Adevěrul, ianuarie 1890 (Anul 2, nr. 410-433)
1890-01-14 / nr. 419
DUMINICA 14 IANUARIE 1890 Ecouri Parlamentare SENAT A prezidat D. Urechiă, ieri... Tocmai era să se voteze íntíin recunoașterea unui român de dincolo, și apoi să se proceadă la alegerea unui secretar in locul d-lui Ciurea. — Să alegem Intíin pe secretar, strig d-nii Mârzescu, Codrescu, etc. —Nu se poate, trebue să votăm întriu recunoașterea, conform art. 82. — Am vrut să te ispitesc dacă știi regulamentul, îi zice D. Mârzescu. * Tot D. Urechiă! — D-le Urechiă, nu votezi pe d-nul Bonachi, candidatul nostru pentru secretar ? — Eu trebue să presidez, răspunde D. Urechiă? — Ei și, îi replică senatorul colegiului 2 Iași, dacă prezidezi, nu te oprește nimeni de la vot. Ce Dumnezeu, D-le Urechiă... e prea, prea, îi zice Domnul Mârzescu. — N’am bani asupra mea... ’mi pare rău—n’am de cât 60 bani. — îmi veți rămânea dator 20. — Da. — Apropos, zise pictorul, mă gândesc la un lucru . Vreau să’ți sfârșesc portretul, dar ași vrea să mi’l dai pe cel mic. — Da... Nu... ași vrea să le păstrez pe amândoue. — Dar uite, am nevoe de pânza mea. — îți plătesc pânza. — Nu, ’ți dau portretul gata, când ’mi vei da pânza. — Vom vedea, vom vedea!... — Ascultă... Am făgăduit Doamnei aceleia să-l recomand pe artistul care ’l-a zugrăvit programul... Sper că vei veni! — De sigur. Când? — In seara asta. Vin’o pe la opt la mine, să mergem împreună. — Ne-am înțeles. * ^ * * — îți recomand pe tinerul pictor despre care ’țî-am vorbit, zise maiorul, intrând la Doamna cu programul. — îți mulțumesc foarte mult, domnule. Execuțiunea e perfectă și cu totul artistică. E minunat imprimat. — Sunteți prea bună, doamnă, zise Maurice plecându-se. D-l Maior vroia să imprimăm programul la presa regimentului, fiindcă costa mai puțin. Dar eu n’am vrut, șil-am imprimat la Paris. Din presa regimentului ar fi eșit rău, murdărit. — Adevărat, și vă rămân recunoscătoare pentru asta. In același timp Doamna aruncă o privire batjocoritoare maiorului, care se făcuse verde. * * * Oraşul în care prietenul meu Maurice ’şi făcuse voluntariatul, avea un teatru. Teatrul avea un director şi directorul cunoștea pe maiorul. Acesta se ducea des la teatru pentru că nu’l costa nimic, mergea în loja comandantaiul pieței. într’o seară, cum se primbla prin culoare, maiorul intilnește pe directorul, un om chel, pântecos, se pleacă, ’i strânge mâna, ’1 întreabă de sănătate, apoi ’i spuse pe tonul lui cel blând : — Știi că am fost la Paris Sâmbătă ? — A! foarte bine. — Da... și chiar trebue să mă desvinovățesc de o mică indiscreție. — O indiscreție ? Cum ? Ce fel ? — îmi spusese șî de un croitor... pe care ’1 cunoști... ’I știam adresa... m’am dus la el... — A! Bine ai făcut. — Da, dar vezi că am zis că vin din partea D-tale. — Bine ai făcut. — Da... dar aici e indiscrețiea.... I-am spus că sunt pentru D ta, pantalonii. . avem tot o măsură .. — Ei bine ! Şi apoi ? — i-am spus că nu’l plăteşti mai mult de 20 franci, mie ’mi ceruse douăzeci şi cinci, și adaugă el triumfător : ’mi-a lăsat cu 20. _Iar ai fost furat de patru franci, zise directorul cu glasul lui cel gros.... Eu aici o dată nu plătesc mai mult decât 16 franci. Maiorul holbă ochii mari. * * 4c Sfîrșitul anului de voluntariat se apropia. Prietenul meu Maurice expediase la atelierul său din Paris toate pânzele. După ce termină în grabă portretele începute, își pregăti cuierele. Sosi și ziua liberărei. Se îmbrăcă civil. ’şi puse joben şi ochelari în ochi şi porni prin târg săşi facă vizitele de remas bun. Trecând pe dinaintea biuroului maiorului, ’şi aduse aminte că nu terminase portretul Intră, îi trăsnise prin cap o idee: — Dacă ’l-aşi necăji şi eu acuma, puţin, se gândi el. Maiorul nu era acasă, ci numai secretarul lui. — Vei fi atât de bun să spui maiorului că plec, şi de a’i da în acelaşi timp bileţelul ăsta? — Cum nu ! răspunse sergentul secretar. Maurice scrise: „JD-le maior, „V’aşi fi cu totul recunoscător dacă ,,’mi-aţi trimite la Paris în strada la „Seine 227 cel o sută cincizeci de fr., „pentru portretul ce v’am făcut, după „dorinţa d-stră. Aşteptate asemenea cealaltă pânză pe care n’am avut timpul „s’o sfîrşesc. Să ’mi-o trimeteţi tot pe „adresa de mai sus. Dacă vreţi, puteţi „să ’mi-o daţi peste câteva zile când „voia veni să sfîrşesc portretul D-nei X. „Primiţi, etc. Plecă la Paris. Aşteptă cincisprezece zile. Maiorul nu răspunse. Ii mai scrise, anunţându’l că dacă nu’i răspunde se plânge celor în drept. Nici de astă dată, nu răspunse. Atunci scrise generalului de brigadă. Peste trei zile maiorul primea o scrisoare de la brigadă cu ordinul de a plăti numitului Maurice pânza pe careî-o făcuse, când era soldat sub comanda sa. Socoteala se ridica la o sută cincizeci franci pentru pânză și culori. Degeaba reclamă maiorul, generalului : — Pânza o ai, nu’i așa ? — Da! — Ei bine, plătește ! — Dar.. îl dau pânza înapoi! — Plăteşte’! întâifi, și pe urmă dă’i ce vrei. De asta ’l-a jucat’o frumoasă, prietenul meu Maurice. Dezbaterile Parlamentare SENAT Şedinţa de la 12 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 şi 20, sub preşedinţa D-lui V. A. Urechiu, vice-preşedinte. Presenţi 68 Domni senatori. D. Secretar dă citire sumarului şedinţei trecute care se aprobă. Pe banca ministerială: D-nii: Manu, Marghiloman. D. Aurelian reaminteşte Senatului că încă din anul trecut a venit cu o interpelare prin care arată necesitatea neapărată a înfinţarei unui serviciu de navigaţiune pe Dunăre.P-sa ar vrea tic şie ce s’a făcut d’atunci, şi în faţa stăruinţelor ce pun puterile vecine[de a’şi asigura un serviciu de navigaţiune pe Dunăre, precum Serbia etc., crede de datoria sa a reînoi această interpelare. D. Ministru al lucrărilor publice respunde că în anul trecut Senatul a trecut la ordinea zilei după desvoltarea interpelărei Dlui Aurelian şi după ce ministru a arătat nesuficienţa mijloacelor pentru a transforma în fapt dorinţa formulată de interpelator. Se recunoaşte cetăţenia română D lui N. Pop. Se procede la alegerea unui secretar în locul D-lui Ciurea. Sunt doi candidaţi: Candidatul opoziţiunei, D. Alexandru Grigoriade Bonachi este ales cu 39 voturi, contra 29 obţinute de D. Alexandru Greceanu. După ce se mai votează un indigenat, se închide şedinţa la orele 30/â CAMERA Şedinţa de la 12 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumi. sub preşedinţa domnului Iorgu Cantacuzino. Presenţi 105 domni deputaţi. Pe banca ministerială: D-nii T. Rosetti, Vlădescu, Păucescu şi Ghermani. Se fac formalităţile obicinuite. Se citeşte scrisoarea D-lui Ferichide. D. Carp, spune că acestei petiţiuni nu i se poate da nici o urmare, deoarece nu e vorba de o urmărire, politiceşte, a unui guvern, ci de constatarea unor delicte de drept comun, asupra cărora Camera va decide. D. Ferichide întinde Camerei o cursă, în care ea nu trebuie să cadă. „Noi suntem contra răsbunărilor politice, ci pentru reparaţiunea relelor.“ D. Carp încheie spunând să se trimită adresa D-lui Fericiide la comisia de petiţiuni şi nu la cea de informaţiuni. D-nul Apostoleanu, susţine acelaşi lucru. Adunarea admite propunerea D-lui Carp. D. Popovicî, cere să se vînză sătenilor moşia Rădăşenii din jud. Suceava, conform legei, iar nu s’o facă fermă model. D. Peucescu, promite a ţinea seamă de această cerere. D. Voinov, susţine cererea D-nului Popovicî. D. Peucescu, depune un mesagiu. D. C. Dobrescu-Argeş, întreabă pe D. Teodor Rosetti, când va aduce în Cameră proiectul pentru mutarea şcoalei normale Carol I la Câmpu-Lung, proiect votat de Senat. D. Teodor Rosetti respunde că-l va aduce mâine. D. Dobrescu-Argeş mai întreabă când se va vota legea pentru schimbarea comunei Rucăru în comună urbană. D. Duca întreabă când se va termina conflictul între casa pensiunilor civile și cea a pensiunilor militare. D. Ghermani spune că va aduce un proiect de lege pentru pensiuni civile, care va curma diferendul. D. D. Alexandrescu întreabă pe ministrul justiţiei ce va face cu portăreii, despre care nu se pomeneşte în proiectul de reforma magistraturei De asemenea, întreabă pe D. Teodor Rosetti când îşi va îndeplini făgăduiala dată ieşenilor în privinţa teatrului naţional de acolo. D. Rosetti zice că nu se opune la acordarea unui credit pentru acest scop. D. Alexandrescu, altfel aţi vorbit la Iaşi, aţi dat promisiuni formale. După ce mai vorbeşte D. Toni, discuţia se închide. D. I. Nădejde întreabă pe D. ministru al domeniilor pentru ce nu vrea să rîună ţeraunor moşiile Văcăreşti şi Cotroceanca. D. Pâncescu respunde că trebue să se lase loc liber oraşelor ca să se întindă. Se votează apoi un credit de 273,082 lei ministerului de finanţe pentru plata primelor de export de băuturi spirtoase pe 1888—89. Se mai votează un credit de 98,913 lei pentru ministerul domeniilor. Camera trece în secțiuni la orele 2 și trei sferturi. ULTIME INFORMAŢII mame, cât şi fraţilor şi surorilor defunctului. Consiliul comunal al Capitalei se va întruni astă seară la orele 8. La ordinea zilei sunt peste 35 de cestiuni. D-l C. V. Frcşinescu, institutorul permutat la Giurgiu în contra legei instrucţiunei publice, a primit din partea ministerului cultelor o consolațiune. Cartea sa Elemente de aritmetică a fost aprobată ca didactică. Ultime Telegrame LONDRA, 12 Ianuarie. — „Agenţia Reuter“ anunţă că linia de drum de fier, care leagă Transvalul cu golful Delagoa s’a terminat până la graniţă. CONSTANTINOPOL, 12 Ianuarie.— Riza-Paşa, valiul Brusel, a fost numit ministru al Evkafului (bunurile consfinţite moscheelor). Celel alte schimbări ministeriale au fost anunţate mai ’nainte. BERLIN, 12 Ianuarie. — Reichstagul a adoptat budgetul şi legea de împrumut pentru armată şi marină. Reichstagul a respins propunerea privitoare la reducerea taxei asupra cărbunilor. MADRID, 12 Ianuarie.—Camera a adoptat cu 143 voturi contra 31 articolul 1 din legea care stabileşte sufragiul universal. BERLIN, 12 Ianuarie. — Prinţul de Bismarck a sosit; o şedinţă a Consiliului prusian a avut loc sub presidenţia sa. In urmă s’a dus la împăratul sub presidenţia căruia s’a ţinut un consiliu al Coroanei. CASA DE SCHIMB Michail Benzal 3 DeliÎMAI’A 0 cas^ cu *ocu* e* No. 1111 fitil C 13 în strada Primăvereî, produce chirie anual peste 3000 lei. Doritorii pot adresa oferta lor la Baciui. D-lul C. Planton. DE VENZARE" Pădurea din comuna Stelejeni, judeţul Gorju plasa Jiului-de-Jos. 10 kilometre departe de gara Butoeşti şi 12 de gara Filiaşi, şosea bună de al pădure până la această gară. Populaţiunea deasă, mijloace de transporturi îndestulătoare şi eftine. De la 1.Stolojeni la gară, transportul unei tone costă de la 6 la 8 lei. întinderea pădure! 316 hectare din care numai 4 hectare pocni. Es.enţele gorun, stejar şi pogon peste pogon cel mult 3% fag sau alte esenţe, vrâste diferite : 24, 40 până la 100 ani. Dimensiunile de la 14 centimetre cu 20 bucăţi, pe hectar până la 72 centimetri în diametru. Lemnul de lucru este bun de traverse, parcheta, piloţi, pari de telegraf şi parte chiar de doage. Lemnul de piloţi au până la 18 metri înălţime. Lemnele de lacru sunt în proporţiuni de 60%. Lemnele de foc BO pot desface şi pe loc şi in Craiova cu preţuri avantagioase. Planul pădurel şi amenajarea ei sunt făcute de un inginer silvialtor, după care în toată pădurea se află 90,234 copaci bătrâni de lucru, laprodusul mediu al unui ectare de 252 metri cubici Se acordă facilităţi de plată. Doritorilor se poate da şi moşia în arendă, care pusă pe plan economic are, peşte, islazuri şi livezi, 600 ,pogoan muncitoare, o moară cu aburi, ecareturi bune. Doritorii se vor adresa proprietarului A. Stolojan în București, calea Victoriei, 145. Bun si eftin ft5MvateiB2 Bucuresci i’A/i|i51j de DRĂGĂŞANI de 2 1 111 VUlillIU ani calitate superioară. Vin dublu 3“4 a,10’8 M Se află şi un PELIN REGAL VIN NOU de DRAGASANI lei 4 ŢUICĂ BĂTRÂNĂ 1 leu litru. NB. Comandele seu pot face şi prin scrisoare sau carte poştală şi vinul va fi adus la domiciliul onorabililor domni clienți, având anume pentru acest scop 2 trăsuri. Mâine Duminecă la orele 2 după amează, va avea loc o întrunire publică în sala vechiului Ateneu, provocată de clubul liberal-naţional, spre a protesta în contra dărei în judecată a D-lui I. C. Brătianu şi a celorlalţi colegi ai săi. Din Focşani primim ştiri cari ne prevestesc oreuşită sigură a D-lui N. Fleva, la colegiul al IlI-lea de deputaţi. Liberalii din acea localitate în cap cu D. Săveanu, fost prefect, lucrează pentru triumful candidatului lor. Prin Monitorul Oficial de astăzi se promulgă : Legea pentru înfiinţarea institutului de chirurgie sub direcţiunea D-lui Dr. Asaki şi Legea pentru acordarea unui credit extraordinar de 400.000 lei pentru executarea lucrărilor necesare pentru a se pune în circulaţie tunelul Barboşi-Galaţi. In consiliul de miniştri, care se va ţine la Ministerul de Interne astăzi, se va discuta şi cestiunea iluminatului oraşului Galaţi. Pentru acest scop D. Deşliu, prefectul judeţului, a avut o convorbire cu I-L. General Manu. Sub- comisiunea bugetară pentru ministerul de finanţe s’a adunat aseară la acel minister unde a lucrat până la orele 11. Pentru locul ce rămâne vacant prin înaintarea D-lui Cottescu ca şef al tracţiuneî, sunt mulţi candidaţi. Până la terminarea inspecţiunei generale nici o hotărîre nu va fi luată în această privinţă. D-nul Duca, Director General al C. F. R., însoţit de D-l Paciurea şeful serviciului de Mişcare, au plecat ieri cu un tren special în inspecţiune generală a liniilor Moldovei. D-lor s’au oprit ieri la Ploeşti şi Buzău, de unde pornesc azi la Brăila şi Galaţi. Luni, se va judeca de către corpul al doilea de armată, procesul celor două căpitani de geniu, Rădulescu şi Mănescu, cari au atacat pe Domnul C. Bacalbaşa. Mai toate ziarele apărute ieri afirma că D. Alexandru N. Lahovary, ministru, a votat la Cameră alaltă ierin contra legei cumulului. Curioşi am fi să ştim ce ar zice D. Alexandru N. Lahovary, opozantul de acum cinci ani care tuna şi fulgera prin Epoca în contra liberalilor naţionali că nu votează o asemenea lege ? Căpitanul Ioan Manu a încetat ieri din viaţă, înconjurat de întreaga sa familie. Trimitem sentimentele noastre de condoleanţă atât nenor. 14, Strada Lipscani, No. 14 Alături cu jBăcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felulle Efecte de Stat, după cursul zilei cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător cât şi pentru vânzător Rica studiind la Pa■ Sv» . ■ j.Iscoalele chirurgicale şi sifilitice se oferă a face operaţiuni în această ramură. Pentru sărac! gratis. Consultaţii Str. Brezoianu, 9 de a 5—6 p. m. _____ Casa de schimb .A.. IMarculescu Calea Victorie No. 8 vis-a-vis de Precura Poliţiei Se ocupă cu operaţiunii de schimb, împrumutări de bani pe amanete sau orice alte valori, cesiuni de chirii, sau orice alte venituri, precum şi vânzare sau cumpărare de orice efecte. lapudic Bijuterii Ceasornicărie şi Argintărie G. G. Nicolau casă fondată la 1853 vis-a-vis de prefectura Poliţiei Capitalei. Se recomandă că a primit un mare asortiment de limtrie lucrate în aur cu pietre line pentru: Nunţi logodne.—Ceasornice de aur argint și nikel în toate mărimele diferite obiecte pentru cadornl de anul nou. Atelier special pentru orice comande. Noul magasin de confienta PANZARIE si LINGERIE No. 54. Sti-ada Lipscani, No. 54 “La Letvacla“ Se recomandă cu : Olande, Schifene, creion, madapolam, indian, melino, pânze de mese, de transparente, şi de saltele. Garnituri de mese cu şervete de olandă Pichet franţuzesc Lingerie de Dame şi bărbaţi. Cămăşi, gulere, ciorapi, batiste, corsete flanele pantaloni şi ciorapi de lână de Dr. Jaeger. Plapome de flanele. Se însărcinează cu orice comande de ruferie şi trusouri. Perdele Naţionale în diferite culori Diferite cadouri de ani nou. Sperăm că vom fi onoraţi cu visitele Dv. având ca principiu a procura onor. noştri clienţi mărfuri bune şi cu preţuri moderate. Cu toată stima Mihailescu et Co. Vânzarea unui Imobil Subsemnatul aduc prin aceasta la cunoscinţa publică având de vecin casele mele din calea Victoriei No. 160 împreună cu tot locul pe care sânt situate. Acest loc formează, colţul stradei Cosma şi care o întindere de 20 metri faţadă pe calea Victoriei, şi mai bine de 120 metri adâncime pe strada Cosma și se vinde sau în total sau în parte. Doritori amatorii se vor adresa pentru aceasta la D-na Ioan M. R. Epureanu, avocat strada Franclin No. 5 care are depline puteri pentru această vânzare. Iorgu Radu CAFEHUGO" Grand Hot el He France IN TOATE SERILE Make CONCERT HvttIIAceastă boală din ce in BIB11 ImCIB Adua la întindere mai mire, şi nu este oraş în Europa unde să nu fi apărut in mod epidemic. Petru a se feri de dânsa este de mare importanţă de a evita constipaţiunile. Cei mai distinşi medici recomandă în primul loc la începutul boalei purgativele saline. Ua atare purgativ sigur şi uşor care nu produce nici dureri, nici alt inconvenient este fără îndoială apa minerală de la Briazu lângă Iaşi. Toţi bolnavii de influenţă cari au întrebuinţat această apă sunt încântaţi de uştrinţa ce au simţit. Apa de la Briazu primită de plibic cu atâta plăcere, se găseşte astăzi de vânzare la toţi acei ce fac comerţul cu ape minerale. CONSERVE FABRICA FONDATA IN Í879 SÜB FIRMA C. T. CHRISTOFOR La „Marinar“ Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient Mazăre boabe fină . Fasole verde fină. . Fasole țucăroame fine .... Pătlăgele vinete . . Dovlecei..................... Tarhon ..................... Ardei gras .... Chiveciu..................... Bob . . . . . Bulion de pătlăgele. Ciuperci albe. . . Sparanghel gras. . Zahar francez. . Lumânări Apolo . Cafea martinică . Cafea ruo . . . Undelemn.de Nissa Undelemn grecesc' Macaroane de italia Rom englezesc . Mastică grecească Vin negru Nicorestî » I. 6. » » ®» »1* O ® a sa 'O *© ®o1—1 t* ’s ©__ ® g a 00 eS O A ac»» p, 2 A-1 53 ^ -w 3 3 _1» , O Cutia 2,50 Kilo fr. 110 . . 1.20 » » 4, » 1, 3.60 » » 6. » M 2-,, - 1-40 ID. STAICOVICII BUCURESTI MEDALIE DE ARGINT la Exposiția Universală din Paris 1889 Cea mai mare si singura acordata conservelor Române PRETtr CURENT ^1"^ Cutii de Vasile Mazăre boabe extra-fină ... 110 „ „ fină ... . 1„ „ mijlocie. . . —90 „ verde păstăi........................ —65 Fasole verde fină.................. — 75 » „ grasă............. —65 Flageolete.................................... 115 Bob verde păstăi.................. — 65 Tarhon. . . ..........................._ —65 Mărar ............................................... — 65 Dovlecel........................................ — 65 Rame sostomate.................. — 70 Pătlăgele vinete împănate . . 110 „ pentru musaca. . . 1 — Ciuperci.......................................... 120 Ardei umpluți (cu carne)... 128 Cutii de 1 kilo Mazăre boabe extra-fină ... 180 „ „ fină....................... 160 „ „ mijlocie.... 140 Fasole fină..................................... 140 Dovlecei......................................... 120 Rame sos tomate.......................... 180 Sparanghel alb.......................... 280 Pătlăgele roșii............................... 1 — Bulion tomate liquid .... — 80 Cutii de 800 grame Pătlăgele vinete sos tomate. . — 85 Bulion tomate flaconu ... — 90 Cutii de 400 grame Plachie de târi.......................... 120 Bulion tomate flaconu. . — 65 Pătlăgele tocate.................. — 80 Depouri la toate principalele Magasine de Coloniale şi Delicatese din țară.