Adevěrul, august 1890 (Anul 2, nr. 582-606)

1890-08-05 / nr. 586

decis facerea unei pieţe pe Bule­vardul cel nou, între calea Moşilor şi strada Modistei. Domnul Nedelcu, şeful diviziei comunale de la ministerul de interne, în urma concediului ob­ţinut, a plecat­­ieri la­­ Piatra, (Neamţu). In strada Şoimului, un militar a înjunghiat ieri pe un băiat de prăvălie, cu care se certase. Victima a fost dusă la spitalul Colţea într’o stare de plâns. Asasinul a fost arestat. Acum câte­va zile am atras aten­ţia D-luii căpitan Savopol cum că pe stradele Făinari, Măcelari şi Bu­tari nu se află nici un sergent a­­tât de zi cât şi de noapte, ru­­gându-l a satisface această ce­rere. Ieri s’a" trimis’ un sergent de noapte pe câte trele stradele. Ast­fel că pe când sergentul se află pe una din strade, în cele­l’alte două se poate întâmpla să se o­­moare chiar oameni fără a şti cine­va. Repetăm încă o dată rugămin­tea noastră şi rugăm pe loc­ţiito­­rul căpitanului Savopol să satis­facă în totul dorinţa cetăţenilor sus numitelor strade. Căldura în Bucureşti a atins ieri 86 de grade centigrade la um­bră ; aceasta este cea mai mare ţifră la care s-a ridicat termome­trul în vara aceasta. Punem în vederea Poliţiei Ca­pitalei pe indivizii Diamandescu şi Spiru, cari, sub cuvînt că sunt membri ai unei societăţi numită JRevista Poporului, au anunţat pe stradă că vor da o serbare la Co­leseul Oppler. Aceşti oameni fără nici o meserie spun că serbarea pe care o dau este în legătură cu Societatea Presei şi ast­fel înşală lumea vînzând bilete şi adunând obiecte de la comercianţi pentru o pretinsă tombolă. Numele adevârat al acestor in­divizi este Iţic Şapira şi Edelstein. Sfătuim publicul să se păzească de aceşti şarlatani cari nu sunt la prima lor ispravă. — I­n— I— Operaţiunile de cereale în portul Brăila pe ziua de 2 August: Gríu de 60 x/2 lbr. 12,20 la mag. Pe apă, gríu hect. 18,200, se­cară hect. 18,200, porumb hect. 1,500, orz hect. 1,500, rapiţă hec­tolitri 1,500. Pe uscat, gríu hect. 37,000, se­cară hect. 37,000, porumb hect. 37,000, orz hect. 36,000, rapiță hect. 37,000. „ 59% „ 12­ „ —I — — Aflăm că D. N. Rothman din strada Vînătorului No. 4, a fost apoi furat de diferite lingeri­ şi haine, de către [.individul Simon Braver­­man. Secţia 26 a luat act de acest furtişag şi este în urmărirea ho­ţului. Au apărut de sub tipar in editura librăriei Socec & Comp. Amintiri din Pribegia după 1848. Nouă scrisori că­tre V. Alexandri, de loan Gîlniea, şi se află de vînzare la toate librăriile din ţară. Preţul 6 lei. MUŞAMALE ligi şi PÂNZETURI pentru producte. Se vinde cu preţurile FABRICEI la M. Litman Strada Lipscani 10 Palatul Dacia Bucureşti Ştiri Telegrafice LONDRA, 3 August. — Regina a­­preciind serviciile aduse de D-nul Percy Sanderson, cu ocaziunea convenţiunei anglo-germane,­­l-a numit Cavaler al ordinului „Bain.“ Regina a numit pe Blum-Paşa, fost sub-secretar de Stat al finanţelor în E­­gipt, comandor al ordinului „St. George şi Mihail.“ PARIS, 3 August. — Se spune că Dl. Stanley, într’o întrevedere ce a a­­vut cu un ziarist parizian, ar fi decla­rat că consideră convenţiunea anglo­­franceză ca foarte avantagioasă pentru Francia. — Această putere câştigă, în schimbul unei concesiuni neînsemnate, o mare întindere în sfera sa de acţiune care îi va procura succese politice şi comerciale de prima ordine. — Dar pen­tru aceasta ea trebuie să construiască cât mai curând linia trans-sahariană pen­tru a putea să tragă un profit din toate posesiunile sale. PETERSBURG, 3 August.—împăra­tul şi împărăteasa sosesc la Narva la 5 August, spre a primi pe împăratul Germaniei. Municipalitatea din Narva, după ce va prezenta pâinea şi sarea tradiţională, va oferi împărătesei un buchet de flori lucrate în aur şi cu pietre scumpe. NEAPOLE, 3 August. —Stabilimen­tul de băi de pe malul măre­ la Mari­­nella s’a scufundat; vr’o 100 de per­soane au căzut în mare; doar s’au îne­cat și unul a fost rănit. --------------------------------------------------­ MAURICE TALMEY2 Tiranii noștri NUVELA Femeia cea groasă ne întrebă, uitându-se rău la noi. —Ce luați D-voastră ?!­­Ce ai ? ! Se duse în fund, nu știu ce mai făcu pe acolo, și întorcându-se spuse: —N’a mai rămas de cât vițel cu morcovi. —Dă-ne vițel cu morcovi. — Să v’aduc și vin? —Adu și vin. —D-lor, zise atunci un tînâr care avea un şervet sub braţ, şapcă cenuşie pe ureche şi lanţ de aur la briu, avem un Joigny minu­nat cu un franc şi douâ­zeci şi cinci bani butelia... Voiţi să vâ aduc? Am spus să ne dea. Uitasem ceva: bir­tul acesta avea firma. La cei doui Gasparzi. * * * Cum intrai la­­zei doui .Gasparzi te încre­dinţai de un lucru, că femeia cea groasă era stăpâna. Venea şi se ducea, aducea far­furii, lua paharele de­ pe masă. Din vreme în vreme se auzea ciocnitul unui cuţit de pahar. Atunci stăpâna striga pe cine­va, uşa se deschidea,,se arăta un chip de fată cu pă­rul creţ, şi întreba: ce poftiţi? Monstrul acesta de femee,—vorbesc de stă­pâna scurtă şi groasă—ţi se înfăţişa la pri­ma vedere ca autoritatea de căpetenie în birt, dar îndată dădeai peste altă autoritate mai mare, înfăţişată prin tînărul cu şerve­tul sub braţ, cu şapca cenuşie pe o ureche şi cu lanţ de aur la brâu. II auzeai din când în când: „mamă uită-te colo,... mamă, adu farfurii... mamă, dă muştarul ... El era ade­văratul stăpân la Cei doui Gasparz’. Blond, mai mult scurt de cât ’nalt dar zdravăn băiat, stătea răsturnat pe un scaun lângă sobă, într’o poziţie cam obraznică. Dacă făceai socoteală dupâ mese şi scaune apoi trebuia să vină lume multă la birt, dar acum nu era mai nimeni.... în totul eram şeapte inşi.* * * svCând intrarăm noi, se discuta în birt.... Tocmai era în timpul alegerilor când zidu­rile dispar sub mulţimea afişelor. Trei indi­vizi instalaţi la o masă din colţul sale­, schim­­bau nume de candidaţi. Se exprimau cu re­zervă ; vecinul lor, din potrivă, vorbea cu aprindere, iar clientul de la teşghea vorbea rar, când scotea câte o vorbă insă, o nemerea. Se părea de altmintrel­ că se înţeleg toţi şi vorbeau de un candidat, pentru care— ziceau el -tot arondismentul are să voteze. — Cel din urmă măturător poate să’l iasă înainte pe stradă, şi el îi vorbeşte politicos, ba chiar îl duce să’l cinstească c’o bere. — Adevărat, aşa e... aprobară cei trei de la masa din colţul odăiei. Când ne văzură, tăcură. Numai unul, unul cu jiletcă de lână vorbea ’ntr’una şi se uita la noi că doar ne-o face să ne amestecăm in vorbă La urma urmei sfirşi şi el... Se fă­cuse tăcere desăvârşită când tînărul cu şap­ca pe-o ureche, întrebă aşa pe toţi, dacă a văzut cine­va „condamnarea la moarte?“ Mai întâiu, nu respinse nimeni nimic Unul, spuse în sfirşit că a citit la gazetă şi atunci tînărul cu şapca pe o ureche, se apucă cu mâinele de genunchi şi clătinând din cap, începu să zică: — Frumos lucru, Justiţia, dar se înşală şi ea, ori şi cum... Aşa de pildă, eu, am fost jurat... Credeți d-voastră c’am condamnat vrdi-o dată? Ferească Dumnezeu! Achit în tot-d’a-una... Nu poți să știi... — Nu poți să știi nici’ o dată.. ., adause altul. — Nici o dată !... apăsă tînărul asupra cu­­vîntului. Omul păcătăește, nu’i așa ? Și apoi cine’mi spune că am eu dreptul să judec? Sunt om de treabă, nu zic ba... Am conştiinţă mare, aşa e.. Dar criminalii, p­oate că au şi el conştiinţă... Mamă, ia adă sare la masă. Stăpâna ne aruncă nişte ochi afurisiţi, iar omul cu jiletca de lână,­care aştepta nerăb­dător, bătu tare cu pumnul în masă, şi suieră: — Cum să condamni pe un om la moarte ? Nici n’ar mai trebui să încapă vorbă de asta. Să ne înțelegem, vă rog... Ori eu sunt al meu, ori nu sunt al meu... Sunt al meu, nu’i așa ? Da.. ei bine, atunci are cine­va drep­tul să mâ omoare? Nu.. Te omor pe d-ta.. Fac rău ori nu, omorându-te ? Fac reu... A­­tuncea, pungașule, dacă omorându-te fac reu, și tu dacă mă omorî pe mine, faci reu.. Omul cu jiletca de lână, față cu acest si­logism puternic, deschise gura mare parcă ar fi vroit să’și inghită auditoriul, și uitân­du-se m­ereu la noi, zise iar: — Și eu ce sunt, adică ? Mâ numesc Froi­­devean Paciuli... Ştiţi bine că dacă a­şî fi voit a-şi fi ajuns deputat, dar n’am voit, n’am ambiţia asta... O! Puteţi întreba pe el şi cine... Poate în toată Camera nu găseşti trei DUMINICA 5 August 1890 cari să cunoască chestiunile ca mine... Am fost cinci ani încasator comercial, și dacă m’am lăsat de treaba asta... — Adevârat, zise altul, are mijloace... — Mâ rog, unde am râmas!... Da, vâ spu­neam că nu sunt infailibil ca Papa, și că am dreptul ca să mâ înșel. Dar societatea, păcatele mele? Societatea, e societate ori nu? Trebue ori nu să i se impute nimic, să fie fără pată? Un autor a zis: „Femeia lui Cezar nu trebue să fie bănuită". Mai bine ar face societatea să ne hrănească ! Toţi aprobau, toţi admirau pe orator, dar tînărul cu şapca pe o ureche se sculă ca e­­lectrizat şi sise, adresându-se direct nouă: — „Uite, mâ veţi crede ori nu, dar eu nu pot înţelege o condamnare la moarte .. îmi face rău, nu pot suferi treba asta“. Apoi iar începură a face politică, a vorbi de candidaţi, de Cameră şi de Consiliul co­munal. Fie­care hotărî ceea ce ar permite şi ceea ce nu ar permite dacă ar fi el guvern, și era o încurcătură întreagă de vorbe... jfc — II primesc I — II susțifi I — II voiesc. — Trăiască Boulanger. Strigătul acesta, căzu ca trăsnetul din se­nin, omul cu jiletca de lînă îl scosese. Se făcu de o dată tăcere adincă. Cei-i’altî erau pentru guvern ? Pentru general ? Le era teamă de poliţie? Mister ! Dar discuţia amorţi pe buzele tutulor. Omul cu jiletca de lină făcu aşa strîmbă­­tură, ca şi cum ’i-ar fi venit lui singur poftă să rîdă de strigătul ce’l scosese ! mim INFORMAŢII D. Grigore Ventura, primul nos­tru redactor, s’a întors în Capi­tală cu trenul de aseară. Consiliul comunal al Capitalei este convocat a se întruni Marţi, spre a discuta mai multe cestiuni foarte importante râmase nerezol­vate. Legea cumulului a scos pe mulţi funcţionari pensionari din letargia lor. Aşa sunt unii cari propun mi­nisterului un scăzâmînt din leafă ca sa râmână numai cu suma de 300 lei, ca leafă şi pensie. Primim din Cluj următoarea te­legramă : 3 August. Procesul Gazetei Transilvaniei. I). Traian Popa a fost con­damnat la 1 an închisoare. C. Mureşeanu, la 6 septămâni; amândouă au­ făcut apel. Aseară Domnul Pache Protopo­­pescu, a făcut o inspecţie gurelor celor noi de canaluri făcute acum şi la care a fost adoptat sistemul de sifoane al D-lui inginer Tătâ­­ranu. Vom face în curând o dare de seamă detaliată a acestui sistem de sifoane pentru recipienţii de nomol cari nu lasă să pătrunză nici un miros din canale. D-na doctor Constantin Botez a fost numit medic primar la sec­ţia chirurgicală şi D-na doctor Ga­­vril Socor, medic la secţia oftal­­mologică la spitalul central al epi­­tropiei sfintului Spiridon din Iaşi. Ministerul de rezbel a acordat prelungirea concediului încă pe un an pentru şederea în Italia a sub­locotenenţilor Gheorghe Ionescu şi Teodor Dumitrescu, spre a-şi ter­mina studiile şcoalei de inginerie navală la Geneva, cum și spre a face practică în arsenalele armatei italiene. Pentru confraţii noştri. Cu plăcere anunţăm că D. An­gel Ştefănescu, dr. în medicină şi chirurgie s’a pus la dispoziţie chiar cu începere de azi şi şi-a oferit serviciile sale într’un mod cu to­tul gratuit şi benevol, membrilor societăţei presei. Dr. Ştefănescu locueşte în Ca­lea Dudeşti No. 38. Confraţii n’au de­cât a se adresa apreciatului chirurg în ori şi ce timp fie ziua sau noapte. In numele fie­cărui membru în parte din societatea presei, aducem viile mulţumiri D-lui dr. Angel Ştefănescu. La 15 August va apare ziarul Reporterul, reditat de mai mulţi reporteri din Capitală. Acest ziar va avea ştirile cele mai noi şi mai exacte şi se va vinde cu 5 bani în toată ţara. La grădina Marinescu, de la spatele teatrului Naţional, a sosit o trupă de concertişti vocali şi instrumentali. De remarcat în a­­ceastă trupă este signora Linda Holla violonistă și signora Clotilda Valle cântăreață soprană. Această trupă merită să fie vâ­zută. Ultime Telegrame PARIS, 3 August. — Dl. Haussmann șef de cabinet a sub-secretarului de Stat de la marină, e numit ca comisar pen­tru delimitarea Sudanului occidental. LONDRA, 3 August. — Dl. Jackson, secretar parlamentar, a declarat în Ca­mera Comunelor că speră ca Parlamen­tul să se închidă Luni. Principele de Galles a plecat aseară la Hamburg. BUENOS-AYRES, 3 August. — Mi­nistru de finanţe a declarat Comisiunea parlamentare că va evita vr’o nouă e­mitere de hârtie-monedă. ST. PETERSBOURG, 3 August. — Ministru de finanţe a impus o dobândă de 3°/o asupra sumelor neplătite ce da­toresc Companiile de drum de fier Sta­tului. BERLIN, 3 August —Monitorul Im­periului anunţă că guvernul are inten­­ţiunea de a prezintă Dietei, la deschide­rea sa, nu numai proiectele pentru ins­trucţiunea primară şi de administraţiunea comunelor rurale pentru cele 7 provincii orientale, dar şi un proiect prin care să se reformeze şi impozitele directe. —Se speră că aceste legi importante să fie votate chiar în sesiunea viitoare. LONDRA, 3 August.—Times află din Cair că convenţiunea comercială dintre Austro-Ungaria şi Egipt va fi iscălită Sâmbătă. Institutul de fete „BORGT* Calea Moşilor No. 136 Cu încetarea din viaţă a sorei mele Char­­lota Borck, directoarea institutului de fete Borck“ din Capitală,­­subsemnata obţinând de la onor. Minister al Cultelor şi­­Instruc­ţiune! Publice autorizaţiunea de a conduce pe viitor acest institut,sub acelaşi nume şi aceiaşi destinaţie, am onoare a anunţa pe onoraţii părinţi, că urmărind scopul de a in­strui şi educa cât mai superior pe copilele încredinţate institutului nu voia cruţa nici osteneală, nici sacri­ficiu, pentru a angajea ca şi în trecut [[profesori cunoscuţi pentru titlurile, capacitatea şi activitatea lor, spre a face ca şi pe viitor această Instituţiune să se bucure de încrederea şi reimimele do­bândit pe tărâmul cultural. Experienţa câştigată în timpul de 24 ani cât am ajutat pe regretata mea soră ,D-na Charlota Borck cred că este cel mai sufici­ent titlu ce pot prezintă acelor onor. părinţi care îmi vor încredinţa grija educaţiunel şî instrucţiunea] Acelor D-lor. Directoarea Institutului Iulie V. Săulescu. Mitului Pedapie de Domnişoare „PAULINA DEH­ETRESCU ‘ Bucureşti Strada Primă­verei 30­ bis Acest Institut, deschis numai de un an a realizat deja patru clase primare şi şease clase liceale. Studiele s’au predat după pro­gramele respective ale Şcoalelor Statului. Elevele au depus examenele generale la şcoa­­lele publice, unda au isbutit cu deosebit suc­ces nerâmăind nici una repetentă. Buna isbândă din anul acesta şcolar a în­cununat silinţele Direcţiune! care nu cruţă nimic spre a­­da elevelor bună instrucţiune, bună educaţiune şi întreţinere escelentă. Institutul se află instalat într’o clădire în­căpătoare, bine aerisită şi luminată, prevă­zută cu doua grădini care îi dau un aspect pitoresc, rar în centrul oraşului. Cursurile claselor primare, vor începe de la 15 August, iar ale celor liceale, de la 1 Septembrie şi vor fi predate de profesoare şi profesori cunoscuţi pentru titlurile, acti­vitatea şi priceperea lor în ale învăţămân­tului public. Direcţiunea pune toate acestea în vederea părinţilor cari ar dori să încredinţeze Insti­tutului nostru instrucţia şi educaţia copile­lor lor, sprijinind ast­fel mersul înainte al Instituţiei şi înlesnindu-ne realizarea scopu­lui .• instrucţiune temeinică şi educaţiune aleasă: înscrierile se fac în cancelaria Institutului cu începere de la 15 Iulie curent în toate zilele de la orele 10—12 m. şi de la 2—4 p. m Directoara : Paulina Demetrescu Institutul „KAPRI“ 6.—Strada Pescăria-vech­e — 6. bucureşti O Graţie încuragiărei numeroşilor părinţi de famlie’ cari ne-au onorat cu încrederea D-lor. Institutul luând o desvoltare mare s’a mu­tat într’un local foarte spaţios şi adaptat cu totul dupâ cerinţele higienei şi al­e bunului train, prin posiţiunea sa centrală (lângă grădina Sf. Gheorghe) se află în cea mai mare apropiere de şcoala de comerciu, Li­ceul Matei­ Basarab şi Gimnasiul Mihai­ Bra­­vul. Cursurile celor patru clase primare se predau în Institut conform programei Minis­terului Instrucţiunei publice de către­­pro­fesori titulari al statului. Elevii cari urmează la liceele Statului primesc în Institut­­meditaţiuni de la pro­fesori speciali pentru fie­care studiu în parte. Elevii cari frecventă şcoala de Com­er­­ţaiiî, primesc meditaţiuni de la un profesor diplomat al şcoalei de comerciu din capitală şi al înaltei şcoale din Anvers (Belgia). Cursurile preparatorii pentru şcoala mi­litară se predau in Institut de către profe­sori al şcoalei militare chiar. Limbele Franceză şi Germană sunt obli­gatoare pentru toţi elevii. Conversaţiunea nu este permisă de câteţ în aceste doua limbi Direcţiunea are pentru acest scop un anu­me personal din Streinătate. Institutul posedând un numâir considera­bil de elevi de naţionalitate Greacă are un curs obligatoriu şi­ de limba Greacă moder­nă pentru copii familiilor grece. Limbele Engleză, Italiană şi Piano sunt facultative. Se aduce tot­de­odată la cunoştinţa D-lor părinţi că elevii preparaţi în acest Institut, au trecut cu distincţiune examenele de fi­nele anului şcolar la Liceul Matei-Basarab, Gimnasiul Mihai­ Bravul, şcoala de Comerciu şcoala militară precum şi­ la şcoala primară comunală coloarea de galben. înscrierile se fac în toate zilele la Direc­ţiunea Institutului unde i se pot lua toate infor­­maţiunile necesare JProspecte se trimet după cerere. Cursurile încep la 1 Septembrie. Director,­­ Baron Kapri-Moretzei. Liceul ALEXANDRI Strada Armeană No. 1. Fondat în anul 1871 Director-proprietar, ST. TELLESCU Acest aşezământ cuprinde 3 secţiuni: I. Secţiunea primară cu 4 clase şi o clasă pregătitoare pentru admiterea în liceu sau in şcoala comercială. II. Secţiunea liceală cu 7 clase şi o clasă pregătitoare pentru bacalaureat. III. Secţiunea Comercială. Secţiunea liceală este pusă sub direcţiunea de studii a D-lui profesor V. PĂUN. Secţiunea Comercială sub direcţia D-lui Pr. Crassan. înscrierile se pot face în ori­ce zi în can­celaria Liceului. Cursurile se deschide la 1 Septembrie. Desluşiri se pot trimite ore unde după cerere. Elevii cari n’au reuşit la examenele de finele anului şi sunt pregătiţi pentru un nou examen pot depune, înaintea unei comisiuni compusă din profesorii acestui Liceu, un nou examen în zilele şi orele arătate în progra­mul afişat în sălile şcoalei. Noul magasin de senfienta PANZARIE şi LINGERIE No. 54. Strada Lipscani, No. 54 "La liebada“ Mare depou cu Olande de Romburg, Bie­lefeld, Irlanda, Belgia şi de ciarciafuri, chifon, creton, Madapolam, Indian, Melino, pichet, pânze de mese, şervete, saltele, prosoape, mese şi şervete de Olandă. Batiste în dife­rite culori pentru cămăşi cuverturi de pat şi mese, plapumi de pichet pentru vară. Mare depou cu perdele naţionale (Por­tier) în diferite culori. Trusouri şi Linge­rie pentru dame şi bărbaţi. Se primeşte şi comande de ori­ce rufarie şi trusouri Asortiment de broderie şi dantele. Preţuri moderate şi fixe. Cu toată stima Mih­ailescu et Co­­a apamhii moşia Tisău din plasa U­15 in­ Viliciu­ Săraţii, districtul Buzeu şi un parchet de pădure, parte cherestea şi lemne de foc, în apropiere de gara Buzeu 3 ore, sosea până în sat, şi de gara Misii 3 ore. Doritorii se vor adresa la D-na ANA MELIC, strada Spătaru Np. 10 Bucureşti.__________________ PRIMA CASA DE SCHIMB „La Bursa44 ISAC M. LEVY Bucuresci, Strada Lipscani 10 Colţul Noului Palat „Dacia România" No. 1 Lunga experienţă ce am câştigat prin pu­blicaţia zilnică a cursului valorilor româneşti in ziare m’au pus în poziţiune de a constata că acesta nu este mijlocul prin care aşi fi putut pune în curent pe onoraţii mei clienţi cu adevăratele preţuri ale efectelor, căci va­­riaţiunile subite au tot­d’a­una o diferenţă de curs dintr’una într’alta şi chiar în a­­ceiaşi zi. D’aceia am încetat d’a mai publica cur­suri, în schimb însă sunt gata a da toate nformaţiile fie prin scrisori fie verbal .ono­ratei mele clientele şi onor. public. Cu toată stima ISA.O M. LEVY De la 31 Maifl S’A DESCHIS DROGHERIA ROMANA D. V. Păcățeanu & (bl* Strada Doamnei, Palatul Nifon. Bogat asortiment de produse chi­mice. Specialităţi farmaceutice. APARATE şi reactive chimice. Parfumerie. Tot felul de articole hygienice. DEPOSIT special de obiecte de pan­sament. APE MINERALE din toate sursele Serviciu prompt şi preţuri moderate. LDHI Cea mai curată şi ma bună apă acidă alcalină (Borvizi. Recomandabilă pentru a fi boata pură, sau amestecată cu vin, sirop sau cognac. De vânzare în toată ţara la Ma­gazinele de Coloniale, Droguişti şi Restaurante. Pentru „en gros“ a se adresa a D. A. Gr. Carissy, București. spr­e ipotecă, 25,000. H A IM I 27,000, 30,000, 35 000, * 80,800, 90,000, 300,000, 5 VI11 fjl sunt de vânzare laJ Sinaia din VliJlJu­l cele mai frumoase şi 3 locuri, un numer foarte însemnat. £&£&&$&£ şi LOCURI sunt de vân­zare în Bucureşti, condiţiuni avantagi­­oase pentru plata banilor. Asemenea,sunt de vânzare moşii şi păduri. Informaţiuni se pot lua în strada Epis­copiei No. 3 Ionescu. DOCTORUL ERDREICH S’a mutat Strada Testei No. 5. HOTEL Î|a|Lpa ii1-M­aral 'jV1101 v în facla nouilni Palat al BanceilNationale si Poste spațioase VfliVlkuibi si [elegante CAFENEA si RESTAURANT

Next