI No. 9 Asortat foarte bine din nou cu tot felu de Pânze şi m­adapolari Lingerie de Dame şi bărbaţi ŞERVETE, MESE, PROSOAPE Mare depou de Broderie şi Dantelă de f­aţă (Torchoni Ciorapi, Batiste, Cravate de iarnă, flanele, ciorapi de lână etc. Au sosit un mare asortiment cu pichetul! PL.APAMI DE FLANELA TRU­SOUIM gata şi după comande, etc., etc. Un atelier special pentru con­fecţionat şi bro­dat o face lingerie de dame şi bărbaţi. Premiurile foarte moderate Noul magasin de confienta cu P­ANZ­ARIE şi LINGERIE No. 54, Strada Lipscani, No. 54 “La loeboda“ Se recomandă cu: Olande, Schifeane, cre­ion, madapolam, indian, melino, pânze de mese, de transparente, şi de saltele. Garni­turi de mesa cu şervete de olandă Pichet franţuzesc Lingerie de Darte şi bărbaţi. Că­măşi, gulere, ciorapi, batiste, corsete flanele pantaloni şi ciorapi de lână de Dr. Jaeger. Plapome de flanele. Se însărcinează cu ori­ce comande de ru­­ferie şi trasorul. Sperăm că vom fi onoraţi cu visitele Dv. având ca principiu a procura onor. noştri clienţi mărfuri bune şi cu preţuri moderate. Cu toată stima Mihail­escu et Co. sti ie cîipa fissr­­a de vânzare la moşia Brazi Gara Brazi {Prahova) sail calea Victoriei 147 la D-na Mihail Balș. fill cillLnt în litere, cunoscând for- 011 olliUvill te bine limba Germană, dorește a se angaja ca scriitor la un d. advocat sau ca repetitor intr’o familie pentru cursurile gimnaziale. A se adresa Strada Fântânei No. 71. CAFE HUGO Grand Hot el de Franc« IN TOAT E SERILE Make CONCERT Bat de Orchestra de Dame. Casa de schimb Ak • ]>1 arculescu Calea Victorie No. 8 vis-a-vis de Prefectura Poliţiei Se ocupă cu operaţiunii de schimb, Îm­prumutări de bani pe amanete sau ori­ce alte valori, cesiun­ de chirii, sau ori­ce alte venituri, precum şi vânzare sau cum­­părare de ori­ce efecte. Soarele sifilitice NEPUTINŢA BIrbItEASCI Vindecă după cele mai noi me­tode radical fără durere şi îm­­pedicare, după experienţă de 19 ani. Specialist In boale lumeşti. Hr. THOR Strada Emigrata No 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi (Tramvai) Consultatii de la 10 dim. până la 6 seara Loc separat de aşteptare pentru fie­care. Intorcându-mă din voia­jul meu de 4 luni în Orient şi Occident, am adus un bo­gat asortiment de covoare de salon în toate mărimele şi diferite calităţi de la 75 fr. până la 2800 fr. bucata Por­tiere mai multe feluri de la 9 până la 160 fr. bucata 4 metri lungime, stofe pentru mobile mătase, pluşurVlănă şi bumbac de la 2,50 fr. până la 300 metru, Sto­re Haute-Nouveauté, Perdele de tuluri pentru ferestre, feţe de masă şi de pat. Paravane de la 14 fr. în sus. Mobile de Bamboiu fan­­taisic. Obiecte de bronzerie diferite obiecte de China veritabile. Broderie extra-fine diferite feluri. Samavare veritabile din Rusia şi di­ferite alte articole de gust şi de lux cu pre­ţuri excepţional de modeste, toate aceste le am expus spre vânzare la cele două maga­zineri din CALEA VICTORIEI 44, 46 Blacklinia veritabila din Caucasia, şi Ceai extra-fin. B. DJABOUKOV Calea Victoriei 44, 40 Noutăţile zilei „Calea Victoriei, Palat Kifon Mitropolit ► s-a­ vis de ambasada rusă în toate genurile şi de toate formele. BLĂNĂRII fine, ultimul transport din Rusia şi alte ţări streine. COMANTELE se efectuează prompt. PREŢURILE foarte moderate. Ştefan Ionescu. A­nunciu Sub­semnatul tovarăş al D-lui An­gliei Garbi, pentru exploatarea moşiei Văleni din plasa Şerbăneşti, districtul Oltul, fac cunoscut prin aceasta că nu­mitul nu are dreptul a vinde din moşie nici un fel de recoltă a anului acestuia, sau anilor trecuţi, precum nici mobil­­sau ustensile ori vite, trăsuri, etc. des­tinate la exploatare şi la uzul part­cu, iar al asociaţilor,—aşa că cumpărătorii unor asemenea lucruri vor lua pe ris­cul lor. Si­mp Nae lonescu, porn] I. BRAUNSTEIN «££ unde a practicat câţi­va ani ca specia­list în boalele de gât, de gură, de nas, şi de u­echî s’a stabilit în capitală strada Mircea-Vodă, No. 7 (lângă str. Lucaci). Consultaţiuni de la 11—12 a. m. şi de la 2—4 p m­. Am onoare a informa pe onor. Public că cu ocasiunea întoarcerei mele din străină­tate de unde am adus un mare asortiment cu mărfuri de ocaziune, tot ce există în ma­­nufactură, galanterie, varietăţi etc. etc. şi spre mărirea Magasinului am fost silit a’l permuta din CALEA VICTORIEI No. 100 Tot în Calea Victoriei, 94 Noua clădire a Bisericei Albe și rog pe onor. mea clientelă să bine-voiască a me onora cu visitele d-lor şi la noul magasin unde va fi în­tot­ d’auna bine asortat în măr­furi cu preţurile cele mai eftine, şi de o cali­tate superioară. Serviciul onest şi satisfăcător. NB. Rog a se observa că Magasinul n are nici o sucursală spre a nu se confunda cu alt magasin unde induce pe onor. Public în eroare servindu-se de numele şi reputaţia mag­asi­nul­uu meu. . . » Cu stimă Proprietarul Magasinului A­vis Mobile din magasinul decedatului H. S. Bercovici din calea Victoriei No. 11 etagiul I-ia se vinde cu preţuri foarte reduse. INSTALAŢIUNI pentrTĂPĂ la Particulari conform cu condiţiu­­nile Primăriei. Preeiurile moderate.— Esecuta­­rea promptă. PLITâ în BITE Mare deposit de toate articolele respective. Aparate de gaz aerian. Sonerie electrică. Telrich& Leopolder 36. STRADA BEKZEL Buourescl PĂLĂRII D

Next