Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)
1890-06-01 / nr. 532
«Baggggtedrth« La Gent toată lista clericală a fost aleasă; liberalii au perdut un scaun; la Verviers clericalii au perdut un scaun. La Soignies, Tournai, Mons, Liege, Charleroi, Alosi, Oudenarde, Varenne, Hasselt liberalii au fost realeşi. Liberalii au câștigat astăzi trei scaune şi au perdut unul. La Timin sunt două balotagiuri. VINERI 1 IUNIE 1890 răşi e respins cu 49 bile negre contra 23 albe. Amendamentul D-lui Mârzescu se respinge prin sculare sau şedere. Art. 9 după o discuţie la care iau parte D-nul Grădişteanu, Teodor Roseti şi Brătăşanu, care nu ştie de ce e vorba, este primit, asemenea şi art. 10. La art. 11 D. Fleva propune ştergerea unui aliniat. Se respinge. Se primeşte acest articol şi cele următoare până la al 18 lea. Art. 19 se primeşte, respingându-se un amendament al D-lui Mârzescu. Art. 20 şi 21 se primesc, acest din urmă după o discuţiune întreţinută de D-nul Grădişteanu şi Popovici D. C. A. Cotescu la art. 22 propune înfiinţarea încă a unei Curţi de Apel, şi anume la Focşani. Amendamentul se respinge cu 40 bile negre contra 27 albe. Celelalte articole până la 27 se primesc fără discuţie. Se votează articolele următoare cu mici discuţiuni până la al 35-lea inclusiv. La orele 12 ședința se închide. JACa MORAND Moartă din dragoste NUVELĂ . Melina văzuse lumina zilei la moara din satul Croizant pe malurile rîului Grenge, și părea menită a crește în mijlocul acestor stânci ce inconjurau locul, dar tatăl ei, stăpânit de o mândrie prostească, voi să facă 0 domnişoară din ea. Râmânând vâduv, îşi trimise copila, în vîrstă de doisprezece ani, la un pension mare. Mai intein ea tânji după locul unde crescuse, malurile rîului brăzdate cu flori, pădurile dese, toate aceste frumuseţi, pe care le cutreerase ca o căprioară, apoi ajungând versta in care începi a uita, se obişnui curând cu traiul cel nou, şi după trei ani, nici n’o mai cunoştea! Fără ca să se adâncească în nici o ştiinţă, învâţase puţină ortografie, mitologie, piano şi danţul; şi se desgusta, când întorcându-se acasă, dădea peste prietenele ei, râmase tot ţârance. Când Melina împlini cincisprezece ani, o ceru în căsătorie Prosper Taupion, fiul unui proprietaraş din localitate, frumos băiat, tînâr, harnic la muncă şi la danţ. Dar Melina nu’l voi. ţi După sfîrşitul vacanţei, se întoarse la pension, negândindu se de loc la acela care o iubea, când primi o scrisoare de la o soră a tatălui său, prin care’i dădea o știre tristă, că morarul murise subit, lăsase o droaie de datorii și nevoie era ca să se vîndă moara, deja ipotecată. Mâtuși-sa, birtășită la Croizant, sfîrșea scriindu’i ca să vină să stea la ea. — Vii la timp, ai să m’ajuți, îi zise ea în loc de bună dimineaţa, când sosi. Scoate’ţi rochia şi dute în bucătărie. Uite, muşteriilor le e foame. Cum se sfîrşi mâncarea, iar îi spuse: — Spală paharele, acuma. Mina n’avu încotro. Şi în fiecare zi tot aşa. Mâinele ei albe şi fine se făcuseră roşii acuma Şi doar se mai mângâia, când găsea de chit ceva, vreun roman. Un nou muşteriu venea la birt, de vre-o douâ zile, şi se deosibea de cei-l’alţi prin privirea lui tot-d’a-una blândă şi batjocoritoare, şi prin întreaga lui înfăţişare elegantă şi autoritară Intr’un colţ fata zări: un chevaler, o umbrelă cenuşie, o cutie cu vopseli, un scaun care se strânge, în sfirşit toate uneltele unui pictor de peisagiuri. Tot timpul cât ţinu masa, pictorul nu’şî mai luă ochii de la ea; şi ea ’l privi cu interes, încântată de chipul hazliu şi de deşteptăciunea cu care povestea el cutare ori cutare lucru. A doua zi, vâzând’o stând singură lângă fereastră, și călcând o față de masă groasă, pictorul se apropie de ea și’i zise: — Lucrul ăsta nu e demn de degetele dumitale delicate. Fata mai Inteia nu respinse, prea mișcată fiind de aceste vorbe care păreau că sunt ecoul gândurilor ei celor mai intime; apoi stăpânită de farmecul necunoscutului, se spovedi, destăinuindu-i toate necazurile şi amărăciunile traiului. Află şi ea apoi că pictorul de loc era din Toulouse, şi că venise la Crozant ca să zugrăvească minele castelului Conţilor de Marche. Peste câteva zile, Melina consimți intr’o seară să se 'ducă cu pictorul până la vîrful unei stânci care domina Creuze, și pe care ’și-o alesese el ca efect de noapte. Când ajunseră în virf, pictorul Norbert Santenac întinsese mâna arătând de ceal’altă parte ruinile vechiului castel. — Ce frumoasă eşti şi cât te iubesc, ii zise el, voind s'o apuce de talie. — Nu’ţi ride de mine, îi respunse dânsa, furişându-se repede din braţele e i. — Iţi jur că te iubesc.. Şi D-ta, nu mâ iubeşti de loc ? Mişcată de vorbele lui Norbert, ameţită de splendoarea acestei nopţi de vară plină de taină, Melina își lăsă mâna slobodă in mâna tânărului El îi ducea capul la pieptu’i și o sâruta. — Hai să plecăm, zise ea speriată, și scoborâ, uşoară ca o umbră, fugind de o primejdie pe care nu ’şî-o lămurea, dar, de care se temea. Norbert își mai prelungi c’o lună şederea la Crozant, indeletnicindu-se a’și spune mereu dragostea, fetei. Intr’o zi ea îl întrebă, hotărît: — Când ne vom căsători'? El, îi respunse ingtimat: — Trebue mai inteiu să mâ duc la Toulouze... la familia mea... să fac hârtiile... și apoi mâ voiu întoarce. Plecă chiar a doua zi după ce’şi făgăduiră unul altuia să ’şi scrie, şi să se revadă în curând. Fetele din sat, începuseră a spune multe pe socoteala ei. Melina n’auzea şi nu vedea nimic, trăind numai în visul ei. Prosper Taupiou o iubea pe Melina grozav, şi când o văzu fără părinţi şi săracă, trase nădejde s’o ia un sfârşit de nevastă. Cu mare greutate, izbuti să rescumpere moara tatălui fetei, şi cum se isprăvi afacerea, veni la ea şi mai mişcat de cât în ziua când îi ceruse mâna Dar dânsa îl respinse. Era foarte departe de idealul lui, băiatul acesta sfiicios şi stângaciu. — E adevărat o întrebă el, că iubești pe artistul care a zugrăvit ruinele castelului ? Nu’mi pare un soio bun, fluturatul acesta ! — Taci, Prosper. Eu mâ încred în el și trebue să se întoarcă în curând, ca să mâ ia de nevastă. — ’Mi aşi da viaţa ca să te fac fericită, dar vai de el dacă te-o înşela. Zadarnic tot așteptă fata scrisoarea de la Norbert. Trecură zile, săptămâni și luni întregi. Melina nu putea crede c’a uitat’o, dar socoti că’î bolnav, și nu mai putea acuma de nerăbdare să’l vadă, să’l audă vorbind, să’l îngrijească. Ii scrise că s’a hotărît să vie la Toulouze să’l vadă Peste trei zile, primi o scrisoare de la Norbert. Abia străbătu cu ochii întâile rînduri şi scoase un ţipăt de durere şi de furie ; apoi, ca şi cum s’ar fi îndoit, mai citi o dată „Drăguţă. „Scrisoarea dumitale ar fi putut să’mi facă „mare bocluc, dacă cumva ar fi căzut în „mâinele nevestei mele... Am crezut cum că „ştiai că de o lună sunt însurat. Dă’mi voie „să’ţi dau un sfat prietenesc, mărita-te cu „Prosper Taupiou. E bun băiat, te iubeşte «mult, şi am să mâ simt fericit să’ţî trimit „şi eu un dar de nuntă...“ Fugi iute afară, şi cum toată suflarea dormea, se duse, pornită de dorința de a mai revedea drumurile pe care umblase împreună cu Norbert în noaptea aceia ce întipărită i-a rămas în inimă şi în gând. Acuma, era iarnă, frunzele căzuseră, rîul din mal în mal, făcea un sgomot asurzitor. In tăcerea tristă a nopţei, strigă: „Norbert, Norbert, făr’ de tine nu pot trăi. Și fixându’și privirea spre fund în prăpastia care i se deschidea înainte, se svîrli în fundul ei. Trupul se isbi din stâncă în stâncă. In zori, Prosper, cel d’intâiu găsi trupul stalcit al fetei; în mâna’i rece găsi scrisoarea lui Norbert, și citind cuvânt cu cuvânt, înțelese tot. Căzu în genuchi, și luând în mâini capul nevestei murmură, plângând: — De ce te-ai dus de la moară ! M’ai fi iubit, și eu te-aşi fi făcut fericită. Peste câteva luni, Norbert Santenac veni cu nevastă-sa la Crozant. Fără ca să’l bage de seama, Prosper se ţine pe urma lui, spionându-1 zi și noapte. In sfîrșit, într’o seară pe când pictorul urca către vîrful stîncei de pe care ’și dăduse drumul Melina, ţăranul se luă după el și când îl vâzu pe Norbert pe platforma strimtă, năvăli asupra lui, îl apucă de mâini și’i strigă: — Aici s’a omorît Melina pentru tine. Ţi-a venit şi ţie rindul să mori ! Norbert se prăvăli în prăpastie. Locuitorii de la Crozant, foarte superstiţioşi, nu mai trec pe acolo de cum înoptează, nu mai trec pe la stinca moartei din dragoste. Ei spun că umbra ei se întoarce pe acolo şi prăvale în prăpastie pe cei ce’i stau In cale; dovada cea mai bună e că un strein, care nu ştia de asta şi s’a dus acolo, a fost găsit mort în fundul prăpastie!. Dezbaterile Parlamentare SENAT Şedinţa, de la 30 Maiu 1890. Se deschide şedinţa la orele 2, sub preşedinţa D-lui Nicolae Creţulescu, preşedinte, prezenți fiind 74 domni senatori. Se fac formalitățile obicinuite. La ordinea zilei continuarea discuției asupra proiectului de organizare a magistraturei, D. T. Rosetti luând cuvântul, răspunde mai întâiu acelora care au numit inconstituțională această lege, şi atingătoare drepturilor suveranităţei naţională. Prin faptul că în Constituţie se spune că toate puterile emană de la naţiune, legiuitorul n’a înţeles să impună principiul electivităţei şi să’l excludă pe acel al inamovibilităţei, — din momentul ce hotărîtă e prin Constituţie că Suveranul numeşte pe orice funcţionar. Sa miră cum un om de legi ca D. Giani a putut găsi o aşa defectuositate legel de faţă. Oratorul enumeră apoi avantagiele ce oferă inamovibilitatea, menită a reînvia magistratura noastră, şi a întări simţimîntul de dreptate în Ţara românească. Termină, adresând majorităţei o rugăminte inutilă , să voteze legea. Se cere închiderea discuţiei, şi cel care face mai mare sgomot elctrânul Domn Grigore Lerescu, senator de la Dâmboviţa, care din cel mai straşnic colectivist, s’a făcut junimist amarnic. D. Grădişteanu vorbeşte contra închiderea discuției, care se primeşte. Se pune la vot cu bile luarea în considerare a legei. Rezultatul votului: Votanţi 98. Bile albe 65. Bile negre 33. Se admite luarea în considerare. Se începe discuțiunea pe articole. Art. 1 se primeşte, respingându-se un amendament al D-lui Fleva. D. Mârzescu la art. 2 propune ca toţi funcţionarii justiţiei fără deosebire să fie numiţi prin decret regal. Se respinge. D. Mârzescu la art. 3 propune un amendament, ca: episcopii, mitropoliţii să fie judecaţi de Sinod. D. T. Ilosetti: Legea actuală nu suprimă legea sinodală. Art. 3 şi 4 se primesc nemodificat. La art. 5 D. Fleva vorbeşte de organizaţia judecătorilor de ocoale în celelalte ţări. La orele 5 se cere prelungirea şedinţei care se admite. D. St. Greceanu propune şedinţă de noapte. Senatul încuviinţează. D. Fleva continuă a vorbi până la orele 6/c după care se primeşte nemodificat articolul 5. Şedinţa de noapte Şedinţa se deschide la orele 8 la sub preşedinţa D-lui N. Creţulescu. Prsenţi 43 D-ui senatori. Se continuă cu discuţiunea legei magistraturei. Art.6 şi 7 se primesc fără discuţie. D. Flondor propune un amendament la art. 8, ca să nu se desfiinţeze o secţiune la tribunalul Covurlui, astfel cum e acuma. D. Grădişteanu propune un amendament identic pentru tribunalul Mehedinţi. D. Mârzescu are un amendament şi D-sa: să nu se suprime o secţiune de la tribunalul Iaşi, rămânând patru, câte există. Amendamentul D-lui Flondor se respinge cu 41 bile albe contra 28 negre. Amendamentul D-lui Grădişteanu la CAMERA Şedinţa de la 30 Mai 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 la sub preşedinţa D-lui G. Gr. Cantacuzino, preşedinte. Prezenţi 99 Domni deputați, Se fac formalitățile obicinuite. D. V. Macri amintește promisiunea Camerei de a vota azi proectul de lege pentru recunoașterea calității de persoană juridică spitalului Elisabeta Doamna din Galați. De asemenea roagă să se pue la ordinea zilei proectul de lege pentru încheierea contractului de luminare a oraşului Galaţi. D. Lahovary cere să se respecte ordinea zilei. D. I. Nădejde întreabă pe guvern ce are de gând să facă în chestiunea repausului de Duminică al funcţionarilor comerciali. D-sa anunţă o interpelare în această privinţă. Se intră în ordinea zilei. Se votează luarea în consideraţie a proectului pentru sporirea fondului creditelor extraordinare şi pentru anularea unor credite. După o discuţie la care iau parte D-nul Paliade, Ghermani, proiectul se pune la vot. Rezultatul votului: Votanţi 87 Bile albe 61 Bile negre 26 Proectul s’a adoptat. D. I. Poenaru-Bordea citeşte proictul de lege prin care se acordă un credit de 35.000 lei ministrului de finanţe, care credit se va acoperi din anulări de alte credite. Proectul se votează. Se votează anularea mai multor credite în sumă de 37.000 lei, cheltuite de diferite comune urbane cu măsurile de prevenire a cholerei. D. Laurian citeşte proiectul de lege prin care se acordă ministerului instrucţiunei un credit de 15.000 lei pentru plata întârziată a gradaţiei învăţătorilor rurali. D. Pallade observă că modul cum se alcătuesc bugetele este defectuos căci totdeauna este nevoie de credite suplimentare pentru îndeplinirea diferitelor trebuinţe. După câteva explicaţii ale raportorului, creditul se votează. Pe timpul vere, administraţia ziarului Adevărul primeşte abonamente cu numărul: 10 bani în toată ţara. 15 bani în streinătate. ULTIME INFORMAŢII După cât se transpira, sesiunea extraordinară a Corpurilor legiuitoare va fi prelungită din nou până la 6 iunie, inclusiv. In ședinţa de aseară a Senatului, când minoritatea cerea votul cu bile pentru un amendament, D. A. Marghiloman, junele ministru al lucrărilor publice, înfuriat că opoziţia mai vine şi cu amendamente, se adresă D-luî Grădişteanu cu aceste cuvinte: O'est une pantalonade! D. Grădişteanu îl ripostă că nu ştie alt respectos, iar ministrulşi-a repeţit graţiozităţile. In urma acestora, D. Grădişteanu a însărcinat aflăm pe D-nii General Florescu şi Ştefan Şendrea ca să ceară socoteală junelui şi violentului ministru al lucrărilor publice. ! Majoritatea Senatului a primit poruncă de a face mare gălăgie în şedinţa de azi pentru a obţine şi diseară o şedinţă de noapte. Un proiect de lege se va prezenta Camerei pentru prelungirea convenţiilor comerciale cu Italia şi Belgia încă cu două luni, astfel ca să expire actualele convenţiuni odată cu a celorlalte State, la 2 Iulie 1891. D. Grigore Olănescu a fost numit definitiv secretar general al ministerului de finanțe. Decretul a apărut azi în Monitorul Oficial. — I — I — Numărul pretinşilor moştenitori ai averei defunctului Vanghelie Zappa, sporeşte pe fiecare zi. La început erau trei, acum aflăm că sunt deja opt. Tulburările din Albania, zicea un squipetar ieri, sunt legate de acest proces. Ei trag nădejde că îndată ce vor pune mâna pe colosala avere a lui Zappa, s’o vîndă, şi cu banii prinşi să proclame Regatul albanez ! D. Vasile Alexandri, Ministrul Ţarei la Paris, soseşte azi în Capitală. Câteva mici întrebări agenţilor comunali, ai salubrităţeî publice : Bobocii de gâscă, de raţă, puii de găină şi toate orătăniile ce le vând precupeţii, sunt ele totd’auna sănătoase ? Asemenea, frumoşi sunt oltenii cu gâştele atârnate după gât, umblând pe strade toată ziua ? Dar coşurile lor? Drept orice respuns, ne mulţumim să vedem o îndreptare, pe care o aşteptăm. Vom reveni. Mâine se deschid oficiile telegrafice de la băile Slănic (Bacău), Govora şi Călimăneşti (Vâlcea) şi Lacul Sărat (Brăila). Comercianţii de băuturi spirtoase au reclamat D-lui ministru de interne în contra detailiştilor ambulanţi cari le fac concurenţă, vînzănd vinuri proaste şi vătămătoare sănătăţeî publice, graţie lipsei de control din partea serviciului medical. A trebuit ca lucrătorii din tipografia ziarelor colectiviste să se pue în grevă pentru ca D-nul Dr. Felix să se mişte puţin, spre a’şî face datoria d’a vizita acel atelier. Să fi fost vorba de alţii, cum s’ar mai fi repezit. Ce să ’i faci, corb la corb nu ’şi scoate ochii. Bugetul comunei Râmnicu-Sărat a fost aprobat de ministerul de interne. Cauza acestei întârzieri provine din pricină că la încheerea anului financiar, consiliul comunal era dizolvat şi funcţiona o comisie interimară. Bugetul se urcă la suma de 400 mii de leiziune între posesorii gogoşilor şi poate prin urmare face faţă cererilor cari se vor presinta. Maşina de filat va fi la dispoziţiunea crescătorilor de gândaci în toate zilele de lucru de la 6 ore dimineaţa până la 7 ore seara, şi, spre a da o încuragjare mai mult pentru desvoltarea industriei de filatură din mătase, ministerul a orinduit ca filatul să se facă gratuit. Mai mulţi comisari şi sub-comisari din prefectura poliţiei capitalei vor fi înaintaţi în curînd. Decretele acestor înaintări vor eşi astăzi. Era pe la orele 3 p. m. advocatul C. Măcescu, fost condamnat de tribunal şi oprit de baroul advocaţilor din capitală de a mai pleda, a atacat în strada Ştirbei- Vodă pe D. Melicescu, judele ocolului al 3-lea din capitală, lovindu-l de mai multe ori cu bastonul. Cauza acestei agresiuni este că Măcescu voise să pledeze de mai multe ori la judecătoria ocolului al 3-lea şi D. Melicescu îl oprise. Parchetul înştiinţat la moment, a început o anchetă. In cursul acestei luni, de la 23 şi până la 30, au fost în Capitală 136 naşteri şi 88 morţi pe când în acest timp în anul trecut au fost 107 naşteri şi 111 morţi. Un evreu anume Moise Iosef, din comuna Orbeni judeţul Putna, avea un copil bolnav de scarlatină. Copilul murind, Moise ceru autorizaţie primarului local să se ducă sâ-l îngroape în altă comună unde se află un cimitir evreesc. Primarul însă, avănd în vedere boala contagioasă de care murise copilul şi spre a nu se întinde şi prin alte comune, n’a dat voea cerută şi ’i-a spus să’şî înmormânteze copilul în acea comună. Atunci Moise ducăndu-se acasă a luat copilul mort şi ’l-a aruncat în apa Siretului. Parchetul a fost încunoştiinţat şi vinovatul se află acum in mâinile justiţiei. Aseară, o femeie mergănd pe câmpia libertăţi, (maidanul dulapului) a căzut de o dată jos şi a încetat din viaţă. Parchetul a fost încunoştiinţat. Aneta Popper Hermann Hirsch LOGODIŢI' Bucureşti Maiü 1890. In anul acesta, ministerul cultelor a delegat pe D-nii profesori Tocilescu, Viţu şi Ştefan Mihăilescu, să asiste la examenele şcoalelor secundare. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor, aduce la cunoştinţa locuitorilor mărginaşi ai Capitalei, celor ai satelor învecinate, precum şi tuturor acelora cari se ocupă cu creşterea gândacilor de mătase, că ministerul a instalat încă din anul trecut o maşină de filat mătasea, care va funcţiona continuu la şcoala de arte şi meserii din Capitală. Dulapurile cari se întrebuinţează astăzi pentru torsul firelor din gogoşi sunt primitive şi sunt departe de a efectua mătasea aşa cum se cere în comerciu. Maşina de filat este sistematică, produsul ei prezintă avantagii prin fineţa şi uniformitatea firelor, este prevăzută cu 10 căldări şi 10 depănâtori, lucrând fiecare separat, ceea ce contribue a înlătura orice confu — I — I — Un om de afaceri, cu întinse cunoştinţe de Comptabilitate în partidă dublă. Agricultură sistematică, Mori, Vamă, Expediţiuni, Accise şi orice alte antreprise, caută ocupaţiune. Special în afaceri comerciale. Bune referinţe. Pentru primele 2 luni de serviciu nu primesce salariu. Preferă un comptoir din Capitală sad din apropiere, plătit cu 150 lei pe lună. Alt nimic. FLOREA ANTONESCU Strada Icoana 47. Noul magasin de contenta cu PANZARIE si LINGERIE No. 54. Strada Lipscani, No. 54 “La, Tiobada* Mare depou cu Olande de Romburg, Bielefeld, Irlanda, Belgia şi de ciarciafuri, chifon, creton, Madapolam, indian, Melino, pichet, pânze de mese, şervete, saltele, prosoape, mese şi şervete de Olandă. Batiste în diferite culori pentru cămăşi cuverturi de pat şi mese, plapami de pichet pentru vară Mare depou cu perdele naţionale (Portier) în diferite culori. Trusouri şi Lingerie pentru dame şi bărbaţi Se primeşte şi comande de orice ruferie şi trusouri Asortiment de broderie şi dantele. Preţuri moderate şi fixe. Cu toată suime Mihailescu et Co, A. Marculescu CASA DE SCHIMB 47,Calea Victoriei,47 lângă Poarta hotelului Otetelechano împrumutat de bani pe amanet şi orîce valori cum şi cesiuni de chirii cu interese modeste la ROM •Tamaică JEnglezesc Ananas Vanilie ALCOOL de vin rafinatorin ■ destilat Se găseşte în mari cantităţi la cofetăria TANASE CREŢULESCU -Strada Carol No. 47 (la înger)— 2. 40 litru 1. 80 „ 3. — w 3. — „ 2. 40 „ 2. „ 1. 80