Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)
1890-06-25 / nr. 553
21— Kalfan și Sadi au murit după o teribilă agonie. Pe la amiazi mai moare încă un om de disenterie. (Va urma). Franţa în Africa PARIS, 24 iunie.—Figaro spune că despăgubirea ce se va acorda Franţei în afacerea Zanzibarului, îi va procura o întinsă sferă de acţiune în Nordul şi Vestul Africei; se va putea stabili comunicaţiuni între coloniele franceze din Nord şi din Vest prin mijlocul unuia din teritoarele cele mai populate și mai dezvoltate din punct de vedere comercial, și care de aci înainte va face parte din sfera intereselor franceze. Știri din Bulgaria VIENA, 24 Iunie.—Ziarul Correspondenz Bureau află din Sofia că dezordini, de altfel fără importanţă, s’au produs la Peruschitza lângă Pilipopoli; aceste dezordini au fost provocate de o ceartă între două grupe politice pentru o chestiune municipală și n’aveau de fel nici o legătură cu executarea lui Panitza. —Cea mai mare liniște domnește pretutindeni. — Telegrama adaugă că majoritatea poporului bulgar crede că Panitza a meritat această soartă și că executarea lui era necesară ca exemplu. SOFIA, 24 iunie.—Văduva lui Panitza a făcut să se slujească astăzi la Catedrală o leturghie pentru odihna sufletului soţului ei. Mai mulţi dinamicii săi asistau la ceremonie. Totul s’a petrecut în linişte. Furtuna de Vineri La Iaşi * Vineri 22 iunie pe la 5 ore p. m., o ploae torenţială, însoţită de o puternică furtună, a căzut asupra oraşului Iaşi şi împrejurimilor. Stricăciunile făcute de această furtună sunt foarte mari. Pe unde a trecut ea a culcat la pământ semănăturile pricinuind astfel agricultorilor însemnate perderi. Pe unele locuri cum de la Ezereni, grindina a fost mai mare. N’avem încă din judeţ ştiinţe de stricăciunile făcute. Iată însă, după Drapelul, pe cele mai însemnate din oraşul Iaşi: In desp. La: Un servitor de la D. Popovici, funcţionar la gară, atins prin influenţa de curentul electric, a fost grav contuzionat şi de abia după 5 ore s’a putut deştepta. Curentul electric a intrat apoi în casa locuitorului G. Manu prin o fereastră, şi eşind iarăşi a trecut în casa locuitorului Ilie Hagiu, de unde apoi a eşit fără a se întâmpla ceva. A stricat în parte acoperămintele de la casele locuitorilor: V. Nicolau, G. Munteanu, Ianov, Panaitescu (unde a căzut şi un părete de piatră); parte din acoperământul caselor şi tot acoperişul grajdurilor D-lui Dr. Ciurea ; bucăţi de tablă de pe biserica Sf. Lozonschi, la hotelul Traian tabla de pe acoperământ şi un gram mare; la hotelul România parte din acoperământ; la casele locuite de D. P. Zamfirescu (Sf. Ştefan cel mare) o parte de acoperământ, a căzut şi o parte a bagdadiei ; tot acoperământul caselor evreicei Hana Chisilovici (str. Gârel), la biserica Cuvioasa Paraschiva, a rupt crucea de la clopotniţă, acoperiș LUNI şi MARȚI 25-26 IUNIE 11890 şul caselor lui Carpov şi Riviu Petraru, a fost trântite la pământ, asemenea tabla de la grajdiul lui I. Macarov. In desp. II, Furtuna a rupt câte jumătate acoperişi de la şcoala normală Vasile Lupu şi gimnaziul Alexandru cel Bun; tot aşa la casele D-nei Frosa Dimitriu şi oţel Moldavia; întregul acoperiş al caselor lui N. Timofte, N. Gheorghiu şi de la un grajd din ograda bisericei catolice, a dărîmat un părete de la casele D-lui C. Botez. In desp. III: Acoperămintele de la otel de Rusia, casele V. Georgescu, turnul Sf. Spiridon, casele Codrescu, Brudea, T. Gheorghiu, M. Mihăilescu, Simon Straif, A. Belcic, Lotingher, Poper, zablazurile de la casele Cumpăta, Cucu, I. Ianov, R. Moscovici, Feldman, etc. etc. In desp. IV. La cazarma de jandarmi a dărîmat o parte a zidului, o parte din perete la casele Iţic Ioina şi Bic, la palatul administrativ mai toată parapeta, la casele C. Carp o parte acop. zaplazurilor caselor I. Mavrodin, jumătate acop. caselor Frim Mates, mai multe zaplazuri, etc. In desp. V. La casele Stoian s’a ruinat un părete, bucăţi din acop. bis. Moara de Vînt, acop. caselor acestei biserici, jumătate din acoper. caselor Lipan; zaplazul caselor Tonciu; mai multe cruci de la cimitirul Eternitatea,etc. De mult nu s’a pomenit de o furtună așa de puternică. Stradele orașului erau pline de apă. Bahluiul a venit cu mult mai mare, dar s’a retras iarăși după încetarea furtunei.* • • La Roman Uraganul a fost atât de violent încât a distrus mai multe acoperişuri de la cele mai solide case, a rupt copaci bătrâni cu rădăcină cu tot aruncându’i la distanţe mari, au ucis porci şi păsări, şi a inundat câteva case de la marginea oraşului. Pagubele cauzate numai în oraşul Roman se pot evalua, după Romanul, la cel puţin 100.000 lei din care cele principale sunt: Acoperişurile caselor D-lor Dr. Riegler, Burada, D-na Sachelari, Spital, Seminariu, Stamatopulo, Cazarma Dorobanţilor, Ospelul Divizionar, atenanşele Caselor Varduca, Palatul Primăriei, Abatoriul, casele Doamnei Emandi, o parte din acoperişurile bisericilor Precista şi Episcopia dinpreună cu crucile, magazia căilor ferate şi a gărei, vreo câteva cantoane, şi alte multe case din mahalale. Linia telegrafică spre Păşcani a fost până astăzi întreruptă. Imediat după încetarea uraganului, activul nostru Primar Gh. Drăghici, împreună cu câţiva agenţi poliţieneşti au umblat prin tot oraşul spre a da ajutor şi poveţile necesare la scăparea obiectelor inundate de ploaie. S’a început a se face o constatare minuţioasă de pagubele causate spre a se putea lua măsuri pentru ajutorarea celor nevoiaşi de a-şi reconstrui casele, fiind multe familii rămase fără adăpost. Societăţile de asigurare au avut mare noroc că uraganul nu a fost însoţit de grindină, altfel ar fi fost o adevărată catastrofă.* * * Tot în acea zi, când avu loc maganul cel cumplit, a trăsnit în casa locuitorului Ilie Turcu din comuna Sagna, ucigând pe femeia acestuia Ileana care se afla pe lângă vatra casei, dimpreună cu un căţeluş ce şedea lângă dînsa, scăpând cu viaţă însă 2 copii ce erau în casă. D-nul SCHRAM, desenator, este rugat să treacă pe la Administraţia noastră. Cutia cu scrisori Domnule Director, S’a făcut de multe ori şi se face pe nedrept multă reclamă şi gălăgie în privinţa mărinimiei unor îmbogăţiţi cari numai corecţi şi mărinimoşi n’au fost vre-o dată în viaţă; astfel de exemplu vin a vă vorbi de D. Constantin Zappa, vestitul milionar care, deşi este cea mai necorectă fiinţă din lume, a ştiut prin diferite reclame a’şi captiva şi a înşela opinia publică. Acest domn pot s’o dovedesc a înşelat şi a nedreptăţit pe oricine a avut nenorocirea a cădea în mâinele D-sale şi pe oricine a venit în contact cu Domnia sa; eu însumi am fost victima lăcomiei sale. Angajata merge, în baza scrisorilor iscălite de D-sa, în Thesalia ca inspector la numeroasele sale moşii. ÎI am muncit 2 anni întregi cu cel mai mare zel şi devotament. Ei bine, în schimb, când am venit la plata onorariului meu şi a cheltuelelor făcute pentru comtul său şi din ordinul său, el m’a amânat mereu prin promisiuni din zi în zi până în sfârşit mi-a declarat fără sfială că nici nu mă cunoaşte. Nici un mijloc n’am lăsat pentru a aduce pe acest Domn a-mi recunoaşte drepturile mele, însă a stat neînduplecat; crez dar de cuviinţă, D-le director, a veni prin publicaţiunea vestei purtarea acestui om spre al cunoaşte lumea mai bine cine este . Posed toate scrisorile scrise de mâna acestui pretins mărinimos binefăcător al societăţei şi cari dovedesc faptele ce denunţ, bine înţeles că voiu recurge şi la calea judecătoresc. Voiu reveni. Bucureşti 21 Iunie 1890. * Domnul meu, Petre Vitrucas. In urma unei notiţe apărute în numărul nostru de Sâmbăta trecută în privinţa antreprenorilor grâdinei parisiene, unul din aceşti Domni ne-a trimes scrisoarea următoare : Domnule Prim-redactor, Am luat cunoştinţă de articolul apărut în ziarul D-voastră de alaltaeri şi în care se impută direcţiunea Grădinei Parisiane fapte injurioase şi false. Vin a vi ruga să bine-voiţi a’mirespunde dacă buna credinţă a D-voastră n’a fost surprinsă de autorul acestui articol. Conteze imparţialitatea D-voastră pentru a juhila în primul număr al ziarului, scrisoarea ce vă adresez şi respunsul pe care veţi crede de cuviinţă a’l face. Primiţi etc. Donzon de Thonară. La această scrisoare redacţiunea a respuns : Scrisoare* •pe care ne cereţi esplicări în privinţa unei notiţe apărute Sâmbătă în Adevĕrul, notiţe îi care se srecurase unele espresiuni reu-voitoare şi chiar injurioase pentru D-voastră, am onoare a ve respunde că sus zisele expresiuni au găsit loc în ziar cu neştiinţa retracţiunei Noi avem de princip de a nu trece niciodată peste marginale permise ziarelor în materie de critică teatraă. Astă dată s’a întâmplat prin eroare; r rugăm dar să priviţi ca neavenită partea rotiţei care priveşte cestiuni cu totul personali. Aceste esplicări îmi par de natură a închide incidentul într’un mol satisfăcător pentru ambele părţi. Primiţi etc. Reducţiunea mersese să asiste la înălţarea balonului, întâia oară fiind că s’aduseseră paie ude şi nu se aprindeau spre a produce aerul cald necesar urcărei balonului —a doua oară din pricină că, tocmai când începuse a se urca, lovindu-se de un sghiab de la o casă, se spărsese,—înălţarea in aer fusese amânată. „In fine la 21 curent, ora 4, se începu din nou umflarea balonului şi la 6 era gata de înălţat. Italianul se agăţă de trapez şi dete ordin să se lase slobod balonul. Ceia ce se făcu. Din nenorocire, fără ca să observe nimeni, una din fringhiile prinse pe macaraua unui stâlp ’nalt de vr’o 15 — 20 metri, care slujise să ţină balonul pe când se umfla, era încurcată de trapez; — aşa că, pe când balonul se urca repede în aer, fu tras de o dată la capătul stâlpului de fringhia încurcată. Italianul fu prins de fringhie peste mijloc şi izbitoare de stâlp. In izbitură funiile trapezului se rupseră şi nenorocitul italian fu aruncat cu stâlp cu tot peste coperişul unui pavilion din apropiere. „Lumea care asista la înălţarea balonului, peste 1000 de persoane, rămase îngrozită în faţa acestei teribile privelişti. Italianul era tot plin de sânge şi stâlcit ca vai mama lui. „Fu repede ridicat şi D-nii doctori Teohari şi Vasiliu ’ deteră primele îngrijiri, căutând să-l oprească sângele. Nenorocitul abia putu vorbi puţin de tot, rugându-se să i se prindă balonul, care se ducea singur în aier, căci are copil şi e sărac. Apoi îi podidi sângele pe gură. Nu e nădejde să scape. Nenorocirea din Giurgiu Se scrie din Giurgiu despre o mare nenorocire întâmplată ado următoarele: „De câteva zile, unalian anunţase prin afişuri că va înălţa în aer un balon cu numele Asta tompea şi că el se va urca în aer o dat cu balonul ţinându-se de un trapezite care va face diferite exerciţii. „Deja în două rândri, lume multă Information! Romanul ce publicăm în forţa ziarului, sfîrşindu-se azi vestim pe cititorii noştri că vom începe a publica imediat o nuvelă foarte interesantă: FLORILE DE VERBINA de Adolf Adorer, care suntem siguri că va avea şi la noi acelaşi succes pe care l l a avut la Paris. Ni se comunică din Brăila că la 15 a luneî curente a fost alegerea de preşedinte al Camerei de Comerţ. A fost reales cu unanimitate D. Ştefan Beloiu, acel bărbat independent şi om de caracter care tot-d’auna a lucrat spre propăşirea comerciuluî şi spre scăparea lui de sub tutela streinismului care s’a întins prea mult în țara noastră. —«wm»* — Primăria Capitalei a luat deciziunea ca la rândul al doilea de la şosea, să construiască nişte jocuri de apă, cam luminate cu electricitate, vor adăuga un farmec şi mai atrăgător asupra acestei preumblări. D. A. Mareş, inspector de mişcare la căile ferate, a fost numit sub-şef al serviciului de mişcare, în postul vacant. Consiliile judeţene din ţară, terminând lucrările au închis sesiunea extraordinară pentru care erau convocate. —QfWat.— FOIŢA ZIARULUI „ADEVÉRUL“ CHARLES MÉRCUVEL XVII. 26 FECIOARA Pe la sfîrşitul lui Noembrie tocmai, bolnavul fu afară din primejdie. Forţele îi reveneau încet. Nici o dată nu vorbeau de dragoste. Auzindu’l, ar fi presupus un frate şi o soră despărţiţi de ani îndelungaţi, şi povestindu’şi suferinţele şi bucuriele lor. Când erau singuri, îşi povestea toată viaţa ei, fără reticenţe, mărturisindu’şi slăbiciunile, desgusturile şi mizeriile. Nu se scuza. Avea nevoie de scuză? ‘'•pentru oricine cunoaşte Parisul şi vieţurile sale, viciuri pe cari toate capitalele le au, viaţa fetelor ca ea nu e fără eşire ? II povesti cum a început să’l iubească, cum vroia să’l mărturisească tot pentru ca să’l silească a renunţa la ea, şi cum în sfîrşit dăduse îndărăt în faţa acestei umilitoare confesiuni. Prea tîrziul Mărturisea totul în mod simplu, fără fraze, cu strigăte din inimă cari atingeau mult pe Kernoal. In sfîrșit veni ziua când putu să se plimbe câte puțin prin grădină. Se sprijinea de brațul eî. Oamenii din sat veneau la castel șii primea ca odinioară, D-na de Kernoâl. O numeau frumoasa doamnă, o iubeam Ea gândea la toate. Intr’o seară din Decembrie, doctorul veni pentru ultima oară la castel. — Nu mai ai nevoe de mine zise el clientului. N’ai să mai mă vezi. Și adăogă surîzând: — Te las în seama îngerului căruia Îi datorești viața. O lacrimă străluci în ochii nenorocitei. — Nu mai e nici o primejdie, doctore ? — Nici umbră. — Și va trăi? — O sută de ani. — Bun. A doua zi când chirurgul plecase, Kernael intră în odaia lui. Nădăjduia să găsească pe Luiza acolo. Luase o mare hotărîre. își zisese că destul făcuse pentru onoare, că la urma urmi poate să zică lumea ce o vrea, darragostea lui e mai puternică ca oric, și gata e a’l jertfi tot. O iubea pe Luiza nu mult ca ori și când, o adora, și vroia ,a ’i-o spună. O căută în toate păcile prin castel și n’o găsi nicăeri. In sfîrșit urcă în oda nupțială unde nu intrase de la căsătaa lor. O scrisoare pusă pe fasă îl isbi privirea. Era adresată lui. O deschise tremursd și citi următoarele : „Amicul meu. „In tăcerea din cas asta, petrecând „nopţile lângă dumnesa, în apartamentul în care a trăit ca o sfântă și ca „sfântă a murit mau dumitale, am re„flectat mult. „Viața mi s’a păr deosebită de cum „o presupuneam odicară. „Credeam că nuistă mijloc de salvare pentru o nenocită ca mine. „Mă înșelam. „Ingrijindu-te, amnțeles că rămâneau „alte suferinți de urat, alte răni de „pansat. „ Vroisem să mă mor pentru ca să te „las liber. „Vreau să mă omor, dar într’un chip „mai nobil și să’mi pot expia greşalile. „Am căutat o monastire, şi am găsit’o. „ Voiu întrebuinţa acolo banii câştigaţi „în aşa mod şi restul unei vieţi, care „cred că va fi scurtă. „Ştifi că ai generozitatea de a mă iubi „încă. „ştifi că erai să ’mi-o spui. Aceasta „e o mângâere pentru mine şi un nou „prilej de vacnică recunoştinţă pe care „ţi-o voiu păstra pentru indulgenţa şi „mila faţă cu mine. „Trecutul e la mijlocul nostru. „Nici o putere nu poate să’l şteargă, „şi grozava onoare are exigenţi pe care „trebue să le respecte cineva. „Adio ! „Nu ne vom mai vedea, dar duc cu „mine imagina ta, care va fi tot d’odată „mângâerea și desnădăjduirea mea, până „ce voia intra în mormânt. „Iarta-me. „Te iubesc. „Te iubesc. „ Luiza. Ah! strigă Ștefan de Kernoul, înger de dragoste, ori unde vei fi, te voi regăsi. _____________—Imn I--------------------- | SFÎRȘIT D. Profesor Babeş a plecat joi pe socoteala sa la Berlin pentru a lua parte la congresul internaţional ce se va aduna în acel oraş. D-sa va expune o colecţie foarte bogată de piese microscopice şi macroscopice precum şi cultura de diferiţi microbi descoperiţi de el. Intre aceştia enumerăm microbii ultimei epidemii de influenţă descoperiţi pentru întâia oară în institutul de bacteriologie din Bucureşti. Pe timpul verei administraţia ziarului Adevărul primeşte abonamente cu numărul: 10 bani în toată ţara. 15 bani în streinătate. Procesul asasinului Iordan Marinescu care ’şi-a omorît concubina acum câteva luni, s’a amânat pentru ziua de 9 Septembre. Toţi noii abonaţi ai Adevărului pot reclama toate numerile apărute până acum, în care s’a publicat mişcătoarea naraţiune a D-luî Stanley: ÎNTUNECIMILE AFRICEI, şi pe care administraţia le va expedia gratis şi franco. Cel mai vechiu jurnal din presa străină din Capitală, jurnalul grecesc Iris a împlinit joi 25 de ani de muncă adevărat titanică. Urăm confratelui nostru, D-l Sardelly ca a II-a aniversare s’o serbăm sub scutul confederaţiunei Balcanice, idealul jurnalului Iris şi a tuturor acelora cari voesc să scape de năpastea monarchilor străini. L’Indépendance Roumaine anunţă lectorilor săi logodna d-luî Ştefan Şuţo cu d-şoara Maria A. Florescu. Trimetem amicalele noastre felicitări ambelor familii: Şuţo şi Florescu precum şi viitorilor soţi. Anunţăm apropiata căsătorie a D-lui Al. Cucu Stărostescu, ofiţer de cavalerie, cu D-na Eliza Gr. Berendel, şi care va avea loc la proprietatea sa Dobrosloveni. Vineri D. Constantin M. Trandafirescu şi a susţinut tihreza sale de licenţă în drept cu mult succes înaintea juriului examinator. Subiectul tratat a fost Obligaţiunile Solidare. Noul licenţiat a primit felicitările profesorilor săi, la care adăugăm şi pe ale noastre. Ştiri triste din Creta Vaporul Macedonia, care a sosit zilele trecute în Pyrea, a adus vreo 30 de refugiaţi din Creta. In portul cel mai principal al insulei Canea, autorităţile au interzis creştinilor să plece. Autorităţile turceşti au recurs la aceste măsuri din cauza următoarelor evenimente destul de triste. Boi creştini din Canea au eşit afarâ din oraş la o pădure de unde luau lemne şi le prefaceau în cărbuni. Cinci soldaţi turci trecând pe acolo, s’au năpustit asupră-le şi după ce ’i-a batjocorit, ’i-a omorît, tăindu-le în urmă capetele pe care le-au atârnat de pomi. Faptul fu comunicat întregului ţinut al Caneei şi a produs o emoţiune grozavă, băgând frică printre populaţie. Rudele celor ucişi, înţelegându-se cu alţi mulţi, au hotărît să răzbune pe cei omorîţî şi urmându-se,eşiră întru întâmpinarea asasinilor. Pe aceştia nu-î găsiră, au întâlnit însă alţi patru soldaţi cari tocmai intrau în oraş; se repeziră asupră-le şi îi uciseră, prefăcându’i pe toţi în bucăţi, punăndule cărnurile în formă de pyramidă şi d’asupra capetele. Aceasta a înfuriat şi mai mult pe turcii din oraş, şi ca să poată pune mâna pe omorîtorii celor patru soldaşi, au oprit intrarea sau eşirea oricărui creştin, care nu-şi mai poate vedea nici de afaceri, nici de averi. Aceste întâmplări, este destul de sigur că nu vor duce mult şi revoluţia va începe din nou. Guvernul turcesc va trimite ca guvernator al insulei pe Constantin