Adevěrul, ianuarie 1890 (Anul 2, nr. 410-433)

1890-01-14 / nr. 419

DUMINICA 14 IANUARIE 1890 Ecouri Parlamentare SENAT A prezidat D. Urechiă, ieri... Tocmai era să se voteze íntíin recu­noașterea unui român de dincolo, și apoi să se proceadă la alegerea unui secre­tar in locul d-lui Ciurea. — Să alegem Intíin pe secretar, strig d-nii Mârzescu, Codrescu, etc. —Nu se poate, trebue să votăm în­triu recunoașterea, conform art. 82. — Am vrut să te ispitesc dacă știi regulamentul, îi zice D. Mârzescu. * Tot D. Urechiă! — D-le Urechiă, nu votezi pe d-nul Bonachi, candidatul nostru pentru se­cretar ? — Eu trebue să presidez, răspunde D. Urechiă? — Ei și, îi replică senatorul colegiu­lui 2 Iași, dacă prezidezi, nu te oprește nimeni de la vot. Ce Dumnezeu, D-le Urechiă... e prea, prea, îi zice Domnul Mârzescu. — N’am bani asupra mea... ’mi pare rău—n’am de cât 60 bani. — îmi veți rămânea dator 20. — Da. — Apropos, zise pictorul, mă gân­desc la un lucru . Vreau să’ți sfârșesc portretul, dar ași vrea să mi’l dai pe cel mic. — Da... Nu... ași vrea să le păstrez pe amândoue. — Dar uite, am nevoe de pânza mea. — îți plătesc pânza. — Nu, ’ți dau portretul gata, când ’mi vei da pânza. — Vom vedea, vom vedea!... — Ascultă... Am făgăduit Doamnei aceleia să-l recomand pe artistul care ’l-a zugrăvit programul... Sper că vei veni! — De sigur. Când? — In seara asta. Vin’o pe la opt la mine, să mergem împreună. — Ne-am înțeles. * ^ * * — îți recomand pe tinerul pictor des­pre care ’țî-am vorbit, zise maiorul, in­trând la Doamna cu programul. — îți mulțumesc foarte mult, dom­nule. Execuțiunea e perfectă și cu to­tul artistică. E minunat imprimat. — Sunteți prea bună, doamnă, zise Maurice plecându-se. D-l Maior vroia să imprimăm programul la presa regi­mentului, fiind­că costa mai puțin. Dar eu n’am vrut, și­­l-am imprimat la Pa­ris. Din presa regimentului ar fi eșit rău, murdărit. — Adevărat, și vă rămân recunos­cătoare pentru asta. In același timp Doamna aruncă o pri­vire batjocoritoare maiorului, care se făcuse verde. * * * Oraşul în care prietenul meu Maurice ’şi făcuse voluntariatul, avea un tea­tru. Teatrul avea un director şi direc­torul cunoștea pe maiorul. Acesta se ducea des la teatru pentru că nu’l costa nimic, mergea în loja comandant­aiul pieței. într’o seară, cum se primbla prin cu­loare, maiorul intilnește pe directorul, un om chel, pântecos, se pleacă, ’i strân­­ge mâna, ’1 întreabă de sănătate, apoi ’i spuse pe tonul lui cel blând : — Știi că am fost la Paris Sâmbătă ? — A! foarte bine. — Da... și chiar trebue să mă des­­vinovățesc de o mică indiscreție. — O indiscreție ? Cum ? Ce fel ? — îmi spusese­ șî de un croitor... pe care ’1 cunoști... ’I știam adresa... m’am dus la el... — A! Bine ai făcut. — Da, dar vezi că am zis că vin din partea D-tale. — Bine ai făcut. — Da... dar aici e indiscrețiea.... I-am spus că sunt pentru D ta, panta­lonii. . avem tot o măsură .. — Ei bine ! Şi apoi ? — i-am spus că nu’l plăteşti mai mult de 20 franci, mie ’mi ceruse două­zeci şi cinci, și adaugă el triumfător : ’mi-a lăsat cu 20. _Iar ai fost furat de patru franci, zise directorul cu glasul lui cel gros.... Eu aici o dată nu plătesc mai mult de­cât 16 franci. Maiorul holbă ochii mari. * * 4c Sfîrșitul anului de voluntariat se a­­propia. Prietenul meu Maurice expediase la atelierul său din Paris toate pânzele. După ce termină în grabă portretele în­cepute, își pregăti cuierele. Sosi și ziua liberărei. Se îmbrăcă ci­vil. ’şi puse joben şi ochelari în ochi şi porni prin târg săşi facă vizitele de re­­mas bun. Trecând pe dinaintea biuroului ma­iorului, ’şi aduse aminte că nu termi­nase portretul Intră, îi trăsnise prin cap o idee: — Dacă ’l-aşi necăji şi eu acuma, pu­ţin, se gândi el. Maiorul nu era acasă, ci numai secre­tarul lui. — Vei fi atât de bun să spui maio­rului că plec, şi de a’i da în acelaşi timp bileţelul ăsta? — Cum nu ! răspunse sergentul se­cretar. Maurice scrise: „JD-le maior, „V’aşi fi cu totul recunoscător dacă ,,’mi-aţi trimite la Paris în strada la „Seine 227 cel o sută cinci­zeci de fr., „pentru portretul ce v’am făcut, după „dorinţa d-stră. Aşteptate asemenea cea­laltă pânză pe care n’am avut timpul „s’o sfîrşesc. Să ’mi-o trimeteţi tot pe „adresa de mai sus. Dacă vreţi, puteţi „să ’mi-o daţi peste câte­va zile când „voia veni să sfîrşesc portretul D-nei X. „Primiţi, etc. Plecă la Paris. Aşteptă cinci­spre­zece zile. Maiorul nu răspunse. Ii mai scrise, anunţându’l că dacă nu’i răspunde se plânge celor în drept. Nici de astă dată, nu răspunse. Atunci scrise generalului de brigadă. Peste trei zile maiorul primea o scri­soare de la brigadă cu ordinul de a plăti numitului Maurice pânza pe care­­î-o făcuse, când era soldat sub comanda sa. Socoteala se ridica la o sută cinci­zeci franci pentru pânză și culori. De­geaba reclamă maiorul, genera­lului : — Pânza o ai, nu’i așa ? — Da! — Ei bine, plătește ! — Dar.. îl dau pânza înapoi! — Plăteşte’! întâifi, și pe urmă dă’i ce vrei. De asta ’l-a jucat’o frumoasă, priete­nul meu Maurice. Dezbaterile Parlamentare SENAT Şedinţa de la 12 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 şi 20, sub preşedinţa D-lui V. A. Urechiu­, vice-preşedinte. Presenţi 68 Domni senatori. D. Secretar dă citire sumarului şe­dinţei trecute care se aprobă. Pe banca ministerială: D-nii: Manu, Marghiloman. D. Aurelian reaminteşte Senatului că încă din anul trecut a venit cu o interpelare prin care arată necesitatea neapărată a înfin­ţarei unui servi­ciu de navigaţiune pe Dunăre.­­P-sa ar vrea tic ş­ie ce s’a făcut d’atunci, şi în faţa stăruinţelor ce pun puterile vecine­[de a’şi asigura un serviciu de navigaţiune pe Dunăre, precum Serbia etc., crede de datoria sa a reînoi această interpe­lare. D. Ministru al lucrărilor publice respunde că în anul trecut Senatul a trecut la ordinea zilei după desvoltarea in­­terpelărei D­lui Aurelian şi după ce mi­nistru a arătat nesuficienţa mijloacelor pentru a transforma în fapt dorinţa for­mulată de interpelator. Se recunoaşte cetăţenia română D lui N. Pop. Se procede la alegerea unui secretar în locul D-lui Ciurea. Sunt doi candidaţi: Candidatul opoziţiunei, D. Alexandru Grigoriade Bonachi este ales cu 39 vo­turi, contra 29 obţinute de D. Alexan­dru Greceanu. După ce se mai votează un indige­nat, se închide şedinţa la orele 30/â CAMERA Şedinţa de la 12 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumi. sub preşedinţa domnului Iorgu Can­­tacuzino. Presenţi 105 domni deputaţi­. Pe banca ministerială: D-nii T. Ro­­setti, Vlădescu, Păucescu şi Ghermani. Se fac formalităţile obicinuite. Se citeşte scrisoarea D-lui Ferichide. D. Carp, spune că acestei petiţiuni nu i se poate da nici o urmare, de­oare­ce nu e vorba de o urmărire, po­liticeşte, a unui guvern, ci de consta­tarea unor delicte de drept comun, asu­pra cărora Camera va decide. D. Ferichide întinde Camerei o cursă, în care ea nu trebuie să cadă. „Noi suntem contra răsbunărilor po­litice, ci pentru reparaţiunea relelor.“ D. Carp încheie spunând să se tri­mită adresa D-lui Fericiide la comisia de petiţiuni şi nu la cea de informa­­ţiuni. D-nul Apostoleanu, susţine acelaşi lucru. Adunarea admite propunerea D-lui Carp. D. Popovicî, cere să se vînză săte­nilor moşia Rădăşenii din jud. Suceava, conform legei, iar nu s’o facă fermă model. D. Peucescu, promite a ţinea seamă de această cerere. D. Voinov, susţine cererea D-nului Popovicî. D. Peucescu, depune un mesagiu. D. C. Dobrescu-Argeş, întreabă pe D. Teodor Rosetti, când va aduce în Cameră proiectul pentru mutarea şcoa­­lei normale Carol I la Câmpu-Lung, pro­iect votat de Senat. D. Teodor Rosetti resp­unde că-l va aduce mâine. D. Dobrescu-Argeş mai întreabă când se va vota legea pentru schimbarea co­munei Rucăru în comună urbană. D. Duca întreabă când se va termina conflictul între casa pensiunilor civile și cea a pensiunilor militare. D. Ghermani spune că va aduce un proiect de lege pentru pensiuni civile, care va curma diferendul. D. D. Alexandrescu întreabă pe mi­nistrul justiţiei ce va face cu portăreii, despre care nu se pomeneşte în proiec­tul de reforma magistraturei De asemenea, întreabă pe D. Teodor Rosetti când îşi va îndeplini făgăduiala dată ieşenilor în privinţa teatrului na­ţional de acolo. D. Rosetti zice că nu se opune la acordarea unui credit pentru acest scop. D. Alexandrescu, alt­fel aţi vorbit la Iaşi, aţi dat promisiuni formale. După ce mai vorbeşte D. Toni, dis­cuţia se închide. D. I. Nădejde întreabă pe D. minis­tru al domeniilor pentru ce nu vrea să rîună ţeraun­or moşiile Văcăreşti şi Co­­troceanca. D. Pâncescu respunde că trebue să se lase loc liber oraşelor ca să se în­tindă. Se votează apoi un credit de 273,082 lei ministerului de finanţe pentru plata primelor de export de băuturi spirtoase pe 1888—89. Se mai votează un credit de 98,913 lei pentru ministerul domeniilor. Camera trece în secțiuni la orele 2 și trei sferturi. ULTIME INFORMAŢII mame, cât şi fraţilor şi surorilor defunctului. Consiliul comunal al Capitalei se va întruni astă seară la o­­rele 8. La ordinea zilei sunt peste 35 de cestiuni. D-l C. V. Frcşinescu, institu­torul permutat la Giurgiu în con­tra legei instrucţiunei publice, a primit din partea ministerului cul­telor o consolațiune. Cartea sa Elemente de aritmetică a fost a­­probată ca didactică. Ultime Telegrame LONDRA, 12 Ianuarie. — „Agenţia Reuter“ anunţă că linia de drum de fier, care leagă Transvalul cu golful Delagoa s’a terminat până la graniţă. CONSTANTINOPOL, 12 Ianuarie.— Riza-Paşa, valiul Brusel, a fost numit ministru al Evkafului (bunurile consfin­ţite moscheelor). Cele­l­ alte schimbări ministeriale au fost anunţate mai ’nainte.­ BERLIN, 12 Ianuarie. — Reichstagul a adoptat budgetul şi legea de împru­mut pentru armată şi marină. Reichstagul a respins propunerea pri­vitoare la reducerea taxei asupra căr­bunilor. MADRID, 12 Ianuarie.—Camera a adoptat cu 143 voturi contra 31 arti­colul 1 din legea care stabileşte sufra­giul universal. BERLIN, 12 Ianuarie. — Prinţul de Bismarck a sosit; o şedinţă a Consiliu­lui prusian a avut loc sub­ presiden­­ţia sa. In urmă s’a dus la împăratul sub presidenţia căruia s’a ţinut un consiliu al Coroanei. CASA DE SCHIMB Michail Benzal 3 DeliÎMAI’A 0 cas^ cu *ocu* e* No. 1111 fitil C 13 în strada Primăvereî, produce chirie anual peste 3000 lei. Doritorii pot adresa oferta lor la Ba­ciu­i. D-lul C. Planton. DE VENZARE" Pădurea din comuna Stelejeni, judeţul Gorju plasa Jiului-de-Jos. 10 kilometre departe de gara Butoeşti şi 12 de gara Filiaşi, şosea bună de al pădure până la această gară. Populaţiunea deasă, mijloace de transporturi îndestulătoare şi eftine. De la 1.Stolojeni la gară, transportul unei tone costă de la 6 la 8 lei. întinderea pădure! 316 hectare din care numai 4 hectare pocni. Es.enţele gorun, stejar şi pogon peste pogon cel mult 3% fag sau alte esenţe, vrâste diferite : 24, 40 până la 100 ani. Dimensiunile de la 14 centimetre cu 20 bucăţi, pe hectar până la 72 centimetri în diametru. Lemnul de lucru este bun de traverse, parcheta, piloţi, pari de telegraf şi parte chiar de doage. Lemnul de pi­loţi au­ până la 18 metri înălţime. Lemnele de la­cru sunt în proporţiuni de 60%. Lemnele de foc BO pot desface şi pe loc şi in Craiova cu preţuri a­­vantagioase. Planul pădurel şi amenajarea ei sunt făcute de un inginer silvi­­altor, după care în toată pădurea se află 90,234 copaci bătrâni de lucru, la­­produsul mediu al unui ectar­e de 252 metri cu­bici Se acordă facilităţi de plată. Doritorilor se poate da şi moşia în arendă, care pusă pe plan economic are, peşte, islazuri şi livezi, 600 ,pogoan muncitoare, o moară cu aburi, ecareturi bune. Do­ritorii se vor adresa proprietarului A. Stolojan în București, calea Victoriei, 145. Bun si eftin ft5MvateiB2 Bucuresci i’A/i|i51j de DRĂGĂŞANI de 2 1 111 VUlillIU ani calitate superioară. Vin dublu 3“4 a,10’8 M Se află şi un PELIN REGAL VIN NOU de DRAGA­SANI lei 4 ŢUICĂ BĂTRÂNĂ 1 leu­ litru. NB. Comandele seu pot face şi prin scrisoare sau carte poştală şi vinul va fi adus la domiciliul onorabililor domni clienți, având anume pentru acest scop 2 trăsuri. Mâine Duminecă la orele 2 după amează, va avea loc o întrunire publică în sala vechiului Ateneu, provocată de clubul liberal-naţio­­nal, spre a protesta în contra dă­­rei în judecată a D-lui I. C. Bră­­tianu şi a celor­l­alţi colegi ai săi. Din Focşani primim ştiri cari ne prevestesc o­­reuşită sigură a D-lui N. Fleva, la colegiul al IlI-lea de deputaţi. Liberalii din acea localitate în cap cu D. Săveanu, fost prefect, lucrează pentru triumful candida­tului lor. Prin Monitorul Oficial de astă­zi se promulgă : Legea pentru înfiinţarea institu­tului de chirurgie sub direcţiunea D-lui Dr. Asaki şi Legea pentru acordarea unui credit extraordinar de 400.000 lei pentru executarea lucrărilor nece­sare pentru a se pune în circula­ţie tunelul Barboşi-Gala­ţi. In consiliul de miniştri, care se va ţine la Ministerul de Interne astă­zi, se va discuta şi cestiunea iluminatului oraşului Galaţi. Pentru acest scop D. Deşliu, prefectul judeţului, a avut o con­vorbire cu I-L. General Manu. Sub- comisiunea bugetară pentru ministerul de finanţe s’a adunat aseară la acel minister unde a lu­crat până la orele 11. Pentru locul ce rămâne vacant prin înaintarea D-lui Cottescu ca şef al tracţiuneî, sunt mulţi can­didaţi. Până la terminarea inspecţiunei generale nici o hotărîre nu va fi luată în această privinţă. D-nul Duca, Director General al C. F. R., însoţit de D-l Paciurea şeful serviciului de Mişcare, au ple­cat ieri cu un tren special în in­­specţiune generală a liniilor Mol­dovei. D-lor s’au oprit ieri la Ploeşti şi Buzău, de unde pornesc azi la Brăila şi Galaţi. Luni, se va judeca de către corpul al doilea de armată, pro­cesul celor două căpitani de ge­niu, Rădulescu şi Mănescu, cari au atacat pe Domnul C. Bacal­­başa. Mai toate ziarele apărute ieri afirma că D. Alexandru N. Laho­­vary, ministru, a votat la Cameră alaltă­ ier­in contra legei cumu­lului. Curioşi am fi să ştim ce ar zice D. Alexandru N. Lahovary, opo­zantul de acum cinci ani care tuna şi fulgera prin Epoca în contra li­­beralilor­ naţionali că nu votează o asemenea lege ? Căpitanul Ioan Manu a încetat ieri din viaţă, înconjurat de în­treaga sa familie. Trimitem sentimentele noastre de condoleanţă atât nenor. 14, Strada Lipscani, No. 14 Alături cu jBăcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felul­­le Efecte de Stat, după cursul zilei cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător cât şi pentru vânzător Rica studiind la Pa­■ Sv» . ■ j.Is­coalele chi­rurgicale şi sifilitice se oferă a face ope­raţiuni în această ramură. Pentru sărac! gratis. Consultaţii Str. Brezoianu, 9 de a 5—6 p. m. _____ Casa de schimb .A.. IM­arcu­lescu Calea Victorie No. 8 vis-a-vis de Pre­c­ura Poliţiei Se ocupă cu operaţiunii de schimb, îm­prumutări de bani pe amanete sau ori­ce alte valori, cesiuni de chirii, sau ori­ce alte venituri, precum şi vânzare sau cum­părare de ori­ce efecte. lapud­ic Bijuterii Ceasornicărie şi Argintărie G. G. Nicolau casă fondată la 1853 vis-a-vis de prefectura Poliţiei Capitalei. Se recomandă că a primit un mare asortiment de l­im­trie lucrate în aur cu pietre line pentru: Nunţi logodne.—Ceasornice de aur argint și nikel în toate mărimele diferite obiecte pentru cadornl de anul nou. Atelier special pentru ori­ce comande. Noul magasin de confienta PANZARIE si LINGERIE No. 54. Sti-ada Lipscani, No. 54 “La Letvacla“ Se recomandă cu : Olande, Schifene, cre­ion, madapolam, indian, melino, pânze de mese, de transparente, şi de saltele. Garni­turi de mese cu şervete de olandă Pichet franţuzesc Lingerie de Dame şi bărbaţi. Că­măşi, gulere, ciorapi, batiste, corsete flanele pantaloni şi ciorapi de lână de Dr. Jaeger. Plapome de flanele. Se însărcinează cu ori­ce comande de ru­­ferie şi trusouri. Perdele Naţionale în diferite culori Diferite cadouri de ani nou. Sperăm că vom fi onoraţi cu visitele Dv. având ca principiu a procura onor. noştri clienţi mărfuri bune şi cu preţuri moderate. Cu toată stima Mihailescu et Co. Vânzarea unui Imobil Sub­semnatul aduc prin aceasta la cu­noscinţa publică a­vând de vecin casele mele din calea Victoriei No. 160 împre­ună cu tot locul pe care sânt situate. Acest loc formează, colţul stradei Cos­­ma şi care o întindere de 20 metri faţadă pe calea Victoriei, şi mai bine de 120 metri adâncime pe strada Cosma și se vinde sau în total sau în parte. Doritori­ amatorii se vor adresa pen­tru aceasta la D-na Ioan M. R. Epurea­­nu, avocat strada Franclin No. 5 care are depline puteri pentru această vânzare. Iorgu Radu CAFEHUGO" Grand Hot el He France IN TOATE SERILE Make CONCERT HvttIIAceastă boală din ce in BIB11 ImCIB Ad­ua la întindere mai mi­re, şi nu este oraş în Europa unde să nu fi a­­părut in mod epidemic. P­etru a se feri de dân­sa este de mare importanţă de a evita constipa­­ţiunile. Cei mai distinşi medici recomandă în pri­mul loc la începutul boalei purgativele saline. Ua atare purgativ sigur şi­ uşor care nu produ­ce ni­ci dureri, nici alt inconvenient este fără îndoială apa minerală de la Briazu lângă Iaşi. Toţi bolnavii de influenţă cari au întrebuinţat această apă sunt încântaţi de uştrinţa ce au simţit. Apa de la Briazu primită de plibic cu atâta plăcere, se găseşte astă­zi de vânzare la toţi acei ce fac comerţul cu ape minerale. CONSERVE FABRICA FONDATA IN Í879 SÜB FIRMA C. T. CHRISTOFOR La „Marinar“ Colţul Episcopiei şi Calea Victoriei, vis-a-vis de hotel Orient Mazăre boabe fină . Fasole verde fină. . Fasole țucăr­oame fine .... Pătlăgele vinete . . Dovlecei..................... Tarhon ..................... Ardei gras .... C­hiveciu..................... Bob . . . . . Bulion de pătlăgele. Ciuperci albe. . . Sparanghel gras. . Zahar francez. . Lumânări Apolo . Cafea martinică . Cafea r­uo . . . Undelemn.de Nissa Undelemn grecesc' Macaroane de italia Rom englezesc . Mastică grecească Vin negru Nicorestî » I. 6. » » ®­­» »1* O ® a sa 'O *© ®o1—1 t* ’s ©__ ® g a 00 eS O A ac»» p, 2 A-1 53 ^ -w 3 3 _1» , O Cutia 2,50 Kilo fr. 110 . . 1.20 » » 4, » 1, 3.60 » » 6. » M 2-,, - 1-40 ID. STAICOVICII BUCURESTI MEDALIE DE ARGINT la Exposiția Universală din Paris 1889 Cea mai mare si singura acordata conservelor Române PRETtr CURENT ^1"^ Cutii de Va­sile Mazăre boabe extra-fină ... 110 „ „ fină ... . 1­„ „ mijlocie. . . —90 „ verde păstăi........................ —65 Fasole verde fină.................. — 75 » „ grasă............. —65 Flageolete.................................... 115 Bob verde păstăi.................. — 65 Tarhon. . . ..........................._ —65 Mărar ............................................... — 65 Dovlecel........................................ — 65 Rame sos­tomate.................. — 70 Pătlăgele vinete împănate . . 110 „ pentru musaca. . . 1 — Ciuperci.......................................... 1­20 Ardei umpluți (cu carne)... 128 Cutii de 1 kilo Mazăre boabe extra-fină ... 180 „ „ fină....................... 160 „ „ mijlocie.... 140 Fasole fină..................................... 140 Dovlecei......................................... 120 Rame sos tomate.......................... 180 Sparanghel alb.......................... 280 Pătlăgele roșii............................... 1 — Bulion tomate liquid .... — 80 Cutii de 800 grame Pătlăgele vinete sos tomate. . — 85 Bulion tomate flaconu ... — 90 Cutii de 400 grame Plachie de târi.......................... 120 Bulion tomate flaconu. . — 65 Pătlăgele tocate.................. — 80 Depouri la toate principalele Magasine de Coloniale şi Delicatese din țară.

Next