Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)

1890-06-25 / nr. 553

21— Kalfan și Sadi au murit după o teribilă agonie. Pe la amiazi mai moare încă un om de disenterie. (Va urma). Franţa în Africa PARIS, 24 iunie.—Figaro spune că despăgubirea ce se va acorda Franţei în afacerea Zanzibarului, îi va procura o întinsă sferă de acţiune în Nordul şi Vestul Africei; se va putea stabili co­­municaţiuni între coloniele franceze din Nord şi din Vest prin mijlocul unuia din teritoarele cele mai populate și mai dezvoltate din punct de vedere comer­cial, și care de aci înainte va face parte din sfera intereselor franceze. Știri din Bulgaria VIENA, 24 Iunie.—Ziarul Cor­­respondenz Bureau află din Sofia că dezordini, de alt­fel fără im­portanţă, s’au produs la Perus­­chitza lângă Pilipopoli; aceste de­zordini au fost provocate de o ceartă între două grupe politice pentru o chestiune municipală și n’aveau de fel nici o legătură cu executarea lui Panitza. —Cea mai mare liniște domnește pretutindeni. — Telegrama adaugă că majorita­tea poporului bulgar crede că Pa­nitza a meritat această soartă și că executarea lui era necesară ca exemplu. SOFIA, 24 iunie.—Văduva lui Panitza a făcut să se slujească astă­zi la Catedrală o leturghie pentru odihna sufletului soţului ei. Mai mulţi din­amicii săi asistau la ceremonie. Totul s’a petrecut în linişte. Furtuna de Vineri La Iaşi * Vineri 22 iunie pe la 5 ore p. m., o ploae torenţială, însoţită de o puter­nică furtună, a căzut asupra oraşului Iaşi şi împrejurimilor. Stricăciunile fă­cute de această furtună sunt foarte mari. Pe unde a trecut ea a culcat la pământ semănăturile pricinuind ast­fel agricul­torilor însemnate perderi. Pe unele lo­curi cum d­­e­ la Ezereni, grindina a fost mai mare. N’avem încă din judeţ ştiinţe de stricăciunile făcute. Iată însă, după Drapelul, pe cele mai însemnate din oraşul Iaşi: In desp. La: Un servitor de la D. Popovici, funcţionar la gară, atins prin influenţa de curentul electric, a fost grav contuzionat şi de abia după 5 ore s’a putut deştepta. Curentul electric a in­trat apoi în casa locuitorului G. Manu prin o fereastră, şi eşind iarăşi a trecut în casa locuitorului Ilie Hagiu, de unde apoi a eşit fără a se întâmpla ce­va. A stricat în parte acoperămintele de la ca­sele locuitorilor: V. Nicolau, G. Mun­­teanu, Ianov, Panaitescu (unde a căzut şi un părete de piatră); parte din aco­perământul caselor şi tot acoperişul graj­durilor D-lui Dr. Ciurea ; bucăţi de ta­blă de pe biserica Sf. Lozonschi, la ho­telul Traian tabla de pe acoperământ şi un gram mare; la hotelul România parte din acoperământ; la casele locuite de D. P. Zamfir­escu (Sf. Ştefan cel mare) o parte de acoperământ, a căzut şi o parte a bagdadiei ; tot acoperământul caselor evreicei Hana Chisilovici (str. Gârel), la biserica Cuvioasa Paraschiva, a rupt­ crucea de la clopotniţă, acoperiș LUNI şi MARȚI 25-26 IUNIE 11890 şul caselor lui Carpov şi Riviu Petraru, a fost trântite la pământ, asemenea ta­bla de la grajdiul lui I. Macarov. In desp. II, Furtuna a rupt câte ju­mătate acoperişi de la şcoala normală Vasile Lupu şi gimnaziul Alexandru cel Bun; tot aşa la casele D-nei Frosa Di­­mitriu şi oţel Moldavia; întregul aco­periş al caselor lui N. Timofte, N. Ghe­­orghiu şi de la un grajd din ograda bi­­sericei catolice, a dărîmat un părete de la casele D-lui C. Botez. In desp. III: Acoperămintele de la otel de Rusia, casele V. Georgescu, tur­nul Sf. Spiridon, casele Codrescu, Bru­­dea, T. Gh­eorgh­iu, M. Mihăilescu, Simon Straif, A. Belcic, Lot­­ingher, Poper, zablazurile de la casele Cumpăta, Cucu, I. Ianov, R. Moscovici, Feldman, etc. etc. In desp. IV. La cazarma de jandarmi a dărîmat o parte a zidului, o parte din perete la casele Iţic Ioina şi Bic, la pa­latul administrativ mai toată parapeta, la casele C. Carp o parte acop. zapla­­zurilor caselor I. Mavrodin, jumătate a­­cop. caselor Frim Mates, mai multe za­­plazuri, etc. In desp. V. La casele Stoian s’a ruinat un părete, bucăţi din acop. bis. Moara de Vînt, acop. caselor acestei biserici, jumătate din acoper. caselor Lipan; zaplazul caselor Tonciu; mai multe cruci de la cimitirul Eternitatea,etc. De mult nu s’a pomenit de o furtună așa de puternică. Stradele orașului erau pline de apă. Bahluiul a venit cu mult mai mare, dar s’a retras iarăși după în­cetarea furtunei.* • • La Roman Uraganul a fost atât de violent în­cât a distrus mai multe acoperişuri de la cele mai solide case, a rupt copaci bă­trâni cu rădăcină cu tot aruncându’i la distanţe mari, au ucis porci şi păsări, şi a inundat câte­va case de la marginea oraşului. Pagubele cauzate numai în oraşul Ro­man se pot evalua, după Romanul, la cel puţin 100.000 lei din care cele prin­cipale sunt: Acoperişurile caselor D-lor Dr. Rie­­gler, Burada, D-na Sachelari, Spital, Se­­minariu, Stamatopulo, Cazarma Doro­banţilor, Ospelul Divizionar, atenanşele Caselor Varduca, Palatul Primăriei, A­­batoriul, casele Doamnei Emandi, o parte din acoperişurile bisericilor Precista şi Episcopia din­preună cu crucile, maga­zia căilor ferate şi a gărei, vre­o câte­va cantoane, şi alte multe case din ma­halale. Linia telegrafică spre Păşcani a fost până astă­zi întreruptă. Imediat după încetarea uraganului, activul nostru Primar Gh­. Drăghici, îm­preună cu câţi­va agenţi poliţieneşti au umblat prin tot oraşul spre a da ajutor şi poveţile necesare la scăparea obiecte­­lor inundate de ploaie. S’a început a se face o constatare minuţioasă de pagubele causate spre a se putea lua măsuri pentru ajutorarea celor nevoiaşi de a-şi reconstrui casele, fiind multe familii rămase fără adă­post. Societăţile de asigurare au avut mare noroc că uraganul nu a fost însoţit de grindină, alt­fel ar fi fost o adevărată catastrofă.* * * Tot în acea zi, când avu loc maga­nul cel cumplit, a trăsnit în casa locui­torului Ilie Turcu din comuna Sagna, ucigând pe femeia acestuia Ileana care se afla pe lângă vatra casei, dimpreună cu un căţeluş ce şedea lângă dînsa, scă­pând cu viaţă însă 2 copii ce erau în casă. D-nul SCHRAM, desenator, este rugat să treacă pe la Administraţia noastră. Cutia cu scrisori Domnule Director, S’a făcut de multe ori şi se face pe nedrept multă reclamă şi gălăgie în pri­vinţa mărinimiei unor îmbogăţiţi cari numai corecţi şi mărinimoşi n’au fost vre-o dată în viaţă; ast­fel de exemplu vin a vă vorbi de D. Constantin Zappa, vestitul milionar care, deşi este cea mai necorectă fiinţă din lume, a ştiut prin diferite reclame a’şi captiva şi a înşela opinia publică. Acest domn pot s’o do­vedesc a înşelat şi a nedreptăţit pe ori­cine a avut nenorocirea a cădea în mâi­­nele D-sale şi pe ori­cine a venit în contact cu Domnia sa; eu însu­mi am fost victima lăcomiei sale. Angajat­a merge, în baza scrisorilor iscălite de D-sa, în Thesalia ca inspector la numeroasele sale moşii. ÎI am muncit 2 anni întregi cu cel mai mare zel şi devotament. Ei bine, în schimb, când am venit la plata onorariului meu şi a cheltuelelor făcute pentru comtul său şi din ordinul său, el m’a amânat mereu prin promi­siuni din zi în zi până în sfârşit mi-a declarat fără sfială că nici nu mă cu­noaşte. Nici un mijloc n’am lăsat pentru a aduce pe acest Domn a-mi recunoaşte drepturile mele, însă a stat neînduple­cat; crez dar de cuviinţă, D-le direc­tor, a veni prin publicaţiune­a veste­i purtarea acestui om spre al cunoaşte lumea mai bine cine este . Posed toate scrisorile scrise de mâna acestui pretins mărinimos bine­făcător al societăţei şi cari dovedesc faptele ce denunţ, bine înţeles că voiu recurge şi la calea ju­decătoresc. Voiu reveni. Bucureşti 21 Iunie 1890. * Domnul meu, Petre Vitruc­as. In urma unei notiţe apărute în numărul nostru de Sâmbăta trecută în privinţa an­treprenorilor grâdinei parisiene, unul din a­­ceşti Domni ne-a trimes scrisoarea urmă­toare : Domnule Prim-redactor, Am luat cunoştinţă de articolul apă­rut în ziarul D-voastră de alalta­eri şi în care se impută direcţiunea Grădinei Parisiane fapte injurioase şi false. Vin a vi ruga să bine-voiţi a’mires­­punde dacă buna credinţă a D-voastră n’a fost surprinsă de autorul acestui ar­ticol. Contez­­e imparţialitatea D-voastră pentru a juhila în primul număr al ziarului, scrisoarea ce vă adresez şi res­­punsul pe care veţi crede de cuviinţă a’l face. Primiţi etc. Donzon de Thonară. La această scrisoare redacţiunea a respuns : Scrisoare* •pe care ne cereţi esplicări în privinţa unei notiţe apărute Sâmbătă în A­­devĕrul, notiţe îi care se s­recurase unele espresiuni reu-voito­are şi chiar injurioase pentru D-voastră, am onoare a ve respunde că sus zisele expresiuni au găsit loc în ziar cu neştiinţa retracţiunei Noi avem de princip de a nu trece nici­odată peste marginale permise ziarelor în materie de critică teatraă. Astă dată s’a în­tâmplat prin eroare; r­ rugăm dar să pri­viţi ca neavenită partea rotiţei care priveşte cestiuni cu totul personali. Aceste esplicări îmi par de natură a în­chide incidentul într’un mol satisfăcător pen­tru ambele părţi. Primiţi etc. Reducţiunea­ mersese să asiste la înălţarea balonului, întâia oară fiind că s’aduseseră paie ude şi nu se aprindeau spre a produce ae­rul cald necesar urcărei balonului —a doua oară din pricină că, tocmai când începuse a se urca, lovindu-se de un sghiab de la o casă, se spărsese,—înăl­ţarea in aer fusese amânată. „In fine la 21 curent, ora 4, se începu din nou umflarea balonului şi la 6 era gata de înălţat. Italianul se a­­găţă de trapez şi dete ordin să se lase slobod balonul. Ceia­ ce se făcu. Din nenorocire, fără ca să observe nimeni, una din fringhiile prinse pe ma­caraua unui stâlp ’nalt de vr’o 15 — 20 metri, care slujise să ţină balonul pe când se umfla, era încurcată de trapez; — aşa că, pe când balonul se urca re­pede în aer, fu tras de o dată la ca­pătul stâlpului de fringhia încurcată. I­­talianul fu prins de fringhie peste mij­loc şi izbit­oare de stâlp. In izbitură funiile trapezului se rupseră şi nenoro­citul italian fu aruncat cu stâlp cu tot peste coperişul unui pavilion din apro­piere. „Lumea care asista la înălţarea balo­nului, peste 1000 de persoane, rămase îngrozită în faţa acestei teribile prive­lişti. Italianul era tot plin de sânge şi stâlcit ca vai mama lui. „Fu repede ridicat şi D-nii doctori Teohari şi Vasiliu ’­ deteră primele în­grijiri, căutând să-l oprească sângele. Nenorocitul abia putu vorbi puţin de tot, rugându-se să i se prindă balonul, care se ducea singur în aier, căci are copil şi e sărac. Apoi îi podidi sângele pe gură. Nu e nădejde să scape. Nenorocirea din Giurgiu Se scrie din Giurgiu despre o mare nenorocire întâmplată ad­o următoarele: „De câte­va zile, un­­alian anunţase prin afişuri că va înălţa în aer un ba­lon cu numele Asta tompea şi că el se va urca în aer o dat cu balonul ţi­­nându-se de un trapezi­te care va face diferite exerciţii. „Deja în două rândri, lume multă Information! Romanul ce publicăm în forţa ziarului, sfîrşindu-se azi vestim pe cititorii noştri că vom începe a publica imediat o nuvelă foarte interesantă: FLORILE DE VERBINA de Adolf Adorer, care sun­tem siguri că va avea şi la noi acelaşi succes pe care l l a avut la Paris. Ni se comunică din Brăila că la 15 a luneî curente a fost ale­gerea de preşedinte al Camerei de Comerţ. A fost reales cu unanimi­tate D. Ştefan Beloiu, acel bărbat independent şi om de caracter care tot-d’a­una a lucrat spre pro­păşirea comerciuluî şi spre scă­parea lui de sub tutela streinis­­mului care s’a întins prea mult în țara noastră. —«wm»* — Primăria Capitalei a luat deci­­ziunea ca la rândul al doilea de la şosea, să construiască nişte jo­curi de apă, cam­ luminate cu elec­tricitate, vor adăuga un farmec şi mai atrăgător asupra acestei preumblări. D. A. Mareş, inspector de miş­care la căile ferate, a fost numit sub-şef al serviciului de mişcare, în postul vacant. Consiliile judeţene din ţară, ter­minând lucrările au închis sesiu­nea extra­ordinară pentru care erau convocate. —QfWa­t.— FOIŢA ZIARULUI „ADEVÉRUL“ CHARLES MÉRCUVEL XVII. 26 FECIOARA Pe la sfîrşitul lui Noembrie tocmai, bolnavul fu afară din primejdie. Forţele îi reveneau încet. Nici o dată nu vorbeau de dragoste. Auzindu’l, ar fi presupus un frate şi o soră despărţiţi de ani îndelungaţi, şi povestindu’şi suferinţele şi bucuriele lor. Când erau singuri, îşi povestea toată viaţa ei, fără reticenţe, mărturisindu’şi slăbiciunile, desgusturile şi mizeriile. Nu se scuza. Avea nevoie de scuză? ‘'•­pentru ori­cine cunoaşte Parisul şi vieţurile sale, viciuri pe cari toate capi­talele le au, viaţa fetelor ca ea nu e fără eşire ? II povesti cum a început să’l iubească, cum vroia să’l mărturisească tot pentru ca să’l silească a renunţa la ea, şi cum în sfîrşit dăduse îndărăt în faţa acestei umilitoare confesiuni. Prea tîrziul Mărturisea totul în mod simplu, fără fraze, cu strigăte din inimă cari atin­­geau mult pe Kernoal. In sfîrșit veni ziua când putu să se plimbe câte puțin prin grădină. Se sprijinea de brațul eî. Oamenii din sat veneau la castel șii primea ca odinioară, D-na de Kernoâl. O numeau frumoasa doamnă, o iu­beam Ea gândea la toate. Intr’o seară din Decembrie, doctorul veni pentru ultima oară la castel. — Nu mai ai nevoe de mine zise el clientului. N’ai să mai mă vezi. Și adăogă surîzând: — Te las în seama îngerului căruia Îi datorești viața. O lacrimă străluci în ochii nenoro­citei. — Nu mai e nici o primejdie, doctore ? — Nici umbră. — Și va trăi? — O sută de ani. — Bun. A doua zi când chirurgul plecase, Kernael intră în odaia lui. Nădăjduia să găsească pe Luiza acolo. Luase o mare hotărîre. își zisese că destul făcuse pentru o­noare, că la urma urmi poate să zică lumea ce o vrea, dar­ragostea lui e mai puternică ca ori­c, și gata e a’l jertfi tot. O iubea pe Luiza nu mult ca ori și când, o adora, și vroia ,a ’i-o spună. O căută în toate păcile prin castel și n’o găsi nicăeri. In sfîrșit urcă în oda nupțială unde nu intrase de la căsătaa lor. O scrisoare pusă pe fasă îl isbi pri­virea. Era adresată lui. O deschise tremursd și citi urmă­toarele : „Amicul meu. „In tăcerea din cas asta, petrecând „nopţile lângă dumnesa, în apartamen­tul în care a trăit ca o sfântă și ca „sfântă a murit mau dumitale, am re­­„flectat mult. „Viața mi s’a păr deosebită de cum „o presupuneam odicară. „Credeam că nu­­istă mijloc de sal­vare pentru o nenocită ca mine. „Mă înșelam. „Ingrijindu-te, amnțeles că rămâneau „alte suferinți de urat, alte răni de „pansat. „ Vroisem să mă mor pentru ca să te „las liber. „Vreau să mă omor, dar într’un chip „mai nobil și să’mi pot expia greşalile. „Am căutat o monastire, şi am gă­­­sit’o. „ Voiu întrebuinţa acolo banii câştigaţi „în aşa mod şi restul unei vieţi, care „cred că va fi scurtă. „Ştifi că ai generozitatea de a mă iubi „încă. „ştifi că erai să ’mi-o spui. Aceasta „e o mângâere pentru mine şi un nou „prilej de vac­nică recunoştinţă pe care „ţi-o voiu păstra pentru indulgenţa şi „mila faţă cu mine. „Trecutul e la mijlocul nostru. „Nici o putere nu poate să’l şteargă, „şi grozava onoare are exigenţi pe care „trebue să le respecte cine­va. „Adio ! „Nu ne vom mai vedea, dar duc cu „mine imagina ta, care va fi tot­ d’o­dată „mângâerea și desnădăjduirea mea, până „ce voia intra în mormânt. „Iarta-me. „Te iubesc. „Te iubesc. „ Luiza. Ah! strigă Ștefan de Kernoul, înger de dragoste, ori unde vei fi, te voi­ re­găsi. _____________—I­mn I--------------------- | SFÎRȘIT D. Profesor Babeş a plecat joi pe socoteala sa la Berlin pentru a lua parte la congresul interna­ţional ce se va aduna în acel oraş. D-sa va expune o colecţie foarte bogată de piese microscopice şi macroscopice precum şi cultura de diferiţi microbi descoperiţi de el. Intre aceştia enumerăm mi­crobii ultimei epidemii de influenţă descoperiţi pentru întâia oară în institutul de bacteriologie din Bu­cureşti. Pe timpul verei administra­ţia ziarului Adevărul primeşte abonamente cu numărul: 10 bani în toată ţara. 15 bani în streinătate. Procesul asasinului Iordan Ma­­rinescu care ’şi-a omorît concubina acum câte­va luni, s’a amânat pen­­tru ziua de 9 Septembre. Toţi noii abonaţi ai Adevă­­rului pot reclama toate nu­­merile apărute până acum, în care s’a publicat mişcătoarea naraţiune a D-luî Stanley: ÎN­TUNECIMILE AFRICEI, şi pe care administraţia le va ex­pedia gratis şi franco. Cel mai vechiu jurnal din presa străină din Capitală, jurnalul gre­cesc Iris a împlinit joi 25 de ani de muncă adevărat titanică. Urăm confratelui nostru, D-l Sar­­delly ca a II-a aniversare s’o ser­băm sub scutul confederaţiunei Balcanice, idealul jurnalului Iris şi a tuturor acelora cari voesc să scape de năpastea monarchilor străini. L’Indépendance Roumaine anunţă lectorilor săi logodna d-luî Ştefan Şuţo cu d-şoara Maria A. Florescu. Trimetem­ amicalele noastre fe­licitări ambelor familii: Şuţo şi Florescu precum şi viitorilor soţi. Anunţăm apropiata căsătorie a D-lui Al. Cucu Stărostescu, ofiţer de cavalerie, cu D-na Eliza Gr. Berendel, şi care va avea loc la pro­prietatea sa Dobrosloveni. Vineri D. Constantin M. Tranda­­firescu şi a susţinut tihreza­­ sale de licenţă în drept cu mult suc­ces înaintea juriului examinator. Subiectul tratat a fost Obligaţiunile Solidare. Noul licenţiat a primit felicită­rile profesorilor săi, la care adău­­găm şi pe ale noastre. Ştiri triste din Creta Vaporul Macedonia, care a sosit zilele trecute în Pyrea, a adus vreo 30 de refugiaţi din Creta. In portul cel mai principal al insulei Canea, autorităţile au interzis creştinilor să plece. Autorităţile turceşti au recurs la aceste măsuri din cauza urmă­toarelor evenimente destul de triste. Boi creştini din Canea au eşit a­­farâ din oraş la o pădure de unde luau lemne şi le prefaceau în căr­buni. Cinci soldaţi turci trecând pe acolo, s’au năpustit asupră-le şi după ce ’i-a batjocorit, ’i-a omorît, tăin­­du-le în urmă capetele pe care le-au atârnat de pomi. Faptul fu comuni­cat întregului ţinut al Caneei şi a produs o emoţiune grozavă, băgând frică printre populaţie. Rudele celor ucişi, înţelegându-se cu alţi mulţi, au hotărît să răzbune pe cei omorîţî şi urmându-se,­eşiră întru întâmpinarea asasinilor. Pe aceştia nu-î găsiră, au întâlnit însă alţi patru soldaţi cari tocmai intrau în oraş; se re­peziră asupră-le şi îi uciseră, pre­­făcându’i pe toţi în bucăţi, punăn­­dule cărnurile în formă de pyramidă şi d’asupra capetele. Aceasta a în­furiat şi mai mult pe turcii din o­­raş, şi ca să poată pune mâna pe omorîtorii celor patru soldaşi, au o­­prit intrarea sau eşirea oricărui creş­tin, care nu-şi mai poate vedea nici de afaceri, nici de averi. Aceste întâmplări, este destul de sigur că nu vor duce mult şi revo­luţia va începe din nou. Guvernul turcesc va trimite ca gu­vernator al insulei pe Constantin

Next