Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)

1890-06-01 / nr. 532

«Baggggtedrth« La Gent toată lista clericală a fost aleasă; liberalii au perdut un scaun; la Verviers clericalii au perdut un scaun. La Soignies, Tournai, Mons, Liege, Char­leroi, Alosi, Oudenarde, Varenne, Has­­selt liberalii au fost realeşi. Liberalii au câștigat astă­zi trei scaune şi au perdut unul. La Timin sunt două balotagiuri. VINERI 1 IUNIE 1890 răşi e respins cu 49 bile negre contra 23 albe. Amendamentul D-lui Mârzescu se res­pinge prin sculare sau şedere. Art. 9 după o discuţie la care iau parte D-nul Grădişteanu, Teodor Roseti şi Brătăşanu, care nu ştie de ce e vor­ba, este primit, asemenea şi art. 10. La art. 11 D. Fleva propune şterge­rea unui aliniat. Se respinge. Se primeşte acest articol şi cele ur­mătoare până la al 18 lea. Art. 19 se primeşte, respingându-se un amendament al D-lui Mârzescu. Art. 20 şi 21 se primesc, acest din urmă după o discuţiune întreţinută de D-nul Grădişteanu şi Popovici D. C. A. Cotescu la art. 22 propune înfiinţarea încă a unei Curţi de Apel, şi anume la Focşani. Amendamentul se respinge cu 40 bile negre contra 27 albe. Cele­l­alte articole până la 27 se pri­mesc fără discuţie. Se votează articolele următoare cu mici discuţiuni până la al 35-lea inclusiv. La orele 12 ședința se închide. JACa MORAND Moartă din dragoste NUVELĂ . Melina văzuse lumina zilei la moara din satul Croizant pe malurile rîului Grenge, și părea menită a crește în mijlocul aces­tor stânci ce inconjurau locul, dar tatăl ei, stăpânit de o mândrie prostească, voi să facă 0 domnişoară din ea. Râmânând vâduv, îşi trimise copila, în vîrstă de doi­spre­zece ani, la un pension mare. Mai intein ea tânji după locul unde cres­cuse, malurile rîului brăzdate cu flori, pădu­rile dese, toate aceste frumuseţi, pe care le cutreerase ca o căprioară, apoi ajungând versta in care începi a uita, se obişnui cu­rând cu traiul cel nou, şi după trei ani, nici n’o mai cunoştea!­ Fără ca să se adâncească în nici o ştiinţă, învâţase puţină ortografie, mitologie, pian­o şi danţul; şi se desgusta, când întorcându-se acasă, dădea peste prie­tenele ei, râmase tot ţârance. Când Melina împlini cinci­spre­zece ani, o ceru în căsătorie Prosper Taupion, fiul unui proprietaraş din localitate, frumos băiat, tî­­nâr, harnic la muncă şi la danţ. Dar Melina nu’l voi. ţi După sfîrşitul vacanţei, se întoarse la pen­sion, negândindu se de loc la acela care o iubea, când primi o scrisoare de la o soră a tatălui său, prin care’i dădea o știre tristă, că morarul murise subit, lăsase o droaie de datorii și nevoie era ca să se vîndă moara, deja ipotecată. Mâtuși-sa, birtășită la Croi­zant, sfîrșea scriindu’i ca să vină să stea la ea. — Vii la timp, ai să m’ajuți, îi zise ea în loc de bună dimineaţa, când sosi. Scoa­­te’ţi rochia şi dute în bucătărie. Uite, muş­teriilor le e foame. Cum se sfîrşi mâncarea, iar îi spuse: — Spală paharele, acuma. Mina n’avu încotro. Şi în fie­care zi tot aşa. Mâinele ei albe şi fine se făcuseră roşii acuma Şi doar se mai mângâia, când găsea de chit ceva, vre­un roman. Un nou muşteriu venea la birt, de vre-o douâ zile­, şi se deosibea de cei-l’alţi prin privirea lui tot-d’a-una blândă şi batjocori­toare, şi prin întreaga lui înfăţişare ele­gantă şi autoritară Intr’un colţ fata zări: un chevaler, o umbrelă cenuşie, o cutie cu vopseli, un scaun care se strânge, în sfir­­şit toate uneltele unui pictor de peisagiuri. Tot timpul cât ţinu masa, pictorul nu’şî mai luă ochii de la ea; şi ea ’l privi cu in­teres, încântată de chipul hazliu şi de deş­­teptăciunea cu care povestea el cutare ori cutare lucru. A doua zi, vâzând’o stând singură lângă fereastră, și călcând o față de masă groasă, pictorul se apropie de ea și’i zise: — Lucrul ăsta nu e demn de degetele du­­mitale delicate. Fata mai Inteia nu respinse, prea miș­cată fiind de aceste vorbe care păreau că sunt ecoul gândurilor ei celor mai intime; apoi stăpânită de farmecul necunoscutului,­­ se spovedi, destăinuindu-i toate necazurile şi amărăciunile traiului. Află şi ea apoi că pictorul de loc era din Toulouse, şi că venise la Crozant ca să zu­grăvească minele castelului Conţilor de Mar­che. Peste câte­va zile, Melina consimți in­­tr’o seară să se 'ducă cu pictorul până la vîrful unei stânci care domina Creuze, și pe care ’și-o alesese el ca efect de noapte. Când ajunseră în virf, pictorul Norbert Santenac întinsese mâna arătând de cea­­l’altă parte ruinile vechiului castel. — Ce frumoasă eşti şi cât te iubesc, ii zise el, voind s'o apuce de talie. — Nu’ţi ride de mine, îi respunse dânsa, furişându-se repede din braţele e i. — Iţi jur că te iubesc.. Şi D-ta, nu mâ iubeşti de loc ? Mişcată de vorbele lui Norbert, ameţită de splendoarea acestei nopţi de vară plină de taină, Melina își lăsă mâna slobodă in mâna tânărului El îi ducea capul la pieptu’i și o sâruta. — Hai să plecăm, zise ea speriată, și sco­­borâ, uşoară ca o umbră, fugind de o pri­mejdie pe care nu ’şî-o lămurea, dar, de care se temea. Norbert își mai prelungi c’o lună şederea la Crozant, indeletnicindu-se a’și spune me­­reu dragostea, fetei. Intr’o zi ea îl întrebă, hotărît: — Când ne vom căsători'? El, îi respunse ingtimat: — Trebue mai inteiu să mâ duc la Tou­­louze... la familia mea... să fac hârtiile... și apoi mâ voiu întoarce. Plecă chiar a doua zi după ce’şi făgăduiră unul altuia să ’şi scrie, şi să se revadă în curând. Fetele din sat, începuseră a spune multe pe socoteala ei. Melina n’auzea şi nu vedea nimic, trăind numai în visul ei. Prosper Taupiou o iubea pe Melina gro­zav, şi când o văzu fără părinţi şi săracă, trase nădejde s’o ia un sfârşit de nevastă. Cu mare greutate, izbuti să rescumpere moara tatălui fetei, şi cum se isprăvi afa­cerea, veni la ea şi mai mişcat de cât în ziua când îi ceruse mâna Dar dânsa îl respinse. Era foarte departe de idealul lui, băiatul acesta sfiicios şi stân­­gaciu. — E adevărat o întrebă el, că iubești pe artistul care a zugrăvit ruinele castelului ? Nu’mi pare un soio bun, fluturatul acesta ! — Taci, Prosper. Eu mâ încred în el și trebue să se întoarcă în curând, ca să mâ ia de nevastă. — ’Mi aşi da viaţa ca să te fac fericită, dar vai de el dacă te-o înşela. Zadarnic tot așteptă fata scrisoarea de la Norbert. Trecură zile, săptămâni și luni în­tregi. Melina nu putea crede c’a uitat’o, dar so­coti că’î bolnav, și nu mai putea acuma de nerăbdare să’l vadă, să’l audă vorbind, să’l îngrijească. Ii scrise că s’a hotărît să vie la Toulouze să’l vadă Peste trei zile, primi o scrisoare de la Norbert. Abia străbătu cu ochii întâile rîn­­duri şi scoase un ţipăt de durere şi de fu­rie ; apoi, ca şi cum s’ar fi îndoit, mai citi o dată „Drăguţă. „Scrisoarea dumitale ar fi putut să’mi facă „mare bocluc, dacă cum­va ar fi căzut în „mâinele nevestei mele... Am crezut cum că „ştiai că de o lună sunt însurat. Dă’mi voie „să’ţi dau un sfat prietenesc, mărita-te cu „Prosper Taupiou. E bun băiat, te iubeşte «mult, şi am să mâ simt fericit să’ţî trimit „şi eu un dar de nuntă...“ Fugi iute afară, şi cum toată suflarea dormea, se duse, pornită de dorința de a mai revedea drumurile pe care umblase îm­preună cu Norbert în noaptea aceia ce în­tipărită i-a rămas în inimă şi în gând. Acuma, era iarnă, frunzele căzuseră, rîul din mal în mal, făcea un sgomot asurzitor. In tăcerea tristă a nopţei, strigă: „Norbert, Norbert, făr’ de tine nu pot trăi. Și fixându’și p­rivirea spre fund în prăpastia care i se deschidea înainte, se svîrli în fun­dul ei. Trupul se isbi din stâncă în stâncă. In zori, Prosper, cel d’intâiu găsi trupul stal­cit al fetei; în mâna’i rece găsi scrisoa­rea lui Norbert, și citind cuvânt cu cuvânt, înțelese tot. Căzu în genuchi, și luând în mâini capul nevestei murmură, plângând: — De ce te-ai dus de la moară ! M’ai fi iubit, și eu te-aşi fi făcut fericită. Peste câte­va luni, Norbert Santenac veni cu nevastă-sa la Crozant. Fără ca să’l bage de seama, Prosper se ţine pe urma lui, spionându-1 zi și noapte. In sfîrșit, într’o seară pe când pictorul urca către vîrful stîncei de pe care ’și dăduse dru­mul Melina, ţăranul se luă după el și când îl vâzu pe Norbert pe platforma strimtă, nă­văli asupra lui, îl apucă de mâini și’i strigă: — Aici s’a omorît Melina pentru tine. Ţi-a venit şi ţie rindul să mori ! Norbert se prăvăli în prăpastie. Locuitorii de la Crozant, foarte supersti­ţioşi, nu mai trec pe acolo de cum înopteaz­ă, nu mai trec pe la stinca moartei din dragoste. Ei spun că umbra ei se întoarce pe acolo şi prăvale în prăpastie pe cei ce’i stau In cale; dovada cea mai bună e că un strein, care nu ştia de asta şi s’a dus acolo, a fost gă­sit mort în fundul prăpastie!. Dezbaterile Parlamentare SENAT Şedinţa, de la 30 Maiu 1890. Se deschide şedinţa la orele 2, sub preşedinţa D-lui Nicolae Creţulescu, preşedinte, prezenți fiind 74 domni se­natori. Se fac formalitățile obicinuite. La ordinea zilei continuarea discuției asupra proiectului de organizare a ma­­gistraturei, D. T. Rosetti luând cuvântul, răs­punde mai întâiu acelora care au numit inconstituțională această lege, şi atingă­­toare drepturilor suveranităţei naţională. Prin faptul că în Constituţie se spune că toate puterile emană de la naţiune, legiuitorul n’a înţeles să impună princi­piul electivităţei şi să’l excludă pe acel al inamovibilităţei, — din momentul ce hotărîtă e prin Constituţie că Suveranul numeşte pe ori­ce funcţionar. Sa miră cum un om de legi ca D. Giani a pu­tut găsi o aşa defectuositate legel de faţă. Oratorul enumeră apoi avantagiele ce oferă inamovibilitatea, menită a reînvia magistratura noastră, şi a întări simţi­­mîntul de dreptate în Ţara românească. Termină, adresând majorităţei o rugă­minte inutilă , să voteze legea. Se cere închiderea discuţiei, şi cel care face mai mare sgomot e­lctrânul Domn Grigore Lerescu, senator de la Dâmbo­­viţa, care din cel mai straşnic colecti­vist, s’a făcut junimist amarnic. D. Grădişteanu vorbeşte contra în­chiderea discuției, care se primeşte. Se pune la vot cu bile luarea în con­siderare a legei. Rezultatul votului: Votanţi 98. Bile albe 65. Bile negre 33. Se admite luarea în considerare. Se începe discuțiunea pe articole. Art. 1 se primeşte, respingându-se un amendament al D-lui Fleva. D. Mârzescu la art. 2 propune ca toţi funcţionarii justiţiei fără deosebire să fie numiţi prin decret regal. Se respinge. D. Mârzescu la art. 3 propune un amendament, ca: episcopii, mitropoliţii să fie judecaţi de Sinod. D. T. Ilosetti: Legea actuală nu su­primă legea sinodală. Art. 3 şi 4 se primesc nemodificat. La art. 5 D. Fleva vorbeşte de orga­nizaţia judecătorilor de ocoale în cele­­l­alte ţări. La orele 5 se cere prelungirea şedin­ţei care se admite. D. St. Greceanu propune şedinţă de noapte. Senatul încuviinţează. D. Fleva continuă a vorbi până la orele 6­­/c după care se primeşte nemo­dificat articolul 5. Şedinţa de noapte Şedinţa se deschide la orele 8 la sub preşedinţa D-lui N. Creţulescu. Pr­senţi 43 D-ui senatori. Se continuă cu discuţiunea legei ma­­gistraturei. Art.­6 şi 7 se primesc fără discuţie. D. Flondor propune un amendament la art. 8, ca să nu se desfiinţeze o sec­ţiune la tribunalul Covurlui, ast­fel cum e acuma. D. Grădişteanu propune un amenda­ment identic pentru tribunalul Mehe­dinţi. D. Mârzescu are un amendament şi D-sa: să nu se suprime o secţiune de la tribunalul Iaşi, rămânând patru, câte există. Amendamentul D-lui Flondor se res­pinge cu 41 bile albe contra 28 negre. Amendamentul D-lui Grădişteanu la­ CAMERA Şedinţa de la 30 Mai­ 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 la sub preşedinţa D-lui G. Gr. Cantacuzino, preşedinte. Prezenţi 99 Domni deputați, Se fac formalitățile obicinuite. D. V. Macri amintește promisiunea Camerei de a vota azi proectul de lege pentru recunoașterea calității de per­soană juridică spitalului Elisabeta Doam­na din Galați. De asemenea roagă să se pue la or­dinea zilei proectul de lege pentru în­cheierea contractului de luminare a ora­şului Galaţi. D. Lahovary cere să se respecte or­dinea zilei. D. I. Nădejde întreabă pe guvern ce are de gând să facă în chestiunea re­pausului de Duminică al funcţionarilor comerciali. D-sa anunţă o interpelare în această privinţă. Se intră în ordinea zilei. Se votează luarea în consideraţie a proectului pentru sporirea fondului cre­ditelor extraordinare şi pentru anularea unor credite. După o discuţie la care iau parte D-nul Palia­de, Ghermani, proiectul se pune la vot. Rezultatul votului: Votanţi 87 Bile albe 61 Bile negre 26 Proectul s’a adoptat. D. I. Poenaru-Bordea citeşte pro­­ictul de lege prin care se acordă un credit de 35.000 lei ministrului de fi­nanţe, care credit se va acoperi din a­­nulări de alte credite. Proectul se votează. Se votează anularea mai multor cre­dite în sumă de 37.000 lei, cheltuite de diferite comune urbane cu măsurile de prevenire a cholerei. D. Laurian citeşte proiectul de lege prin care se acordă ministerului instruc­­ţiunei un credit de 15.000 lei pentru plata întârziată a gradaţiei învăţători­lor rurali. D. Pallade observă că modul cum se alcătuesc bugetele este defectuos căci tot­dea­una este nevoie de credite supli­mentare pentru îndeplinirea diferitelor trebuinţe. După câte­va explicaţii ale raporto­rului, creditul se votează. Pe timpul vere, administra­ţia ziarului Adevărul primeşte abonamente cu numărul: 10 bani în toată ţara. 15 bani în streinătate. ULTIME INFORMAŢII După cât se transpira, sesiunea extra­ordinară a Corpurilor legiui­toare va fi prelungită din nou până la 6 iunie, inclusiv. In ședinţa de aseară a Sena­tului, când minoritatea cerea votul cu bile pentru un amen­dament, D. A. Marghiloman, junele ministru al lucrărilor publice, înfuriat că opoziţia mai vine şi cu amendamente, se adresă D-luî Grădişteanu cu aceste cuvinte: O'est une pantalonade! D. Grădişteanu îl ripostă că nu ştie alt respec­­tos, iar ministrul­­şi-a repeţit graţiozităţile. In urma acestora, D. Gră­dişteanu a însărcinat aflăm pe D-nii General Florescu şi Ştefan Şendrea ca să ceară socoteală junelui şi violentu­lui ministru al lucrărilor pu­blice. ! Majoritatea Senatului a primit poruncă de a face mare gălăgie în şedinţa de azi pentru a obţine şi diseară o şedinţă de noapte. Un proiect de lege se va prezen­ta Camerei pentru prelungirea con­venţiilor comerciale cu Italia şi Belgia încă cu două luni, ast­fel ca să expire actualele convenţiuni odată cu a celor­l­alte State, la 2 Iulie 1891. D. Grigore Olănescu a fost nu­mit definitiv secretar general al ministerului de finanțe. Decretul a apărut azi în Monitorul Oficial. — I — I — Numărul pretinşilor moştenitori ai averei defunctului Vanghelie Zappa, sporeşte pe fie­care zi. La început erau trei, acum aflăm că sunt deja opt. Tulburările din Albania, zicea un squipetar ieri, sunt legate de acest proces. Ei trag nădejde că îndată ce vor pune mâna pe co­losala avere a lui Zappa, s’o vîndă, şi cu banii prinşi să proclame Re­gatul albanez ! D. Vasile Alexandri, Ministrul Ţarei la Paris, soseşte azi în Ca­pitală. Câte­va mici întrebări agenţilor comunali, ai salubrităţeî publice : Bobocii de gâscă, de raţă, puii de găină şi toate orătăniile ce le vând precupeţii, sunt ele tot­d’a­una sănătoase ? Asemenea, frumoşi sunt oltenii cu gâştele atârnate după gât, um­blând pe strade toată ziua ? Dar coşurile lor? Drept ori­ce respuns, ne mul­ţumim să vedem o îndreptare, pe care o aşteptăm. Vom reveni. Mâine se deschid oficiile tele­grafice de la băile Slănic (Bacău), Govora şi Călimăneşti (Vâlcea) şi Lacul­ Sărat (Brăila). Comercianţii de băuturi spir­toase au reclamat D-lui ministru de interne în contra detailiştilor ambulanţi cari le fac concurenţă, vînzănd vinuri proaste şi vătămă­toare sănătăţeî publice, graţie lip­sei de control din partea serviciu­lui medical. A trebuit ca lucrătorii din ti­pografia ziarelor colectiviste să se pue în grevă pentru ca D-nul Dr. Felix să se mişte puţin, spre a’şî face datoria d’a vizita acel atelier. Să fi fost vorba de alţii, cum s’ar mai fi repezit. Ce să ’i faci, corb la corb nu ’şi scoate ochii. Bugetul comunei Râmnicu-Sărat a fost aprobat de ministerul de interne. Cauza acestei întârzieri provine din pricină că la încheerea anului financiar, consiliul comunal era dizolvat şi funcţiona o comisie interimară. Bugetul se urcă la suma de 400 mii de lei­­ziune între posesorii gogoşilor şi poate prin urmare face faţă cere­rilor cari se vor presinta. Maşina de filat va fi la dispoziţiunea cres­cătorilor de gândaci în toate zilele de lucru de la 6 ore dimineaţa până la 7 ore seara, şi, spre a da o încuragjare mai mult pentru des­­voltarea industriei de filatură din mătase, ministerul a orinduit ca filatul să se facă gratuit. Mai mulţi comisari şi sub-comi­sari din prefectura poliţiei capi­talei vor fi înaintaţi în curînd. De­cretele acestor înaintări vor eşi astă­zi. Era pe la orele 3 p. m. advo­catul C. Măcescu, fost condamnat de tribunal şi oprit de baroul ad­vocaţilor din capitală de a mai pleda, a atacat în strada Ştirbei- Vodă pe D. Melicescu, judele oco­lului al 3-lea din capitală, lovin­­du-l de mai multe ori cu bastonul. Cauza acestei agresiuni este că Măcescu voise să pledeze de mai multe ori la judecătoria ocolului al 3-lea şi D. Melicescu îl oprise. Parchetul înştiinţat la moment, a început o anchetă. In cursul acestei luni, de la 23 şi până la 30, au fost în Capitală 136 naşteri şi 88 morţi pe când în acest timp în anul trecut au fost 107 naşteri şi 111 morţi. Un evreu anume Moise Iosef, din comuna Orbeni judeţul Putna, avea un copil bolnav de scarlatină. Copilul murind, Moise ceru autori­zaţie primarului local să se ducă sâ-l îngroape în altă comună unde se află un cimitir evreesc. Prima­rul însă, avănd în vedere boala contagioasă de care murise copilul şi spre a nu se întinde şi prin alte comune, n’a dat voea cerută şi ’i-a spus să’şî înmormânteze copilul în acea comună. Atunci Moise ducăndu-se acasă a luat copilul mort şi ’l-a aruncat în apa Siretului. Parchetul a fost încunoştiinţat şi vinovatul se află acum in mâi­nile justiţiei. Aseară, o femeie mergănd pe câmpia libertăţi, (maidanul dulapu­lui) a căzut de o dată jos şi a în­cetat din viaţă. Parchetul a fost încunoştiinţat. Aneta Popper Hermann Hirsch LOGODIŢI' Bucureşti Maiü 1890. In anul acesta, ministerul cul­telor a delegat pe D-nii profesori Tocilescu, Viţu şi Ştefan Mihăi­­lescu, să asiste la examenele şcoa­­lelor secundare. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor, aduce la cunoştinţa locuitorilor mărginaşi ai Capitalei, celor ai satelor înveci­nate, precum şi tuturor acelora cari se ocupă cu creşterea gânda­cilor de mătase, că ministerul a instalat încă din anul trecut o ma­şină de filat mătasea, care va func­ţiona continuu la şcoala de arte şi meserii din Capitală. Dulapurile cari se întrebuinţează astă­zi pentru torsul firelor din go­goşi sunt primitive şi sunt departe de a efectua mătasea aşa cum se cere în comerciu. Maşina de filat este sistematică, produsul ei pre­zintă avantagii prin fineţa şi uni­formitatea firelor, este prevăzută cu 10 căldări şi 10 depănâtori, lucrând fie­care separat, ceea­ ce contribue a înlătura ori­ce confu­ — I — I — Un om de afaceri, cu întinse cu­noştinţe de­ Comptabilitate în par­tidă dublă. Agricultură sistematică, Mori, Vamă, Expediţiuni, Accise şi ori­ce alte antreprise, caută ocupa­­ţiune. Special în afaceri comerciale. Bune referinţe. Pentru primele 2 luni de serviciu nu primesce salariu. Preferă un comptoir din Capitală sad din apropiere, plătit cu 150 lei pe lună. Alt nimic. FLOREA ANTONESCU Strada Icoana 47. Noul magasin de contenta cu PANZARIE si LINGERIE No. 54. Strada Lipscani, No. 54 “La, Tiobada* Mare depou cu Olande de Romburg, Bie­lefeld, Irlanda, Belgia şi de ciarciafuri, chifon, creton, Madapolam, indian, Melino, pichet, pânze de mese, şervete, saltele, prosoape, mese şi şervete de Olandă. Batiste în dife­rite culori pentru cămăşi cuverturi de pat şi mese, plapami de pichet pentru vară Mare depou cu perdele naţionale (Por­tier) în diferite culori. Trusouri şi Linge­rie pentru dame şi bărbaţi Se primeşte şi comande de ori­ce ruferie şi trusouri Asortiment de broderie şi dantele. Preţuri moderate şi fixe. Cu toată suime Mihailescu et Co, A. Marculescu CASA DE SCHIMB 47,­Calea Victoriei,­47 lângă Poarta hotelului Otetelechano împrumut­at de bani pe amanet şi orî­ce valori cum şi cesiuni de chirii cu interese modeste la ROM •Tamaică JEnglezesc Ananas Vanilie ALCOOL de vin rafinat­o­rin ■ destilat Se găseşte în mari cantităţi la cofetăria TANASE CREŢULESCU -Strada Carol No. 47 (la înger)— 2. 40 litru 1. 80 „ 3. — w 3. — „ 2. 40 „ 2.­­ „ 1. 80

Next