Adevěrul, ianuarie 1890 (Anul 2, nr. 410-433)
1890-01-02 / nr. 410
Numărul 100 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 81 15 ALE FIE-iclBlU lUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAtriiA ÎNAINTE In Bucurase! la casaAdministraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 80 lei, în sstreinatate 60 Sese luni „ 15 „ „ S „ 25 Trei luni „ 8 » „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de o vânzare cu numarul la kioşeul No 141, Boulevard de Capucines;la blocul No 117, Boulevard St. Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard Sf-Germain MANUSCRISELE NC SB inapoiaza ADMINISTRAŢIA: Strada Noufi, «. jj Director politic : ALEX. V. BELDIMANU I REDACŢIA : Stra jMARŢI şi MARCURI 2—3 IANUARIE ' Numărul 10 Ba SA te feresc!, Române! de cnin străin în cas&. V. Alexandri. ANUNCIURU-EI AT.S ' BIN BL'CURESCI SE PRIKESV^ TRAţiE SI LA „AGENŢIA 1 Din Judeţe,direct la admit Anunciurî, pag. IV . ... » „III.... Inserţiunile şi Reclamele 2 I Din Paris, la Agenţia Havas, it la Bourse, precum şi supm Din Streinetate, anunciul mese direct* la administ toate oficiile de publicitat ANUL 1889 Influenza. MIZERIA SATELOR -----------------------------------Din Gralat ______________----------------------BOSNIA si HERTEGOVINA ---------------------------rf’sGvx/w-------------------------Ungurii și Dunarea SUCCESIUNEA AUST80-UNGARIE ----------------------------«e-at'c**’»--------------------------Alegerile suplimentare în Francia DRAGOSTE VECHE DRAGOSTEA DIN URMA București 2 Ianuarie. ---ootrotop)-- mmmmmmmmsm ANUL 1889 (Tu afarA) Situaţia generală in Europa îşi încheie bilanţul anului 1889 cu o pace relativă. • Multe s’au schimbat in cursul anului expirat, multe schimbări se anunţă pentru anul care începe. Intru ce priveşte politica puterilor centrale, germanii se fălesc că vizita Ţarului la Berlin i-a liniştit din partea Rusiei. Cu toate aceste, Rusia este azi mai strâns legată de Franţa decât oricând. Dovadă despre aceasta este că guvernul francez a făcut dar Rusiei cu secretul pulbere fără fum, după care Prusia nu mai poate şi pentru imitarea căruia a cheltuit o mulţime de milioane fără folos. Cheltuielile colosale cari se fac cu înarmările pot să ajungă nefolositoare, dacă exemplul dat de Brasilia va fi urmat de Spania şi Portugalia. Atunci acţiunile Franţei ca republică şi ca putere europeană se vor urca deodată mai sus decât o pot prevedea cei mai pesimiști partizani ai D-lui de Bismarck. Trecând de la situația generală la aceea a fie-căruî Stat în parte, vedem : Germania, frământată înăuntru de niște lupte de partid mai înverșunate ca ori-când. Unitatea Germaniei, personificată de bătrânul Wilhelm T, pare acum zdruncinată până h. .. punct și vizitele dese pe cari le face norul împărat actual prin Sf mici ale Imperiului au de mai strângă legăturile ceste și Prusia. Cartelul, adică lamentcară în1 de orihp re rel modificare, egală cu o perpetuare, a fost propusă in sesiunea actuală a Reichstagului, nu pare a avea sorţi de a fi admisă, fiind combătută chiar de mulţi conservatori. Faptul acesta face ca socialiştii şi în genere toţi oamenii înaintaţi să câştige teren în Germania şi lesne se poate vedea unde vor ajunge lucrurile după moartea D-lui de Bismark. . Ca să sfârşim cu situaţia internă a Monarchiei de fier, vom pomeni de moartea împărătesei Augusta, soţia lui Wilhelm I, care a pus din nou doliul în casa de Hohenzollern. Faţă cu celelalte State din Europa, importanţa Germaniei e bine caracterizată de un mare ziar vienez, care spune că, singură, Germania nar ocupa rangul ce posedă în concertul european. Toată puterea ei stă tripla alianţă. Imperiul nu se poate deci lăuda cu%şigril seu din 1889. Franţa lux..ă, a avut un an de succes colosal. Şi în năuntru şi în afară, Republica s’a întărit. La începutul anului 1889, situaţia sa era foarte sdruncinată. Boulanger o ameninţa înăuntru, tripla alianţă în afară. Cheltuielile cerute de vecinica înarmare păreau a atinge în mod simţitor finanţele sale. Exposiţia însă, al cărei succes a fost strălucit, a ridicat deodată puterea iei şi a pus capot — relativ—adîncilor frământări lăuntrice. Milioanele ce au intrat în Franţa in vara anului expirat au rîdit finanţele şi au îmbunătăţit starea avere! naţionale. Graţie unui minister puţin opcupat de armele ce’şi ales de ministerul Tirard-Consilangismul a căpătat la tale. Oportuniştii de comis excese în a fost prea rexposiţiei p tanta ce ntra C ji.rin or simţ. iP,curî cu rpi se plîngă A asupra Au»i m Serbia , dar n’a .igaria. Ea a dat multe joace Germaniei, dar cu rusificarea provinciilor Turcia, Rusia a fost e de Germania, al căa fost la Constanti- Imperiul de la Nord are preţ pe aceasta, Istantinopol toate sepringaria, care deja se trecut, a căpătat o ternică prin moartea violentă şi acoperită de un văl misterios a Arhiducelui Rudolf, moştenitorul tronului, înăuntrul ei, luptele pentru autonomia diferitelor naţionalităţi continuă, împăratul Frantz-Iosef, doborît de marea nenorocire ce i s’a întîmplat, pare sătul de domnie. Alianţa cu Germania, păgubitoare pentru monarchia dualistă, e via combătută de toţi patrioţii şi duşmănia contra hegemoniei prusiene creşte Austro-Ungaria stă rea. Italia însă are o situaţie din cele mai triste, poate cea mai tristă după a Turciei. Deficitul bugetar e nemăsurat, sarcinele impuse de alianţa cu Germania apasă nespus de greu, duşmănia Franţei costă mult pe Italia, mizeria cea mai neagră stăpîneşte populaţia. Crispi se ţine cu desnădejde de putere, Regele Umberto pierde mult menţinănd pe actualul sau prim ministru şi republicanii devin pe zi ce merge mai populari. Anglia n’a avut de înregistrat în anul trecut nici un fapt însemnat în lăuntru. ^ In politica externă, a aderat oare cum Ia t.ri^la^Vianţa, păstrându’şl libertatea de acţiune. Turcia ’şi-a permis luxul unei recepţiuni costisitoare a Suveranilor Germaniei şi simte încă urmele el. Situaţia sa faţă cu Grecia încordată din cauza Creţ' sa e condusă de o*5 Turcia urmeaz’ In Serbia Milan a pr făcătoar s fot r ,m cu /a operit în apa"care în rea.are fierbere re- Spania, pe lângă A'ială, anul se încheie micului Rege, a cărui , ar putea să aducă chestepublicană pe primul plan. * * * Dar In America anul 1889 a plecat ducănd in spate ultima Monarchie. Brazilia a proclamat Republica fără zgomot, pe neaşteptate. Statele Unite de la Nord, a căror înrâurire asupra mişcărei din Brazilia pare a fi dovedită, au readus pe tapet chestiunea lui Monroe, protecţionismul, „ America a americanilor. “ * * * Africa a redat lumea pe Stanley şi pe Emin-bey şi a primit pe Italieni şi pe Germani. * * * In rezumat, anul 1889 a inceput sub nişte auspicii periculoase pentru Republica franceză și sfârşeşte cu cele mai frumoase preziceri pentru Republica în genere. Retrracţiunea. pkt TELEGRAME LUCERNA, 31 Decembrie. — Șeful Statului-major general, colonel Pfyffer, a murit. PARIS, 31 Decembrie. — Gerville Roache a informat pe D. Tirard că ’1 va întreba în privința știrilor unui proiect de călătorie al D-lui Carnot la Bruxel. — Mari incendii au isbucnit în fabrica da mâtăsârii Pila din Lyon şi în fabrica de uleurî Perdonio din Marsilia. PARIS, 31 Decembrie. — D. Tirard va respunde la chestiunea anunţată de D. Gerville Reaclie în privinţa pretinsei călătoriei a D-lui Carnot la Bruxel. Preşedintele consiliului va face cunoscut sorgintea acestor svonuri şi va profita de această ocasie pentru a reduce la adevărata lor valoare ştirile respândite în privinţa unei desmembrări a cabinetului. LISABONA 1 Ianuarie.— Ministerul ’şî-n dat de misiunea. BERLIN, 1 Ianuarie. — Camera a adoptat statul cheltueiilor militare, astfel cum s’a stabilit de comisiunea bugetară. CHARLEROI, 1 Ianuarie. — Greva e socotită ca sfârşită, deoarece patronii au consimţit în principiu la reducerea orelor de lucru. Ungurii şi Dunărea BUDAPESTA, 1 D nistrul Barossa că guvernul nu desvoltărel no In cas de ' va fi gab Mr cu ,« când a cursului Mte, şi a ocroti j,ugariei cu ajutorate mijloace, a tratat de tendenţioasă ,n că întreprinderile ruseşti ..ce sforţări pentru a stabili gronăeranţa lor asupra Dunărele-jos, aceste întreprinderi, a adăugat D. Baross, vor găsi pe monarchia austro-ungară de asemenea gata a face față intereselor Ungariei. Boala regelui Spaniei MADRID, 30 Decembre. — Buletinu de la 2 ore dim. — Starea Regelui urmează a fi liniştită. MADRID, 30 Decembre. — Ştirile privitoare la sănătatea Regelui erau mai liniştitoare în timpul dimineţei. O mare bucurie se respândise la Palat şi speranţa renăştea din ce în ce mai mult. Buletinul de la 1 după amiazi anunţă că starea Regelui continuă a fi liniştită cu tendinţe de amorţeală Simptomele prostraţiunii se accentuează; frigurile au dispărut, dar slăbiciunea sporeşte. Ultimul buletin (7ia seara) zice că Regele continuă a avea alternative de escitaţie şi de abatere. O mulţime numeroasă stă în faţa palatului. MADRID, 31 Decembrie seara.—De ieri-seară îmbunătăţirea în starea Regelui se măreşte. Slăbiciunea şi abaterea au încetat, doctorii au prescris o alimentaţie mai substanţială dar prudentă, bolnavul are poftă de mâncare; noaptea a fost escelentă; la 6 ore dimineaţa starea era satisfăcătoare. MADRID, 31 Decembrie.—La 43/1 starea de linişte continuă fără nică o simptomă de abatere. MADRID, 1 Ianuarie.— Mulţumită somnului liniştit şi alimentării, forţele Regelui se măresc. La 10 ore seara starea de linişte continuă. MADRID, 1 Ianuarie (10.45 dim). Regele a petrecut o noapte foarte liniştită. Regina Regentă recăpătând speranţa de însănătoşire a fiului iei a consimţit în sfârşit a se odihni puţin. MADRID, 1 Ianuarie.—Starea sănătăţii Regelui se îmbunătățește din ce în ce mai mult. MIZERIA OXIDIB Boerănaşii"primari din comunele rurale răzeşesci (moşneni) Mulţi se întreabă ce să fie oare causa că boerănaşii de pe la satele răzeşesci proprietari a sute de hectare de pigment şi alegători în colegiul I-ia, se deasă cu orice preţ a ocupa postul dea primar în comună, măcar că acest post e plătit de abia cu 200 până la 400 lM anual, bani cari numitului boerănaş ajung nici pentru a'şi plăti pe mult şi servitorii lor, aşa numiţii feciori resdi. Gurele rele susţin că nu dorul V tru prosperitatea comunei indeamnaB asemenea oameni a alerga cu multfiHB teneală după un asemenea modest tKH ci interesul ce’l aii de a putea espjjB;v mai cu înlesnire pe iubiţii lor ,• nBB ţenî, lipsiţi de orice cunoştio* ...B/L. şi pe spetele cărora s’au pr 'as Hi treapta de cuconi boerăr BB bagiul din stânga MD SB Impus dar de im-BM aşa personagiii k HB de alegere în ' fi vorbă), ur du se pri’ primar are interese de ?’ ,'și judeca mun da^L are interese di' vornicii la plat; I .şeii comunei, a alarma .0 miliţieni si strai«| jail as r Altfel, dacă ai vr’un interes la primărie şi întrebi de D. primar, ţi se respunde că n’a venit, întrebi mai târziu ţi se respunde că nu se ştie de va veni fiind cam bolnav, şi aşa numai întâmplarea dacă te va favorisa ca să poţi găsi la primărie pe un asemenea primarmodel. Când însă e chemat a prezida juraţii ce compun judecătoria comunală, atunci nu mai e bolnav, atunci ca prin minune se îndreaptă şi e nelipsit de la fumărie. D. primar în această zi, toată ziua e numai judecător. Este bună, foarte bună legea judecătorielor comunale pentru săteni, cari în micele lor daraverî îi scuteşte de multe cheltueli şi perderi de timp ce întrebunţau mai înainte cu ducerea de poşte întregi pe la judecătoriile de ocoale, însă pentru primarul boerănaş de prin comunele rurale răzeşesci asemenea lege ese un izvor nesecat de resurse şi bane seceri. Primarul boerănaş nu se ăfieşit a da o latitudine acestei legi chiar g'Sts prevederile legiuitorului, dacă este cea de câştigat. El, în puterea acestei iile primește ori ce soiă de procese chiar* de acele ce nu sunt de competentaJa* decătorieî comunale, ca procese de JIS, tragere de pădure şi pentru de hotare între răzeşi, dacă păr/' cum să se adreseze la D-lui c ADTM1 dulce şi mai întâini pe la D. imaAr P° acasă. Şi Doamne ! multe sr . neink legerile între răzeşi primăvar1 ft0^nJ’)r de la haturi din causă că :^USîn* pămintun, care merge dr depnitî, u ca nişte jirghinţe nun) . inerî 4t sunt de loc hotărîte, d ’ ° are tp3j vecinului lat numai 0 care urmare i'l mal'«”1“^" “i ^ palmă și câte'vaArmao ’ ,B cautâ bătăi fu^a la ? M care1 spre a ’i opaca, ciu?e5te a mândoi și în m după câteva amanari sprt * • - ^HB părțile ele s**nne cam.vor'jUSă veder acum și din alt \ foloase mă poate trage primara, V n\?qMmuncilor agricol'1. Această lejfl in măr-', primarului boerănaş şi PfoPjBj iar din comunele răzeşesci este iarăşini foiui lui însuşi mai întâi, de oare® cine îşi va face muncitori mai cu îr^H Dire şi pe un preţ de nimica de cajjjg primar proprietar, căruia toate u Bh în mână ? ale cui munci se vor face MM la timp şi conform cu angajament®TM impus? « Cei-lalţi cetăţeni din comun » .