Adevěrul, ianuarie 1890 (Anul 2, nr. 410-433)

1890-01-24 / nr. 427

p MERCURI 24 IANUARIE 1890 seau­ crima. Cu toate acestea, făcură semn, ► cu multă umilință, tremurând, că aveau să spue ceva pentru apărarea lor. — Pentru ce? zise Avinain. — Ce scuză ar putea ei să invoace? zise Papavoine. — Cauza este pricepută! zise Lacenaire. Insă îngerul Domnului întinse mâna și zise: — Eu cred că trebue ascultat ce vor ei să ne spue. III Bâtrînul vorbi: — Când ne-am întîlnit noi pentru întâia oară, acum şapte­zeci de ani, într’o dimi­neaţă de Aprilie, Magdalina şi ea, în dosul stufişului de copaci din poalele vâlcelei, am rămaseră uluiţi, atât de frumoasă fată era ea şi atât de drăgălaş flăcău eram eu. In tribunal fuse o mirare vie şi o poftă mare de rîs, fiind­că era vădit că, chiar în tinereţea lor, aceşti doi ticăloşi fuseseră groaza şi urîciunea personificate. îngerul zise insă: — Tăcere ! Ascultaţi ! Bătrînul zise iar: — Nu, nici o dată nu văzusem ceva mai rumen de cât gura ei ca trandafirul, nici ceva aşa de albastru ca sipica din ochiul ei,­­ şi de atunci, ea ’mi-a spus mereu că, când s’a uitat în ziua aceia la mine i s’a părut că vede un om deosebit de toţi oamenii, mai frumos de cât toţi bărbaţii ! Ne-am în­tors în sat împreună şi luna viitoare ne-am căsătorit. Nu s’ar putea spune cât de mare ne-a fost fericirea. Ideia că ne posedam unu pe altu şi că o să ne avem tot­d'a­una ne bucura ast­fel in cât ne plăcea tot aşa de mult când ne gândeam că o să ne pupăm pe cât ne plăcea când ne pupam. Ferici­rea noastră supăra pe alţii, noi ştiam bine că toţi ne zulipsesc! Veneau oameni la uşa bordeiului şi rideau de nor, zvirleau cu pie­tre în geamurile noastre şi când ne duceam Dumineca la biserică rideau trecătorii dupe noi. Nouă însă nu ne păsa de răutatea oa­menilor. Nevasta îmi zicea: „Sunt furioşi fiind­că ’mî-am ales de bărbat pe cel mai frumos flacon din partea locului!" Și eu îi răspundeam : „Ei ne zulipsesc fiind-că m’am însurat cu fata cea mai frumoasă din lume !" Și ne opream pe după crăcile copacilor și ne pupam și ne giugiuliam. — Acestea sunt fapte cu totul streine de cauză, —zise Lacenaire. îngerul zise: — Să ascultăm ! IV Bătrînul zise iar: — Lucru ciudat era că cu toată fuga zi­lelor noi eram tot aşa da tineri şi tot aşa de frumoşi. Oamenii ceî­l’alţi îmbătrâneam Noi însă rămâneam pe loc tot ca trandafirul şi tot tineri ca nişte flori scăldate în rouă. Număram pe degete şi vedeam bine că eram mai bătrîni de­cât odinioară. Patru-zeci de­­ ani! Pe urmă cinci-zecî, cincî-zeci şi cinci,­­ apoi şai-zecî şi peste şai-zeci! Magdalina însă­­ era tot ca primă­vara, avea încă trandafirii înfloriţi pe buze şi sipica frumoasă un ochi, şi vedeam eu bine, când se uita cu drag la mine, când mă strîngea în braţe, că eu eram tot cel mai frumos dintre bărbaţi! Ş’apoi, nu aveţi de cât să vă uitaţi la noi, domni­lor judecători ! Nu-i aşa că nu s’ar putea vedea o pereche mai frumoasă de cât noi ? Ah ! cât de frumoasă este nevestica mea ! Dar vă rog să nu vă prea uitați mult la dînsa, fiind­că s’ar putea întâmpla să vă a­­morezațî de ea și eu aș fi gelos. După ce își b­ruscă buzele ca să nu rida, Lacenaire zise iar: — încă o dată vă spun că istoria asta nu are nici o legătură cu asasinatul... — Să ascultăm! zise îngerul.­ ­ Bătrânul zise iar: — Cu asasinarea arendaşului în drumul mare? vă rog să iertaţi domnule. Intr’o zi pe când steteam la umbra porţii, nevestica mea şi eu, văzurăm un om care trecea cam beat, să vă fie faţa cinstită. Dar noi nu ne tulburarăm de el. Ne uitam ochi în ochi! ne vorbeam! şi ne pupam pe buze ! Nici o dată nu dorisem par’că pe nevasta mea aşa de mult ca atunci, când o vedeam cu părul ei bălaiul şi cu gura ca bujorul şi ea mă strîngea cu un foc aşa de nespus în­cât mi se Îmbăta inima de bucurie şi de iubire, şi ea îmi zicea, lângă ureche : „Oh ! cât eşti de frumos iubitul meu !“ Auzirăm de o dată un hohot de rîs. Trecătorul se oprise în loc şi rîdea de se ţinea cu mâinile de inimă când se uita la noi „Oh! ce babă îngrozitoare!“ zise el. Vă puteţi Închipui necazul meu ! „Oh! ce unchiaşi scârbos !“ zise iar el. Mag­dalina ţipă. Omul însă rîdea mereu. „Nu! zeui nu ! nici o dată n’am văzut aşa sluţenii de oameni! Vai! ce îngrozitori sunt cu pă­rul lor alb, murdar şi cu nasurile acoperite de negi şi cu buzele lăsate în jos şi stinse!“ Domnilor judecători , când ’l-am auzit spuind ast­fel de minciuni, nu ne-am putut stăpâni necazul din noi şi am omorît un drum pe nebunul care nu vedea că noi eram tineri şi frumoşi! — Crima este mărturisită­ să se ducă în ocna Flegetonuluî! zise Lacenaire. Avinain zise : — Da, vezi bine, să fie aruncaţi în ocna cea mai adîncă! Papavoine aprobă sentinţa colegilor săi. Insă îngerul zise către soţii bătrîni: — Suiţi-vă în paradis, suflete blajine, şi in paradis veţi ajunge aşa cum vă închipuiţi voi că sunteţi ! Şi a’ţi făcut bine că a’ţi o­­morît în drumul mare pe trecătorul răută­cios care a voit să omoare în voi ceea ce este mai precios de­cât viaţa: iluzia iubire! şi a frumuseţii I I. S. Spartak­. ----------------------------MHH--------------------------- D. N. Blaramberg miniștrii sunt so­lidari ! D. Buicliu, solidaritatea e numai po­litică. Deci, acest capitol ar fi putut să lip­sească, precum șî altele, ca grâul ge­neralului Pilat, unsoarea D-nei Strat, fapte pentru care vinovatul, fostul ge­neral Anghelescu,­­şi-a luat pedeapsa. In afacerea unsorei D-nei Strat, e o eroare în raportul comisiunei, căci în dosarul ministerului există un raport al comisiei de experţi cari se pronunţă pen­tru calitatea unsorei. In chestiunea monopolului pulbere! este iarăşi o eroare, prin faptul că nu D. Ion Brătianu, a comis ceea­ ce îi im­pută raportul, ci generalul Barozzi, mi­nistrul de resboiu al guvernului T. Ro­­setti. Şi apoi, faptul e cu totul corect. Ca dovadă despre spiritul prevenit al membrilor comisiunei, D-sa citeşte din raport capitolul privitor la grâul D-luî General. De asemenea, D-sa caută să arate cu câtă uşurinţă sunt aruncate toate acu­­zaţiunile. Acuzaţiile aduse fostului guvern asu­pra virimentelor de fonduri, asupra vio­lărilor legei contabilităţei generale, etc. caută să le micşoreze, sau să le nimi­cească pe baza unor interpretări perso­nale. Pentru D-sa, totul este exagerat, pa­sionat. Raportul comisiunei conţine mai mult nişte acuzări politice de­­cât nişte fapte care să fie destul de dovedite pentru a putea fi urmărite judecătoreşte. Comisiunea a depăşit însărcinarea pe care i-a dat-o Camera. Şedinţa se suspendă şi apoi se redes­chide la orele 4. D. Păucescu depune mai multe me­­sagii. D. Ghermani face acelaş lucru. D. G. Panu va analiza discursul D-lui Buicliu la urma cuvântărei sale, pentru a nu’şi complica ideile. Acum un an era alt curent în Că­mară în chestia dârei în judecată. A­­fară de junimişti, toţi erau­ pentru da­rea în judecată. Liberalii-conservatori mai cu căldură, liberalii mai cu răceală. Nu a fost vorba de a suprima idei, căci colectiviştii n’au­ idei. Era vorba de a pedepsi nişte abuzuri. Şi pentru a­­ceasta opoziţia-unită luase angajamente faţă cu ţara. Junimiştii, dacă au fost contra dărei în judecată, au făcut’o din pricina unor angajamente luate. D. P. Carp. Mă vei crede, dacă’ţi voiu spune că n’am luat nici un anga­jament ? D. G. Panu. Voiu crede că n’ai luat un angajament serios. E destul să fi a­­probat modul de a vedea al cui­va, pen­tru ca angajamentul să fie luat. D. P. Carp. Nu’ți ajunge numai con­vingerea că e reu a se da în judecată? D. G. Panu. Nu’mi ajunge.—Afară de aceasta, modul venire! junimiștilor a întrerupt șirul firesc al succesiunea gu­vernelor şi a dat loc unei explicaţiuni curioase asupra raţiunei lor de a fi la guvern. Junimiştii aveau misiunea de a acoperi retragerea colectiviştilor. Apoi, junimiştii nu pot fi pentru da­rea în judecată a unor oameni, a căror politică externă şi financiară o aprobau. Şi, în fine, un ultim motiv, junimiş­tii, slabi în ţară şi pe banca ministe­rială, au voit să-şi păstreze pe libera­­lii­ naţionali ca pe o gogoriţă cu care să mai înfrîneze pornirile opoziţiei. Dar au voit junimiştii să se pue la adăpostul unor atacuri şi au propus ei alegerea unei comisii de informaţiuni. D. Panu face apoi o privire psicho­­logică asupra situaţiei diferitelor partide faţă cu această chestiune acum un an şi astă­zi, împrejurări politice au provocat schim­barea de front a diferitelor partide. Pretextul însă e raportul comisiunei de informaţiuni. Toate partidele aruncă vina transformărei lor asupra acestui raport. D. Panu se sileşte a arăta slăbiciu­nea acestui pretext şi cere celor schim­baţi să-şi spue pe faţă motivele. D-sa atacă pe rînd pe liberalii-con­­servatori, pe liberalii-independenţi şi pe j­unimişti. Şedinţa s-a ridicat la orele 53/4. Aurelian, relativă la întemeiarea unui serviciu de navigaţiune pe Dunăre. D. Aurelian intrând în desvoltarea interpelărei dovedeşte cu acte mişcarea ce se face în Camera ungară pentru în­temeiarea unui serviciu de navigaţiune proprie ungară pe Dunăre , apoi în Ser­bia, şi chiar în Bulgaria, mai ales la Rusciuc şi Varna, se agită mult pentru întemeiarea unui asemenea serviciu. Când toate aceste state riverane iau chestiunea în cel mai de aproape inte­res, ar trebui şi noi românii, continuă oratorul, să ne gândim şi să ne hotâ­­rîm, cu atât mai mult că suntem un popor vechi, de 2000 de ani, la Dunăre. Nu se va face deodată, încetul cu în­cetul, totul e să avem pavilionul nostru naţional pe Dunăre. Guvernul nu cred să nu împărtăşască ideea acestei mari îmbunătăţiri, şi datoria noastră este să facem şi alt­ceva de­cât să votăm indi­genate. Faţă cu necesitatea economică, d-sa termină întrebând pe ministrul lucrări­lor publice care e părerea sa ? D. A. Marghiloman, respunde că e convins guvernul de această necesitate dar nu-şi poate lua sarcina de a începe, pentru că Statul are în sarcină multe exploatări, a drumurilor de fier, tîrgu­­rilor de vite, etc. Dar dacă s’ar găsi ca­pitalişti, dacă s’ar găsi companii care să pună pavilionul român, atunci ar fi da­toria sa, ca guvern patriot, să dea tot sprijinul. Se închide discuţia. D. Calcantraur, dă citire raportului privitor la alegerea I din Tecuci, și care raport conchide la validarea alesului. Ne cerând nimeni cuvântul, D. D. A. Sturza, alesul colegiului I de Tecuciu, este proclamat senator. Se mai votează câte­va indigenate după care ședința se ridică. ­ Desbaterii­ Parlamentare SAIERA Şedinţa de la 22 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la ora 1 şi 20 m­. sub preşedinţa domnului G. Cantacu­­zino. Presenţi 106 domni deputaţî. Se fac formalităţile obicinuite. D. Buicliu impută comisiei de infor­­maţiuni faptul că n’a căutat să se in­formeze de la persoanele amestecate în unele acte, de care se acuză guvernul D-lui Ion Brătianu. Apoi, comisiunea n’a lucrat cu preci­­ziunea cerută, n’a arătat anume ce fapt se impută fie­ cărui ministru. D-sa mai relevă epitetele cu care co­misia însoţește numele guvernului trecut. Citează un fapt imputat ministrului domeniilor de la 1883, fapt grav, dar vinovatul nu e arătat. Cercetând, D-sa a aflat că ministrul vinovat e mort. SEM­AT Şedinţa de la 22 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşedinţa Domnului N. Creţulescu pre­şedinte. Presenţi 77 Domni senatori, Se comunică Senatului că s’a trimes biuroului dosarul alegere! colegiului I de Senat din Tecuci. D. Mârzescu. Depune o petiţiune din partea mai multor locuitori din plasa Copou (Iaşi) prin care se plâng de u­­nele neajunsuri ce au suferit din partea administraţiei locale, D. A. Greceanu. Remiţând biurou­lui dosarul licitaţiei construcţiei podului pe Dunăre pe care’l ceruse, declară că s’a convins cum că această afacere e sin­gura onestă, după atâţia ani, şi aduce omagiele sale ministrului lucrărilor pu­blice. Se recunoaşte cetăţean român D. C. I. Popon. La ordinea zilei interpelarea D-lui ULTIME INFORMAŢII Starea sănătăţeî Prinţului Nicu­­lae Bibescu, se înbunătăţeşte, dar foarte încet. Doctori­ au oprit cu desăvârşire ori­ce ocupaţiune intelectuală ; cu toate acestea bolnavul, păstrând chiar de la începutul boalei sale întreaga sa luciditate, doreşte să i se citească ziarele, şi voeşte a fi ţinut în curent de cele ce se petrec. Familia care îl înconjoară, nu cedează insistenţelor bolnavului, şi ordinile doctorilor sunt executate cu rigoare. —•MSSSfM’/— Ni se scrie din Iţcani că Baro­nul Hurmuzaki a fost ales depu­tat al Bucovinei, în Suceava, Ră­dăuţi şi Siret. La gara Iţcani i s’a făcut mare primire, sănii trase de câte 4 ca! alb! cu alegător!, au însoţit®pe de­putatul lor în gară, Baronul Hurmuzaki, a rostit un cu­vânt în limba română în care mulţumeşte alegătorilor. Pe peron la plecarea trenului, a mulţumit alegătorilor din nou, tot în limba română. Cu­m­ să trăiţi, românesc a răspuns alegători­ în cor. Respândindu-se sgomotul în Ga­laţi, că venerabilul D. Borghetti, directorul Băncei Naţionale din a­­cel oraş, ar dori să se retragă, cei mai de frunte comercianţi şi ar­matori din port, ’i-a remis o a­­dresă prin care îşi exprimă regre­tele lor. D. Economu, prefectul judeţu­lui Dolj, se află în capitală. D-sa a venit însoţit de o comisiune din sinul consiliului comunal al acelui oraş, spre a supune D-lui Gene­ral Manu, cestiunea iluminatului oraşului Craiova. Guvernul pare a nu se preo­cupa de reuşita alegerilor comu­nale de la Botoşani şi cu toate acestea sunt deja până acuma trei liste, una a liberalilor­ naţionali, una a liberalilor-conservatori şi una a concentraţilor. Procesul scandalurilor de la Giurgiu se va judeca în ziua de 25 curent, de către tribunalul din Capitală, unde a fost transferat de înalta Curte de Casație. ■rowmimiiiMMiiiiiiiiiniiiiiii tatea studenţilor în medicină, va fi şedinţă publică a asociaţilor. A doua zi, Duminecă, la ora 2, serbarea aniversării, în un local ce se va arăta la timp, şi în care se vor face mai multe comunicări ştiinţifice, de mai mulţi D­ni D-ri în medicină. Seara va avea loc un banchet. Vor asista la şedinţă mai toţi D-nii asociaţi din provincie. Mai multe comunicări se vor face la această­­serbare de către D-nii D-ni profesori Manolescu, Dr. Apostoleanu (Brăila) Dr. Marcel, Dr. Drugescu, Dr. I. Antoniu, me­dicul veterinar Furtună, Dr. Ştefă­­nescu (Hârleu) şi alţii. Dorim ca serbarea să încunune progresul Revistei şi să resplă­­tească printr-o mulţumire sufle­tească pe toţi acei cari au contri­buit la fondarea şi prosperitatea ei. Domnul Gentili, prefectul jude­ţului Vlaşca, se află în Capitală venit în afaceri de serviciu. Societatea cântăreţilor biseri­ceşti, Ioan Gucuzel din Bucureşti, va da în seara de Juni 25 ianua­rie curent primul bal deschis în sala Dacia, subt patronagiul D-lui Pache Protopopescu, primarul Ca­pitalei. La ora 12 toţi membrii socie­tari, vor cânta imnul societăţei. Astă seară va avea loc în sala Ateneului cel nou, ultima repre­zentaţie de adio, dată de micele surori Guardini. Nu ne îndoim că publicul iubi­tor de artă va căuta să vadă pe aceste mici celebrităţi cari vor pleca pentru tot­deauna din ţară, lăsându-ne o amintire aşa de fru­moasă. D. I. Apostolescu, a fost numit sub-prefect, la plasa Muntele, ju­deţul Suceava, în locul D-lui Va­sile Safia, care a demisionat. Vineri, 26 Ianuarie, se va juca la Teatrul Dacia frumoasa piesă Bărbierul din Sevilla, comedie cu cântece In 4 acte, in beneficiul D-nei M. Moru. „GUTENBERG“ Societatea Generata tie Ajutor reciproc . Revista Spitalul va serba a X-a aniversare a fondărei sale în cur­sul acestei luni. Serbarea va avea loc în zilele de 27 si 28 ale curentei. In prima zi la ora 2, la socie­t lucratorilor tipografi din­ Romania Ostila Bailor* Eforiei" Sâmbătă 27 Ianuarie 1890 M­AREBAL In folosul cassei societăţei Sub patronagiul Doamnei George Em.Lagiovary Sala solemni decorata.—ultim­a linie electrica Musica Militară şi Orchestra vor esecuta în tot timpul cele mai plăcute piese şi Arii de dans. Pentru domni, ţinuta cuviincioasă este de rigoare —Pentru doam­ne şi domnişoare, toaleta de Bal sau Cos­tumul naţional. Preţul Intrare!: Loja rangul I, şi al II-lea 40 lei.—Bilete pentru familie. 8 lei. Pentru o persoană, 4 lei.—începutul la 9 ore precis. Biletele se găsesc de vânzare la Tipografia „L’Indépendance Roumaine“ Strada Cle­menţei 1, la Tipografiele Gr. Luis, Carol Gobi, „Gutenberg“ Curţei Regale, Statului, P M. Cucu, „Universul“, „Voinţei Naţionale“. Am ©Rear® a informa pe onor. Public că cu ocasiunea întoarcerei mele din străină­tate de unde am adus un mare asortiment cu mărfuri de ocaziune, tot ce există in ma­nufactură, galanterie, varietăţi etc. etc. i­ji spre mărirea Magasinului am fost silit, a’i permuta din CALEA VICTORIEI No. 100 Tot în Calea Victoriei, 94 ! Noua clădire a Bisericei Albe şi rog pe onor. mea clientelă să bine-voiască a mĕ onora cu visitele d-lor şi la noul magasin unde va fi în­tot-d’auna bine asortat în măr­furi cu preţurile cele mai eftine şi de o cali­tate superioară. Serviciul onest şi satisfăcător. NB. Rog a se observa că Magasinul n’are nici o sucursală spre a nu se confunda cu alt magasin unde induce pe onor. Public în eroare sarbindu-se de numele şi reputaţia magaui­­auiaî mm. )­­»­, ©ShAraă Proprietarul. Mag»si«snl»! Grand. Hot­el de France IN TOATE SERILE Mase CONCERT Bat de Orchestra de Barne. ~~~~~”CÄSA DE SCHIMBTM” Michail Benzal 14, Strada Lipscani, No. 14 Alături cu Băcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felul de Efecte de Stat, după ’cursul zile! cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător cât şi pentru vânzător BlUUilUU iii JL a iLII*ÍH€5b rjs­toalele chi­rurgicale şi sifilitice se oferă a face ope­­raţiuni în această ramură. Pentru săra­ci gratis. Consultaţii Str. Brezoianu, 9 de la 5—6 p. m. O casă cu locul ei No. I/C Vinilidl v 13 în strada Primăverei, produce chirie anual peste 3000 lei. Doritorii pot adresa oferta lor la Ba­cău. D-lui C. Planton. £ 14=Calea Vctoirneî 54. Cassa LahoVary vis-a-yis âe Oteteleseim ALBU & CHIRILA Mare deposit de vinuri Cotiari şi Nicoreşti Se vinde în butelii mari mici şi treu pahar. Comenzile se execută­ cu mare promp­titudine. Localul elegant aranjat pentru deju­nuri „à la fourchette“ şi supeuri Con­­sumaţiuni alese._____ Flareamuul Iubit Sub­semnatul aduc prin aceasta la cu­noştinţa publică a­vând de vecin casele mele din calea Victoriei No. 160 împre­ună cu tot locul pe care sunt situate. Acest loc formează colţul stradei Cos­ei» şi care o întindere de 20 metri faţadă pe calea Victoriei, şi mai bine de 120 metri adâncime pe strada Cosraa şi se vinde sau în total sau în parte. Doritorii amatorii se vor adresa pen­tru aceasta la D­im Ioan M. R. Epurea­ză, avocat strada Franclin No. 5 care are depline puteri pentru această vânzare Iorgu Radu Zarafia la FORTUNA I. L. Eskenasy Bucuresci st. Smârdan 6 Cumpără și vinde­­efecte publice face ori­ce schimb de monezii .Vinde rosuri în rate, în diferite combi­naţii în modul cel mai avantagios posibil. Doctorul Băutzoiu Medic la spitalul de copil Şi-a mutat locuinţa chiar în localul spitalului str. Clopotari. Dă consultaţi­­uni în fie­care zi de la orele 11.2. 10«tml I. BRADSTEIN S“S«IS D­­ . _ ........... und» a practicat câţi­va ani ca specia­list în boalele^da gât, de gură, de nas, şi de urechi s’a stabilit în capitală strada Mircea-Vodă, No. 7 (lângă str. Lucacî). Consultaţiuni de la 11—12 a. m. şi de la 2—4 p. m­. \ BUS AI doctor fieiîge - fi U U » O A a în drept de la facultatea din Paris, test si&gistr&t fl 1T Consuitaţii­ni 9-10x/2 a.m. şi 4-6p.m. STRADA ROUA, So. 6 Esî fssta ârîeiteiMSitiu­s GĂIP’SA DOCTOR Albescu din Paris după o practică de 2 an! în acel oraş, sa stabilit strada Câmpineanu No. 7 Consultaţiuni de la 2—3 p. m. Cofetăria si fabrica de Liquerari ,„ ÎNGER“ la biserica Curtea Veche Str. Carol 17 Dulceţuri fine, toate fructele. Liquen­rari toate gusturile. Vinuri, exce­lente. Serviciurî speciale pentru Nunţi, botezări Soarele etc. Ţuică veche din munţi! Buzeului Turte, pandişpanuri şi tot felul de patiserii Preji­urî proaspete în fie­care zi. Cei maî renumiţi cozonaci şi cuglufuri în Familie. Mare deposit de spirt rafinat şi alcol de vin. Preţurile cele maî moderate. Serviciu’prompt BSBSaSBHH5HSE5H5H5H5HS»Ha5.Sî8 ÍB1JBTERIA SI HOELOM 1 [BERGER & REINHORN I | FURNISORII CURŢEI REGALE | Succesorii lui Jacques Herdaix || București —Palatul Dacia.—București |jj Recomandă bogatul lor asortimentul de Bijuterie fină și în același timpOt [jdiferite Bij­uterii pentru : || Cadouri de anul boii | issHsaKi^aBasasssasasHSHSKssä !! SUVI SI IEFTIN­II Cale­a Victoriei, 188 (vis-a-vis de casele fi­lii Plagino) C f®* LEI TDTI C­O -VADRA. de Vin vechi de Dragasani de 2 an! calitate superioară Asemenea se află și un vin dublu vechi de 4 ani, calitate suprafină cu 8 lei vadra. Se mc.1 află un pelin re­gal. Vin nou de drăgăşan! cu 4 lei vadra. Țuică bătrână 1 leu litru. 8 HRI8XU NB Comandele se pot face și prin scrisoare sau carte poștală și vinul va fi adus la domiciliul onor, domni clienți având anume pentru acest scop 2 trăsuri. Tărase D. Creţalin

Next