Adevěrul, ianuarie 1890 (Anul 2, nr. 410-433)

1890-01-02 / nr. 410

Numărul 10­0 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 81 15 ALE FIE-iclBlU l­UNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAtriiA ÎNAINTE In Bucurase! la casa­­Administraţiei Din Judeţe şi Streinet­ate prin man­date poştale. Un an în ţară 80 lei, în sstreinatate 60 Sese luni „ 15 „ „ S „ 25 Trei luni „ 8 » „­­ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de o vânzare cu numarul la kioşeul No 141, Bou­levard de Capucines;la blo­cul No 117, Boulevard St. Michel; la kioş­­eul No. 19, Boulevard Sf­-Germain MANUSCRISELE NC SB inapoiaza ADMINISTRAŢIA: Strada Noufi, «. jj Director politic : ALEX. V. BELDIMANU I REDACŢIA : Stra jMARŢI şi MARCURI 2—3 IANUARIE ' Numărul 10 Ba SA te feresc!, Române! de cnin străin în cas&. V. Alexandri. ANUNCIURU-EI AT.S ' BIN BL'CURESCI SE PRIKESV^ TRAţiE SI LA „AGENŢIA 1 Din Judeţe,direct la admit Anunciurî, pag. IV . ... » „III.... Inserţiunile şi Reclamele 2 I Din Paris, la Agenţia Havas, it la Bourse, precum şi supm Din Streinetate, anunciul mese direct* la administ toate oficiile de publicitat ANUL 1889 Influenza. MIZERIA SATELOR -----------------------------------­Din Gralat ______________----------------------­BOSNIA si HERTEGOVINA ---------------------------rf’sGvx/w-------------------------­Ungurii și Dunarea SUCCESIUNEA AUST80-UNGARIE ----------------------------«e-at­'c**’»--------------------------­Alegerile suplimentare în Francia DRAGOSTE VECHE DRAGOSTEA DIN URMA București 2 Ianuarie. ---ootrotop)--­ mmmmmmmmsm ANUL­ 1889 (Tu afarA) Situaţia generală in Europa îşi încheie bilanţul anului 1889 cu o pace relativă. • Multe s’au schimbat in cursul anului expirat, multe schimbări se anunţă pentru anul care în­cepe. Intru ce priveşte politica pute­rilor centrale, germanii se fălesc că vizita Ţarului la Berlin i-a li­niştit din partea Rusiei. Cu toate aceste, Rusia este azi mai strâns legată de Franţa de­cât ori­când. Dovadă despre aceasta este că gu­vernul francez a făcut dar Rusiei cu secretul pulbere­ fără fum, după care Prusia nu mai poate şi pen­tru imitarea căruia a cheltuit o mulţime de milioane fără folos. Cheltuielile colosale cari se fac cu înarmările pot să ajungă nefo­lositoare, dacă exemplul dat de Brasilia va fi urmat de Spania şi Portugalia. Atunci acţiunile Fran­ţei ca republică şi ca putere eu­ropeană se vor urca de­odată mai sus de­cât o pot prevedea cei mai pesimiști partizani ai D-lui de Bismarck. Trecând de la situația generală la aceea a fie-căruî Stat în parte, vedem : Germania, frământată înăun­tru de niște lupte de partid mai înverșunate ca ori-când. Unitatea Germaniei, personifi­cată de bătrânul Wilhelm T, pare acum zdruncinată până h. .. punct și vizitele dese pe cari le face norul împărat actual prin Sf mici ale Imperiului au de mai strângă legăturile ceste și Prusia. Cartelul, adică lamentcară în1­ de orihp re rel modificare, egală cu o perpe­tuare, a fost propusă in sesiunea actuală a Reichstagului, nu pare a avea sorţi de a fi admisă, fiind combătută chiar de mulţi conser­vatori. Faptul acesta face ca socialiştii şi în genere toţi oamenii înaintaţi să câştige teren în Germania şi lesne se poate vedea unde vor ajunge lucrurile după moartea D-lui de Bismark. . Ca să sfârşim cu situaţia internă a Monarchiei de fier, vom pomeni de moartea împărătesei Augusta, soţia lui Wilhelm I, care a pus din nou doliul în casa de Hohen­­zollern. Faţă cu cele­l­alte State din Eu­ropa, importanţa Germaniei e bine caracterizată de un mare ziar vie­­nez, care spune că, singură, Ger­mania nar ocupa rangul ce po­sedă în concertul european. Toată puterea ei stă tripla alianţă. Imperiul­­ nu se poate deci lăuda cu%ş­igril seu din 1889. Franţa lux..­­ă, a avut un an de succes colosal. Şi în năuntru şi în afară, Re­publica s’a întărit. La începutul anului 1889, si­tuaţia sa era foarte sdruncinată. Boulanger o ameninţa înăuntru, tripla alianţă în afară. Cheltuielile cerute de vecinica înarmare pă­reau­ a atinge în mod sim­ţitor fi­nanţele sale. Exposiţia însă, al cărei succes a fost strălucit, a ridicat de­o­dată puterea iei şi a pus capot — relativ—adîncilor frământări lăun­trice. Milioanele ce au intrat în Franţa in vara anului expirat au rîdit finanţele­ şi au îmbunătăţit starea avere! naţionale. Graţie unui minister puţin op­cupat de armele ce’şi ales d­e ministerul Tirard-Consi­­langismul a căpătat la tale. Oportuniştii de comis excese în a fost prea r­­exposiţiei p tanta ce n­tra C ji.rin or simţ. iP,curî cu rpi se plîngă A asupra Au»i m Serbia , dar n’a .igaria. Ea a dat multe joace Germaniei, dar cu rusificarea provinciilor Turcia, Rusia a fost e de Germania, al că­­a fost la Constanti- Imperiul de la Nord are preţ pe aceasta, Istantinopol toate se­pr­­ingaria, care deja se trecut, a căpătat o ternică prin moartea violentă şi acoperită de un văl misterios a Arhiducelui Rudolf, moştenitorul tronului, înăuntrul ei, luptele pentru au­tonomia diferitelor naţionalităţi con­tinuă, împăratul Frantz-Iosef, do­­borît de marea nenorocire ce i s’a întîmplat, pare sătul de domnie. Alianţa cu Germania, păgubi­toare pentru monarchia dualistă, e via combătută de toţi patrioţii şi duşmănia contra hegemoniei prusiene creşte Austro-Ungaria stă rea. Italia însă are o situaţie din­­ cele mai triste, poate cea mai tristă după a Turciei. Deficitul bugetar e nemăsurat, sarcinele impuse de alianţa cu Ger­mania apasă nespus de greu, duş­mănia Franţei costă mult pe Ita­lia, mizeria cea mai neagră stăpî­­neşte populaţia. Crispi se ţine cu desnădejde de putere, Regele Umberto pierde mult menţinănd pe actualul sau prim ministru şi republicanii devin pe zi ce merge mai populari. Anglia n’a avut de înregistrat în anul trecut nici un fapt însem­nat în lăuntru. ^ In politica externă, a aderat oare cum Ia t.ri^la^Vianţa, păs­trându’şl libertatea de acţiune. Turcia ’şi-a permis luxul unei recepţiuni costisitoare a Suverani­lor Germaniei şi simte încă ur­mele el. Situaţia sa faţă cu Grecia încordată din cauza Creţ' sa e condusă de o*5 Turcia urmeaz’ In Serbia Milan a pr făcătoar s fot r ,m cu /a ope­­­rit în apa­­"care în rea­­.are fierbere re- Spania, pe lângă A'ială, anul se încheie micului Rege, a cărui , ar putea să aducă chest­epublicană pe primul plan. * * * Da­r In America anul 1889 a ple­cat ducănd in spate ultima Mo­narchie. Brazilia a proclamat Republica fără zgomot, pe neaşteptate. Statele­ Unite de la Nord, a căror înrâurire asupra mişcărei din Brazilia pare a fi dovedită, au rea­dus pe tapet chestiunea lui Mon­roe, protecţionismul, „ America a americanilor. “ * * * Africa a redat lumea pe Stan­ley şi pe Emin-bey şi a primit pe Italieni şi pe Germani. * * * In rezumat, anul 1889 a ince­­put sub nişte auspicii periculoase pentru Republica franceză și sfâr­şeşte cu cele mai frumoase prezi­ceri pentru Republica în genere. Retrracţiunea. pkt TELEGRAME LUCERNA, 31 Decembrie. — Șeful Statului-major general, colonel Pfyffer, a murit. PARIS, 31 Decembrie. — Gerville Roach­e a informat pe D. Tirard că ’1 va întreba în privința știrilor unui pro­iect de călătorie al D-lui Carnot la Bruxel. — Mari incendii au isbucnit în fa­brica da mâtăsârii Pila din Lyon şi în fabrica de uleurî Perdonio din Marsilia. PARIS, 31 Decembrie. — D. Tirard va respunde la chestiunea anunţată de D. Gerville Reaclie în privinţa pretin­sei călătoriei a D-lui Carnot la Bruxel. Preşedintele consiliului va face cunos­cut sorgintea acestor svonuri şi va pro­fita de această ocasie pentru a reduce la adevărata lor valoare ştirile respân­­dite în privinţa unei desmembrări a ca­binetului. LISABONA 1 Ianuarie.— Ministe­rul ’şî-n­ dat de misiunea. BERLIN, 1 Ianuarie. — Camera a adoptat statul cheltueiilor militare, ast­fel cum s’a stabilit de comisiunea bu­getară. CHARLEROI, 1 Ianuarie. — Greva e socotită ca sfârşită, de­oare­ce patro­nii au consimţit în principiu la reduce­­rea orelor de lucru. Ungurii şi Dunărea BUDAPESTA, 1 D nistrul Baross­a că guvernul nu desvoltărel no In cas de ' va fi gab Mr cu ,« când a cursului Mte, şi a ocroti j,ugariei cu ajuto­rate mijloace, a tratat de tendenţioasă ,n că întreprinderile ruseşti ..ce sforţări pentru a stabili gronăeranţa lor asupra Dunărel­­e-jos, aceste întreprinderi, a adău­­gat D. Baross, vor găsi pe monar­chia austro-ungară de asemenea gata a face față intereselor Ungariei. Boala regelui Spaniei MADRID, 30 Decembre. — Buletinu de la 2 ore dim. — Starea Regelui ur­mează a fi liniştită. MADRID, 30 Decembre. — Ştirile privitoare la sănătatea Regelui erau mai liniştitoare în timpul dimineţei. O mare bucurie se respândise la Palat şi spe­ranţa renăştea din ce în ce mai mult. Buletinul de la 1 după amiazi anunţă că starea Regelui continuă a fi liniştită cu tendinţe de amorţeală Simptomele prostraţiunii se accentuează; frigurile au dispărut, dar slăbiciunea sporeşte. Ultimul buletin (7ia seara) zice că Regele continuă a avea alternative de escitaţie şi de abatere. O mulţime numeroasă stă în faţa pa­latului. MADRID, 31 Decembrie seara.—De ieri-seară îmbunătăţirea în starea Re­gelui se măreşte. Slăbiciunea şi abate­rea au încetat, doctorii au prescris o alimentaţie mai substanţială dar pru­dentă, bolnavul are poftă de mâncare; noaptea a fost escelentă; la 6 ore di­mineaţa starea era satisfăcătoare. MADRID, 31 Decembrie.—La 43/1 starea de linişte continuă fără nică o simptomă de abatere. MADRID, 1 Ianuarie.— Mulţumită somnului liniştit şi alimentării, forţele Regelui se măresc. La 10 ore seara sta­rea de linişte continuă. MADRID, 1 Ianuarie (10.45 dim).­­ Regele a petrecut o noapte foarte li­niştită. Regina­ Regentă recăpătând speranţa de însănătoşire a fiului iei a consimţit în sfârşit a se odihni puţin. MADRID, 1 Ianuarie.—Starea sănă­tăţii Regelui se îmbunătățește din ce în ce mai mult. MIZERIA OXIDIB Boerănaşii"primari din comu­nele rurale răzeşesci (moşneni) Mulţi se întreabă ce să fie oare causa că boerănaşii de pe la satele răzeşesci proprietari a sute de hectare de pig­ment şi alegători în colegiul I-ia, se­­ deasă cu ori­ce preţ a ocupa postul dea pri­mar în comună, măcar că acest pos­t e plătit de abia cu 200 până la 400 lM anual, bani cari numitului boerănaş ajung nici pentru a'şi plăti pe m­ult şi servitorii lor, aşa numiţii feciori resdi. Gurele rele susţin că nu dorul V tru prosperitatea comunei indeamnaB asemenea oameni a alerga cu multfiHB teneală după un asemenea modest tKH ci interesul ce’l aii de a putea espjjB;v mai cu înlesnire pe iubiţii lor ,• nBB ţenî, lipsiţi de ori­ce cunoştio* ...B/L. şi pe spetele cărora s’au­ pr 'as Hi treapta de cuconi boerăr BB bagiul din stânga MD SB Impus dar de im-­BM aşa personagiii k HB de alegere în ' fi vorbă), ur du se pri’ primar are interese de ?’ ,'și judeca mun da^L are interese di' vornicii la plat; I .şeii comunei, a a­larma .0 miliţieni si strai«| jail as r Alt­fel, dacă ai vr’un interes la pri­mărie şi întrebi de D. primar, ţi se respunde că n’a venit, întrebi mai târ­ziu­ ţi se respunde că nu se ştie de va veni fiind cam bolnav, şi aşa numai în­tâmplarea dacă te va favorisa ca să poţi găsi la primărie pe un asemenea pri­mar­­model. Când însă e chemat a prezida juraţii ce compun judecătoria comunală, atunci nu mai e bolnav, atunci ca prin minune se îndreaptă şi e­ nelipsit de la fu­mărie. D. primar în această zi, toată ziua e numai judecător. Este bună, foarte bună legea judecă­­torielor comunale pentru săteni, cari în micele lor daraverî îi scuteşte de multe cheltueli şi perderi de timp ce întrebu­­nţau mai înainte cu ducerea de poşte întregi pe la judecătoriile de ocoale, însă pentru primarul boerănaş de prin comu­nele rurale răzeşesci asemenea lege ese un izvor nesecat de resurse şi bane se­ceri. Primarul boerănaş nu se ăfieşit a da o latitudine acestei legi chiar g'Sts prevederile legiuitorului, dacă este ce­a de câştigat. El, în puterea acestei i­ile primește ori ce soiă de procese chia­r* de acele ce nu sunt de competentaJa* decătorieî comunale, ca procese de­ JIS, tragere de pădure şi pentru de hotare între răzeşi, dacă păr/' cum să se adreseze la D-lui c ADTM1 dulce şi mai întâini pe la D. imaAr P° acasă. Şi Doamne ! multe sr . neink­ legerile între răzeşi primăva­r1 ft0^nJ’)r de la haturi din causă că :^USîn* pămintun, care merge dr depnitî, u ca nişte jirghin­ţe nun) . inerî 4t sunt de loc hotărîte, d ’ ° are tp3j vecinului lat numai 0 care urmare i'l mal'«”1“^" “i ^ palmă și câte'vaArmao ’ ,B cautâ bătăi fu^a la ? M care1 spre a ’i opaca, ciu?e5te a mândoi și în m după câte­va amanari sprt * • - ^HB părțile ele s**nne cam.vor'jU­­Să veder acum și din alt \ foloase mă poate trage primara, V n\?qMmuncilor agricol'1. Această lejfl in măr-', primarului boerănaş şi PfoPjBj iar din comunele răzeşesci este iarăşini foiui lui însuşi mai întâi­­, de oare® cine îşi va face muncitori mai cu îr^H Dire şi pe un preţ de nimica de cajjjg primar proprietar, căruia toate u Bh în mână ? ale cui munci se vor face MM la timp şi conform cu angajament®TM impus? « Cei-lalţi cetăţeni din comun » .

Next