Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)
1890-06-10 / nr. 540
ANUL ÎL—No. §40 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE JEîoiTparA. jkPirr^siA. I*CKP LA X SI 15 ALE FIE-Cluiil LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ’NAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în țară 30 lei, în streinătate 60 Sese luni „ 15 „ . „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kiosoul Mo. 117, Boulevard St.-Michel. Sä te ferești, Române! de pulfi strein in onsâ. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZl V. Alexandri. ADMINISTRATE As Strada Nouă, IO i | Director* politic S ALEX. 11. BELDUM ABU REDACTIA I Str! DUMINICA 10 IUNIE 1890. Numărul IO Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenfia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi la sucursalele ei. Din STREINETATE, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV... 0,80 b. linia » » » • • • îi l0ân „ , , H ... 3,— lei „ Inserţiunile şi,eB«8râmele,,2 lei rândul SAPTAMANA ------------------------------------- ------------Discursul d-lui Crispi ----------------------------------------------------REPROSDL de duminecă ----------------------------- - ---------------Delegatiunile austro-ungare BUGETELE GERMANIEI -----------------*re î,£sc**)-------------------------------— Afacerea lin comisiunea europeana EXAMENELE SCOLARE SONETUL PRINCESIîI FECIOARA Bucuresci 9 Iunie SEPTAMANA Europa este ameninţată de un musafir neplăcut. In frumoasa Spanie, la Valencia s’au ivit mai frulte cazuri de choleră. Până acum medicii discută încă dacă au aface cu cholera asiatică sau cu o boală mai puţin primejdioasă. Guvernul spaniol ascunde pe cât poate faptul, dar astăzi nu se mai îndoeşte nimenea că suntem în faţa aceluiaşi flagel teribil care a făcut atâtea victime în toată Europa de o jumătate de secol încoace. Toate guvernele iau măsuri de siguranţă din cele mai severe. Bastimentele ce sosesc din porturile spaniole sunt supuse carantinei; medici speciali sunt trimeşi spre a organiza apărarea sanitară la frontieră ; in fine pretutindeni şi mai ales în Ţările maritime ce pot fi în contact direct cu Spania, se iau măsuri profilactice. Ar fi timp, credem, ca şi la noi, guvernul să se ocupe cu tot dinadinsul de această cestiune. Se ştie că din nenorocire, suntem încă foarte înapoiaţi în ce priveşte hygiena şi salubritatea publică; dacă în asemenea condiţiuni s’ar întâmpla ca cholera să ajungă până la noi şi să se încuibeze în oraşele noastre, flagelul ar putea lua proporţiuni mari. Să ne ferim dar la timp, paza bună trece primejdia rea. Toate puterile mari şi chiar unele mici ca Belgia şi Portugalia se întrec pentru a’şî căpăta locul pe continentul african. In această întrecere Anglia şi Germania sunt în acest moment în primul rînd. După întoarcerea lui Stanley a fost vorba de neînţelegeri grave intre aceste puteri în privinţa delimitărei sferei lor de acţiune în Africa. Dar se pare că lucrurile s’au aplanat prin o învoială în care Germania face Angliei oarecare concesiuni coloniale şi în schimb Anglia cedează Germaniei insula Helgoland. Această insulă situată în Marea Nordică, în faţa gurilor Elber, era ocupată de Anglia de la tratatul din Viena încoace, adică de 75 de ani. Ea era privită ca un post avansat al Angliei în Marea Nordică, precum insulele Malta şi Chipru sunt posturi avansate engleze în Marea Mediterană. Cedarea acestei insule a produs o mare sensaţie în opiniunea publică engleză. Mai toate ziarele atacă guvernul pentru acest fapt şi este probabil ca Parlamentul să nu ratifice învoiala făcută. In orice caz lupta va fi crâncenă şi se poate ca această chestiune să aducă după sine căderea Cabinetului Salisbury. * * * Astăzî se închid Camerile, după ce sesiunea extra-ordinară a fost de două ori prelungită. De astă-dată, guvernul n’are de ce să se plângă : majoritatea a fost foarte docilă, afară de o singură poticneală a D-lui Carp — care a voit să sperie pe D. Păucescu; — iar minoritatea n’a făcut mai de loc obstrucţionism. Sesiunea extraordinară a fost foarte rodnică pentru guvern , dar foarte costisitoare pentru ţară. Guvernul a obţinut legea pensiunilor civile, a obţinut organizarea judecătorească aşa cum a dorit-o, a obţinut fortificaţiile, zece milioane pentru echipamentul armatei şi atâtea alte milioane pentru şosele, drumuri de fer şi altele. Dar din toate aceste reforme şi credite, dacă am căuta să găsim vreo îmbunătăţire în soarta ţăranului, abia am putea descoperi bietul milion votat alaltăieri pentru avansuri de instalaţiune, sătenilor cari vor cumpăra pămînt de la Stat. Legea pensiilor civile, care este foarte folositoare pentru funcţionarii Statului, va fi în acelaş timp şi o armă puternică în mâna guvernului pentru menţinerea sa. Acelaş lucru se poate zice despre reforma magistraturei, care se deosibeşte de legea pensiilor prin faptul că nu este de nici un folos, sau cel mult de un folos foarte relativ, pentru magistraţi. Rezumând deci bilanţul sesiune! extraordinare, putem spune că din ea guvernul a câştigat mult, iar ţara, pentru un câştig foarte mic, s’a înglodat într’o mulţime de datorii. * * * Ploile au continuat în săptămâna expirată şi au fost însoţite pe alocarea de furtuni şi de grindină. Aşa, în judeţul Romanaţî a fost pe lângă o furtună groaznică şi o grindină de mărime ne maipomenită, care a nimicit toate semănăturile, a ucis un mare număr de vite, a rănit mulţi oameni. Pagubele cauzate de aceste ploi sunt mari şi ele privesc mai cu seamă partea de dincoace de Milcov, unde semănăturile au fost mai înaintate; în Moldova şi mai cu seamă în judeţele ei de munte, pagubele sunt foarte mici. In Muntenia, recolta rapiţei şi a grâului este în mare parte compromisă.* * * N’au fost de ajuns însă nenorocirile climaterice interioare; ne-au trebuit şi pagube din afară. Franţa, cârmuită astăzi de un regim, care este tot atât de oportunist în politică cât şi în economie, ne-a dat o lovitură puternică. Parlamentul francez a pus nişte taxe foarte grele pe porumbul nostru şi aceasta a avut de efect imediat, o scădere a preţului acestui produs agricol pe pieţele noastre. Ne pare rău să constatăm şi de astă dată, că pentru păcatele politice ale cârmuitorilor noştri vor suferi bieţii agricultori şi după urma lor întreaga ţară. Nu e vorbă, vor suferi şi francezii, dacă guvernul nostru va pune taxe mari pe produsele industriei lor, dar noi nu putem să ne măsurăm cu dînşii.* * * Ca să încheiăm, nu este rău să observăm că săptămâna expirată este ultima săptămână de viaţă politică, îndată ce se va închide Parlamentul, lumea noastră politică va cădea din nou în acea amorţeală de vacanţe, din care numai surprinderile mari o scot şi se pare că guvernul ne pregăteşte una. Dar... silentium. Vom spune-o la timp, ca să rămâi o surprindere. Neagu. TillSMil LONDRA, 8 Iunie.—Camera Comunelor. — D. Buchanan întrebând dacă învoiala între Englitera şi Germania ar fi menţinută în caşul când Parlamentul ar respinge cesiunea insulei Helgoland, D. Smith a declarat că crede că în acest cas învoiala n’ar putea fi menţinută. VIENA, 8 Iunie.— Starea sănătăţii Comfelul Kalnoky merge spre îndreptare, însă foarte încet şi bolnavul va trebui să stea încă câteva zile în pat. PARIS, 8 Iunie.—Se asigură că conversiunea datorii egiptene ipotecată în domenii şi în dalta, abia se va putea face până la luna lui Octombrie. BUDAPESTA, 8 Iunie. — „Pester Lloyd“ află că un nou transport de porci şerbi a fost respins la frontiera ungară pentru cauză de boală, de asemenea şi o altă turmă de vite a cărei stare de infecţiune era evidentă. — Ziarul speră că un control foarte sever se va face la frontieră. ESSEN, 6 Iunie. — împăratul Wilhelm a sosit dimineaţa la Essen; el a vizitat stabilimentul şi o delegaţiune a uvrierilor ’i-a fost prezentată, căreia ’i a spus că măsurile cari au început să se aplice în scopul unui trmcit bun a clasei uvriere, vor fi continuate pentru că au dat probe de eficacitatea lor. ATENA, 8 Iunie.—Regele a plecat la Veneţia ; absenţa sa va fi de o lună. LONDRA, 8 Iunie. — Sir Edward Bradford este numit şef al poliţiei. PARIS, 8 Iunie.—Ministrul Brasiliei a prezentat D-lui Carnot scrisorile sale de acreditare. Cholera în Spania MADRID, 8 Iunie.Două cazuri de holeră au fost constatate ieri la Montichelvo, în restul provinciei Valenţia precum şi în celel’alte părţi ale Spaniei nu s’a constatat nici un caz; epidemia s’a localizat în cele două mici oraşe Montichelvo şi Pueblo de Rugat. Comisiunea sanitară trimisă la fața locului telegrafiază că boala este holera în adevăr, dar comisiunea crede că epidemia poate să fie limitată aci, mulțumită măsurilor energice ce s’a luat. Nici un nou caz de friguri galbene nu s’a constatat la Malaga. --------------------------------------- ——---------- Bugetele germane BERLIN, 8 Iunie. — Comisiunea bugetară a Reichstagului a respins în unanimitate proiectul de sporire a soldei ofiţerilor superiori, a căpitanilor, a printlor locotenenţi şi a amploiaţilor de clasa lila. — O a treia parte suplimentară a bugetului a fost supusă Consiliului federal , cheltuielile ce conţine se urcă la 73 milioane mărci, din care 8 milioane cheltuieli anuale şi 65 milioane plătite odată. —45 milioane din cele 65 sunt relativ la armată. Delegaţiunile austro-Ungare BUDAPESTA, 8 Iunie.—Comisiunea delegaţiunei Ungare a terminat discuţia bugetului extraordinar al rezbelului; delegaţiunea Austriacă a adoptat creditul pentru provinciile ocupate. Toţi oratorii au recunoscut, buna administraţie a acestor provincii şi au arătat progresele ce ele au realizat. ’şi-afi exprimat încrederea lor în ministrul Kallay Delegatul Suess a zis că condiţiunile favorabile în cari se găsesc aceste provincii ocupate, ar putea fi ca o învăţătură pentru Serbia, căci ele îi probează cât este de folositor unei țări un guvern tare și energic. hestiunea Zanzibarului PARIS, 8 Iunie. — La Liberte aminteşte declaraţia semnată de Franţa şi Anglia în 1862 şi la care Germania a aderat mai târziu; această declaraţiune garantează independenţa Zanzibarului.— Ziarul Se întreabă cum diplomaţii germani şi englezi au putut crede guvernele lor autorizate a dispune într’un mod arbitrar de independența Sultanului . Dl. Kibot va da parlamentului lămuriri în această chestiune. REPAOSUL DE DUMINECA Cititorii noştri cunosc îndeajuns rasele prin care a trecut această afacere. Iniţiativa privată va face o lege mai straşnică decât toate legile, resolvând această chestiune pe calea cea mai pacinică şi totd’odată cea mai onorabilă. Am vorbit despre angajamentul luat de mai mulţi comercianţi, prin care se leagă solidar, unul către toţi şi toţi către unul, d’a nu deschide prăvăliile în zilele de Duminecă şi sărbători. Ne facem o deosebită plăcere a’i reproduce aci, împreună cu semnăturile acestor onorabili şi umani comercianţi, pentru ca şi cei-l’alţi să’î imiteze. Iată angajamentul : Subsemnaţii comercianţii din piaţa Bucureşti, manufacturişti, ferarî, marchitani, cavafî, pielarî, hăinarî şi braşoveni, ne angajem de bună roste onoare şi conştiinţă, a ţine închise prăvăliile pentru odihna corporală şi desvoltarea băeţilor de prăvălie în cunoştinţele comerciale, toată ziua Duminicilor din cursul anului, căci numai astfel vom puta dovedi adevărata însemnătate a comercialul civilizat în ţara noastră, devenind pe aceiaşi treaptă cu statele înaintate. Acela dintre noi, care va contraveni acestui angajament, adică acela, care va fi dovedit că a deschis uşile magazinului seu în vre-o Duminică, va fi considerat ca un om degradat şi incapabil în relaţiunile comerciale, va fi dat publicitatei şi obligat fără judecată a plăţi lei 300 ca amendă, din care se va crea un fond pentru burse la şcoalele comerciale, pentru elevii săraci. Bucureşti, 25 Mai, 1890. (Semnaţi): Fraţii Pancu, Luca P. Niculescu, Drăghiceanu & Popescu, Fraţii Albachari, Vasile N. Orghidan, Ex. A. D. Mirea, Ch. Lazarovicî, Salomon Hechter, Gheorghiu & Iculescu, Ruse & I. Rusescu, Dimitrie Petrescu, Ştefan Constantinescu prin Bobeş Manolescu & Stoenescu, Stancu R. Becheanu, Vasile D. Lupanu, Fraţii Berenfelds, M. I. Mircuşiu, O. Stoianovici, Moritz Hasan, Vasile S. Tudorani, Fiano & Kimmel, N. N. Lorente, A. Zentler & Jiii, Doff & Calmanovici, Fraţii Finkelstein, Fraţii Iancu, H. Koritzer fiii, El. Leurusohn, Tănase Dimitrie, D. I. Popescu, Iosif M. Cohen, Fraţii Hechtman, I. Niculescu & Căperşianu, Mihalache Anastasiu & C-nie, M. Seif & Cnie, A. Constantinescu & N. Argeşanu, Iosef Eskenasi prin Ziku, Corneanu & Petcu, Abr. Einhofen & C-nie, M. B. Eskenasi, Ph. Freudman, M. S. Frecekel, W. Wizner, I. N. Moldovan, Marin Rădulescu, George N. Bidu, Fraţii Nachmias, Hie Dumitrescu, I. Rabinovici, Lewinsphnt & Brener, exercita protecţiune asupra supuşilor Italieni, fie ei niște particulari sau membrii vreunei congregațiuni religioase. Discursul D-lui Grips! ROMA, 8 Iunie. — D. Crispi a declarat în Senat, cu ocaziunea discutărei bugetului afacerilor străine, că nimeni mai mult ca guvernul nu doreşte pacea, dar nu trebue ca cineva să -şi facă iluzii de condiţiunile în cari se sporesc puterile. Armamentele continue şi alte simptome probează că pacea poate fi tulburată de la un moment la altul. Ar fi să se înşele opinia publică să facă cineva să creadă că Europa ar putea primi un arbitragiu internaţional ca mijloc de a regula diferendele dintre State. După aceea răspunzând D-lui Rossi, primul ministru a zis că guvernul a susţinut totdeauna că nici un guvern strein nu poate Afacerea din comisiunea Europeana Afacerea din comisiunea europeană încă n’a luat sfirşit. Greşala reprezentantului otoman, onorabilul D. Maxim Efendi, e un fapt astăzi recunoscut de toată lumea. D sa cu toata informaţiunile date la Bucureşti şi la Stambul n’a reuşit a se spăla şi va fi nevoit a suporta consecinţele. D. Maxim-Efendi, după informaţiunile pozitive ce avem, va fi transferat în altă parte. Această transferare este o zdrobire morală şi materială, morală, fiindcă D-sa, ocupând un post quasi diplomatic în comisiunea europeană, putea cu timpul spera a intra definitiv în cariera diplomatică , pe când, transferându-se, nu poate ocupa decât postul de consul. Prin pierderea postului de la Galaţi, suferă o pierdere materială însemnată . Pierde 2.500 lei leafa de consul şi membru în comisiunea europeană. Dar D sa nu vrea să sufere singur consecinţele acestui conflict, căci, după cum se ştie, ca preşedinte al sesiunei actuale a comisiunei danubiane, a dat o masă diplomatică imediat a doua seară după incidentul nenorocit cu D. I. Bălăceanu. Pentru această masă, guvernul otoman a sacrificat o mie de lei ! Insă refuzând a participa la această masă nu numai reprezentanţii puterilor în comisiunea europeană, dar şi Generalul Radovici şi prefectul judeţului Covurlui, D. M. Deşliu, —toate bucatele s’au stricat. Nobilul Maxim Efendi are aşa dar multă, foarte multă dreptate a fi supărat pe comisiunea europeană şi pe lângă multe alte acuzaţiuni ce aduce în sarcina colegilor săi, accentuiazâ în deosebi, că D sa a dat masa în numele Maiestăţei Sale Sultanului, şi ofensa ce s’a adus lui, s’a adus Sultanului; căci usanţele diplomatice obligau pe membri a participa la masă. In deosebi erau obligaţi generalul şi prefectul D. Deşliu, cari nu avuseseră cu D-sa nici un conflict, să fie prezenţi. Iată stadiul, în care se află conflictul. Examenele şcolare Ziua de 10 Iunie Bucureşti Şcoala centrală de fete, cl. I matematica, cl. II ştiinţele n., cl. III ştiinţele naturale, cl. IV geografia, cl. V pedagogia şi filosofia. Şcoala normală a societăţii pentru învăţătura poporului român, cl. IV matematica. Gimnaziul Mihail Bravici, cl. I religia, cl. III sc. naturale, cl. IV istoria, cl. I diviz. religia.