Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)

1890-06-10 / nr. 540

ANUL ÎL—No. §40 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE JEîoiTparA. jkPirr^siA. I*CKP LA X SI 15 ALE FIE-Cluiil LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ’NAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în țară 30 lei, în streinătate 60 Sese luni „ 15 „ . „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vân­­zare cu numărul la kiosoul Mo. 117, Boulevard St.-Michel. Sä te ferești, Române! de pulfi strein in onsâ. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZl V. Alexandri. ADMINISTRATE As Strada Nouă, IO i | Director* politic S ALEX. 11. BELDU­M ABU REDACTIA I Str! DUMINICA 10 IUNIE 1890. Numărul IO Bani AN­U­NCI­URILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenfia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi la sucursalele ei. Din STREINETATE, direct la admi­nistraţie şi la toate oficiile de publi­citate. Anunciuri la pagina IV... 0,80 b. linia » » » • • • îi l0â­n „ , , H ... 3,— lei „ Inserţiunile şi,eB«8râmele,,2 lei rândul SAPTAMANA ------------------------------------- ------------­Discursul d-lui Crispi ----------------------------------------------------­REPROSDL de duminecă ----------------------------- - ---------------­Delegatiunile austro-ungare BUGETELE GERMANIEI -----------------*re­ î,£sc**)-------------------------------— Afacerea lin comisiunea europeana EXAMENELE SCOLARE SONETUL PRINCESIîI F­ECIOARA Bucuresci 9 Iunie SEPTAMANA Europa este ameninţată de un musafir neplăcut. In frumoasa Spa­nie, la Valencia s’au ivit mai fr­ulte cazuri de choleră. Până acum me­dicii discută încă dacă au aface cu cholera asiatică sau cu o boală mai puţin primejdioasă. Guvernul spaniol ascunde pe cât poate fap­tul, dar astăzi nu se mai îndoeşte nimenea că suntem în faţa ace­luiaşi flagel teribil care a făcut atâtea victime în toată Europa de o jumătate de secol încoace. Toate guvernele iau măsuri de siguranţă din cele mai severe. Bas­timentele ce sosesc din porturile spaniole sunt supuse carantinei; medici speciali sunt trimeşi spre a organiza apărarea sanitară la frontieră ; in fine pretutindeni şi mai ales în Ţările maritime ce pot fi în contact direct cu Spania, se iau măsuri profilactice. Ar fi timp, credem, ca şi la noi, guvernul să se ocupe cu tot dinadinsul de a­­ceastă cestiune. Se ştie că din ne­norocire, suntem încă foarte îna­poiaţi în ce priveşte hygiena şi salubritatea publică; dacă în ase­menea condiţiuni s’ar întâmpla ca cholera să ajungă până la noi şi să se încuibeze în oraşele noastre, flagelul ar putea lua proporţiuni mari. Să ne ferim dar la timp, paza bună trece primejdia rea. Toate puterile mari şi chiar u­­nele mici ca Belgia şi Portugalia se întrec pentru a’şî căpăta locul pe continentul african. In această întrecere Anglia şi Germania sunt în acest moment în primul rînd. După întoarcerea lui Stanley a fost vorba de neînţelegeri grave intre aceste puteri în privinţa de­­limitărei sferei lor de acţiune în Africa. Dar se pare că lucrurile s’au aplanat prin o învoială în care Germania face Angliei oare­care concesiuni coloniale şi în schimb Anglia cedează Germaniei insula Helgoland. Această insulă situată în Marea Nordică, în faţa gurilor Elber, era ocupată de Anglia de la tratatul din Viena încoace, adică de 75 de ani. Ea era privită ca un post a­­vansat al Angliei în Marea Nor­dică, precum insulele Malta şi Chi­­pru sunt posturi avansate engleze în Marea Mediterană. Cedarea acestei insule a produs o mare sensaţie în opiniunea pu­blică engleză. Mai toate ziarele atacă guver­nul pentru acest fapt şi este pro­babil ca Parlamentul să nu rati­fice învoiala făcută. In ori­ce caz lupta va fi crâncenă şi se poate ca această chestiune să aducă după sine căderea Cabinetului Salisbury. * * * Astă­zî se închid Camerile, după ce sesiunea extra-ordinară a fost de două ori prelungită. De astă-dată, guvernul n’are de ce să se plângă : majoritatea a fost foarte docilă, afară de o singură poticneală a D-lui Carp — care a voit să sperie pe D. Păucescu; — iar minoritatea n’a făcut mai de loc obstrucţionism. Sesiunea extra­ordinară a fost foarte rodnică pentru guvern , dar foarte costisitoare pentru ţară. Guvernul a obţinut legea pen­siunilor civile, a obţinut organiza­rea judecătorească aşa cum a do­­rit-o, a obţinut fortificaţiile, zece milioane pentru echipamentul ar­matei şi atâtea alte milioane pen­tru şosele, drumuri de fer şi altele. Dar din toate aceste reforme şi credite, dacă am căuta să găsim vreo îmbunătăţire în soarta ţăra­nului, abia am putea descoperi bietul milion votat alaltă­ieri pen­tru avansuri de instalaţiune, săte­nilor cari vor cumpăra pămînt de la Stat. Legea pensiilor civile, care este foarte folositoare pentru funcţio­narii Statului, va fi în acelaş timp şi o armă puternică în mâna gu­vernului pentru menţinerea sa. Acelaş lucru se poate zice des­pre reforma magistraturei, care se deosibeşte de legea pensiilor prin faptul că nu este de nici un fo­los, sau cel mult de un folos foarte relativ, pentru magistraţi. Rezumând deci bilanţul sesiu­ne! extra­ordinare, putem spune că din ea guvernul a câştigat mult, iar ţara, pentru un câştig foarte mic, s’a înglodat într’o mulţime de datorii. * * * Ploile au continuat în săptă­mâna expirată şi au fost însoţite pe alocarea de furtuni şi de grin­dină. Aşa, în judeţul Romanaţî a fost pe lângă o furtună groaznică şi o grindină de mărime ne mai­po­menită, care a nimicit toate se­mănăturile, a ucis un mare nu­măr de vite, a rănit mulţi oa­meni. Pagubele cauzate de aceste ploi sunt mari şi ele privesc mai cu seamă partea de dincoace de Mil­­cov, unde semănăturile au fost mai înaintate; în Moldova şi mai cu seamă în judeţele ei de munte, pagubele sunt foarte mici. In Muntenia, recolta rapiţei şi a grâului este în mare parte com­promisă.* * * N’au fost de ajuns însă neno­rocirile climaterice interioare; ne-au trebuit şi pagube din afară. Franţa, cârmuită astă­zi de un regim, care este tot atât de opor­tunist în politică cât şi în econo­mie, ne-a dat o lovitură puternică. Parlamentul francez a pus nişte taxe foarte grele pe porumbul nos­tru şi aceasta a avut de efect ime­diat, o scădere a preţului acestui produs agricol pe pieţele noastre. Ne pare rău să constatăm şi de astă dată, că pentru păcatele po­litice ale cârmuitorilor noştri vor suferi bieţii agricultori şi după urma lor întreaga ţară. Nu e vorbă, vor suferi şi fran­cezii, dacă guvernul nostru va pune taxe mari pe produsele industriei lor, dar noi nu putem să ne mă­surăm cu dînşii.* * * Ca să încheiăm, nu este rău să observăm că săptămâna expirată este ultima săptămână de viaţă politică, îndată ce se va închide Parla­mentul, lumea noastră politică va cădea din nou în acea amorţeală de vacanţe, din care numai sur­prinderile mari o scot şi se pare că guvernul ne pregăteşte una. Dar... silentium. Vom spune-o la timp, ca să rămâi o surprindere. Neagu. TillSMil LONDRA, 8 Iunie.—Camera Comu­nelor. — D. Buchanan întrebând dacă învoiala între Englitera şi Germania ar fi menţinută în caşul când Parlamentul ar respinge cesiunea insulei Helgoland, D. Smith a declarat că crede că în a­­cest cas învoiala n’ar putea fi menţi­nută. VIENA, 8 Iunie.— Starea sănătăţii Comfelul Kalnoky merge spre îndrep­tare, însă foarte încet şi bolnavul va tre­bui să stea încă câte­va zile în pat. PARIS, 8 Iunie.—Se asigură că con­versiunea datorii egiptene ipotecată în domenii şi în dalta, abia se va putea face până la luna lui Octombrie. BUDA­PESTA, 8 Iunie. — „Pester Lloyd“ află că un nou transport de porci şerbi a fost respins la frontiera ungară pentru cauză de boală, de asemenea şi o altă turmă de vite a cărei stare de infecţiune era evidentă. — Ziarul speră că un control foarte sever se va face la frontieră. ESSEN, 6 Iunie. — împăratul Wil­helm a sosit dimineaţa la Essen; el a vizitat stabilimentul şi o delegaţiune a uvrierilor ’i-a fost prezentată, căreia ’i a spus că măsurile cari au început să se aplice în scopul unui trmcit bun a clasei uvriere, vor fi continuate pentru că au dat probe de eficacitatea lor. ATENA, 8 Iunie.—Regele a plecat la Veneţia ; absenţa sa va fi de o lună. LONDRA, 8 Iunie. — Sir Edward Bradford este numit şef al poliţiei. PARIS, 8 Iunie.—Ministrul Brasiliei a prezentat D-lui Carnot scrisorile sale de acreditare. Cholera în Spania MADRID, 8 Iunie.­­Două cazuri de holeră au fost constatate ieri la Monti­­chelvo, în restul provinciei Valenţia precum şi în cele­l’alte părţi ale Spa­niei nu s’a constatat nici un caz; epi­demia s’a localizat în cele două mici o­­raşe Montichelvo şi Pueblo de Rugat. Comisiunea sanitară trimisă la fața lo­cului telegrafiază că boala este holera în adevăr, dar comisiunea crede că epide­mia poate să fie limitată aci, mulțumită măsurilor energice ce s’a luat. Nici un nou caz de friguri galbene nu s’a constatat la Malaga. --------------------------------------- ——----------­ Bugetele germane BERLIN, 8 Iunie. — Comisiunea bu­getară a Reichstagului a respins în u­­nanimitate proiectul de sporire a soldei ofiţerilor superiori, a căpitanilor, a pri­nt­lor locotenenţi şi a amploiaţilor de clasa lil­a. — O a treia parte suplimentară a bugetului a fost supusă Consiliului fe­deral , cheltuielile ce conţine se urcă la 73 milioane mărci, din care 8 milioane cheltuieli anuale şi 65 milioane plătite odată. —­45 milioane din cele 65 sunt relativ la armată. Delegaţiunile austro-Ungare BUDAPESTA, 8 Iunie.—Comisiunea delegaţiunei Ungare a terminat discuţia bugetului extraordinar al rezbelului; de­­legaţiunea Austriacă a adoptat creditul pentru provinciile ocupate. Toţi oratorii au recunoscut, buna administraţie a a­­cestor provincii şi au arătat progresele ce ele au realizat. ’şi-afi exprimat încre­derea lor în ministrul Kallay Delegatul Suess a zis că condiţiunile favorabile în cari se găsesc aceste provincii ocupate, ar putea fi ca o învăţătură pentru Ser­bia, căci ele îi probează cât este de fo­lositor unei țări un guvern tare și e­­nergic. hestiunea Zanzibarului PARIS, 8 Iunie. — La Liberte amin­teşte declaraţia semnată de Franţa şi Anglia în 1862 şi la care Germania a aderat mai târziu; această declaraţiune garantează independenţa Zanzibarului.— Ziarul Se întreabă cum diplomaţii ger­mani şi englezi au putut crede guver­nele lor autorizate a dispune într’un mod arbitrar de independența Sultanu­lui . Dl. Kibot va da parlamentului lă­muriri în această chestiune. REPAOSUL DE DUMINECA Cititorii noştri cunosc îndeajuns rasele prin care a trecut această afacere. Iniţiativa privată va face o lege mai straşnică de­cât toate legile, resolvând această chestiune pe ca­lea cea mai pacinică şi tot­d’o­dată cea mai onorabilă. Am vorbit despre angajamentul luat de mai mulţi comercianţi, prin care se leagă solidar, unul către toţi şi toţi către unul, d’a nu des­chide prăvăliile în zilele de Dumi­necă şi sărbători. Ne facem o deosebită plăcere a’i reproduce aci, împreună cu sem­năturile acestor onorabili şi umani comercianţi, pentru ca şi cei-l’alţi să’î imiteze. Iată angajamentul : Subsemnaţii comercianţii din piaţa Bucureşti, manufacturi­şti, ferarî, marchitani, cavafî, pielarî, hăinarî şi braşoveni, ne angajem de bună ros­te onoare şi conştiinţă, a ţine închise prăvăliile pentru odihna corporală şi desvoltarea băeţilor de prăvălie în cunoştinţele comerciale, toată ziua Duminicilor din cursul anului, căci numai ast­fel vom pu­­t­a dovedi adevărata însemnătate a comercialul civilizat în ţara noastră, devenind pe aceiaşi treaptă cu sta­tele înaintate. Acela dintre noi, care va contra­veni acestui angajament, adică acela, care va fi dovedit că a deschis uşile magazinului seu în vre-o Dumini­că, va fi considerat ca un om de­gradat şi incapabil în relaţiu­­nile comerciale, va fi dat pu­blicitatei şi obligat fără ju­decată a plăţi lei 300 ca amendă, din care se va crea un fond pentru burse la şcoalele comerciale, pentru elevii săraci. Bucureşti, 25 Mai, 1890. (Semnaţi): Fraţii Pancu, Luca P. Niculescu, Drăgh­iceanu & Popescu, Fra­ţii Albachari, Vasile N. Orghidan, Ex. A. D. Mirea, Ch. Lazarovicî, Salomon Hechter, Gheorghiu & Iculescu, Ruse & I. Rusesc­u, Dimitrie Petrescu, Şte­fan Constantinescu prin Bobeş Mano­­lescu & Stoenescu, Stancu R. Becheanu, Vasile D. Lupanu­, Fraţii Berenfelds, M. I. Mircuşiu, O. Stoianovici, Moritz Ha­san, Vasile S. Tudorani, Fiano & Kim­mel, N. N. Lorente, A. Zentler & Jiii, Doff & Calmanovici, Fraţii Finkelstein, Fraţii Iancu, H. Koritzer fiii, El. Leuru­­sohn, Tănase Dimitrie, D. I. Popescu, Iosif M. Cohen, Fraţii Hechtman, I. Ni­­culescu & Căperşianu, Mihalache Anas­­tasiu & C-nie, M. Seif & C­nie, A. Constantinescu & N. Argeşanu, Iosef Eskenasi prin Ziku, Corneanu & Petcu, Abr. Einh­ofen & C-nie, M. B. Eske­nasi, Ph. Freudman, M. S. Frec­ekel, W. Wizner, I. N. Moldovan, Marin Rădu­­lescu, George N. Bidu, Fraţii Nachmias, Hie Dumitrescu, I. Rabinovici, Lewin­­sphnt & Brener, exercita protecţiune asupra supu­şilor Italieni, fie ei niște particu­lari sau membrii vre­unei congre­­gațiuni religioase. Discursul D-lui Grips! ROMA, 8 Iunie. — D. Crispi a declarat în Senat, cu ocaziunea discutărei bugetului afacerilor stră­ine, că nimeni mai mult ca gu­vernul nu doreşte pacea, dar nu trebue ca cine­va să -şi facă ilu­zii de condiţiunile în cari se spo­resc puterile. Armamentele conti­nue şi alte simptome probează că pacea poate fi tulburată de la un moment la altul. Ar fi să se în­şele opinia publică să facă cine­va să creadă că Europa ar putea primi un arbitragiu internaţional ca mij­loc de a regula diferendele dintre State. După aceea răspunzând D-lui Rossi, primul ministru a zis că guvernul a susţinut tot­dea­una că nici un guvern strein nu poate Afacerea din comisiunea Europeana Afacerea din comisiunea euro­peană încă n’a luat sfirşit. Greşala reprezentantului otoman, onorabilul D. Maxim­ Efendi, e un fapt astă­zi recunoscut de toată lumea. D sa cu toata informaţiu­­nile date la Bucureşti şi la Stam­­bul n’a reuşit a se spăla şi va fi nevoit a suporta consecinţele. D. Maxim-Efendi, după infor­­maţiunile pozitive ce avem, va fi transferat în altă parte. Această transferare este o zdro­bire morală şi materială, morală, fiind­că D-sa, ocupând un post quasi diplomatic în comisiunea eu­ropeană, putea cu timpul spera a intra definitiv în cariera diploma­tică , pe când, transferându-se, nu poate ocupa de­cât postul de consul. Prin pierderea postului de la Ga­laţi, suferă o pierdere materială în­semnată . Pierde 2.500 lei leafa de consul şi membru în comisiu­nea europeană. Dar D sa nu vrea să sufere sin­gur consecinţele acestui conflict, căci, după cum se ştie, ca preşe­dinte al sesiunei actuale a comi­­siunei danubiane, a dat o masă diplomatică imediat a doua seară după incidentul nenorocit cu D. I. Bălăceanu. Pentru această masă, guvernul otoman a sacrificat o mie de lei ! Insă refuzând a participa la a­­ceastă masă nu numai reprezen­tanţii puterilor în comisiunea eu­ropeană, dar şi Generalul Rado­­vici şi prefectul judeţului Covur­­lui, D. M. Deşliu, —toate buca­tele s’au stricat. Nobilul Maxim Efendi are aşa dar multă, foarte multă dreptate a fi supărat pe comisiunea euro­peană şi pe lângă multe alte a­­cuzaţiuni ce aduce în sarcina co­legilor săi, accentuiazâ în deosebi, că D sa a dat masa în numele Ma­­iestăţei Sale Sultanului, şi ofensa ce s’a adus lui, s’a adus Sultanului; căci usanţele diplomatice obligau pe membri a participa la masă. In deo­sebi erau obligaţi generalul şi pre­fectul D. Deşliu, cari nu avuse­seră cu D-sa nici un conflict, să fie prezenţi. Iată stadiul, în care se află con­flictul. Examenele şcolare Ziua de 10 Iunie Bucureşti Şcoala centrală de fete, cl. I mate­matica, cl. II ştiinţele n., cl. III ştiin­ţele naturale, cl. IV geografia, cl. V pedagogia şi filosofia. Şcoala normală a societăţii pentru învăţătura poporului român, cl. IV ma­tematica. Gimnaziul Mihail Bravici, cl. I re­ligia, cl. III sc. naturale, cl. IV isto­ria, cl. I diviz. religia.

Next