Adevěrul, august 1890 (Anul 2, nr. 582-606)
1890-08-01 / nr. 582
D. Cârlova, prefectul judeţului Ilfov, a obţinut un concediu de 30 de zile. D. Murgulescu este însărcinat să conducă afacerile prefecturei până la întoarcerea D-lui Cârlova. D. Colonel Algiu, prefectul poliţiei Capitalei, a oferit tombolei societăţei presei toate obiectele pe care le-a câştigat Sâmbătă şi Duminică. Consiliul judeţean de Tutova va fi convocat spre finele lunei August în sesiunea extraordinară, spre a alege pe membrii comitetului permanent. Lucrările pentru construirea noului local al arhivei ministerului de interne, au şi început şi se speră că până în toamnă vor fi gata. D. Gentili, prefectul judeţului Vlaşca, a obţinut un concediu de 25 de zile. D. Cochinescu a fost însărcinat să -i ţie locul. —fc-esa©«“ Buletinul Meteorologic pe ziua de 30 Iulie. La orele 12 noaptea termometrul centigrad arată -+- 20 grade. La 7 dimineaţa -1- 22. La 12 ziua + 31, înălțimea barometrică 751. Cerul puţin noros. Știri Telegrafice ROMA, 30 Iulie. — Alegerea unui deputat la Roma. — Rezultatul cunoscut . Dl. Antonelli 4576 voturi, Dl. Barzilai 4034 ; alegerea D-lui Antonelli este sigură. STRASBURG, 30 Iulie. — Episcopul Stumpf a murit aseară. BERNE, 30 Iulie. — Veterinarii de pe frontierele germană și austriacă au primit ordin să respingă boii, berbecii şi porcii cu destinaţiune pentru Franţa. MUNICH, 30 iulie. — Delegaţii din Viena, Berna, Copenhaga, Heringfors, Roma, Paris şi New-York de la Congresul stenografilor, au asistat la inaugurarea monumentului lui Gabelsberger. NEW-YORK, 30 iulie.—Greva impiegaţilor de la drumurile de fier New- York-Central şi Hudson-River continuă.—Societăţile au isbutit să înlocuiască pe grevişti; e teamă să nu se producă dezordine.— De aceia gările sunt păzite de agenţi poliţieneşti. Miliţiile din Buffalo şi Syracusa sunt gata pentru orice eventualitate. WASHINGTON, 30 Iulie.Un raport oficial asuprarecoltei constată că bumbacul este foarte bun, mai bun decât alţi ani, dar grâul, ovăzul, orzul sunt proaste din cauza secetei şi a căldurilor celor mari. BELGRAD, 30 Iulie.—Deputațiunea serbo macedoniană a remis lui Feridunbey o adresă către Sultan prin care protestează contra trimiterei episcopilor bulgari în Macedonia. ----------------|—----------— -------------------------------- VIZIRUL SIRET Basm Georgian Un vizir era cel mai bătrân din cel cinci viziri al împăratului Indiei. împăratul iubia muit pe vizirul cel bărân şi ţinea mai mult la el de cât la cei-l’alji. Vizir, văzănd că împăratul asculta totu’auna numai sfaturile vizirului bătrân şi câ nu vrea s’auzâ de sfaturile lor, se hotarra sâ ’i mănânce capul. Se sfătuiră toţi, se înţeleseră bine, şi cum se lumină de ziuă unul dintre viziri sa duse la împărat şi ’i spuse: „Maiestate, astă noapte am văzut în vis pe tatăl vostru, fie-’i slăvit numele în veci! El m'a însărcinat sâ ’ţi spun că are să reguleze o socoteală cu vizirul vostru cel mare, ca să i’l trimiţi In cer unda locueşte dânsul şi câţi i trimite curând înapoi.“ Veni al doilea vizir şi spuse împăratului că a visat tot visul acesta Al treilea şi al patrulea vizir spuseră aproape aceleaşi vorbe Împăratului, împărat încremeni. Nu ghici planul lor ticalos. Se gândi aşa: „Dacă un singur vizirar fi visat lucrul acesta, aş crede că e un vicleşug; dar ca să aibă toţi patru vizirii in ei acelaşi vis, nu mai încape îndoială că este adevărati“ împăratul chemă pe vizirul cel bătrân şi ’i spuse tot ce spusese vizirii ceil’alţi. Bătrânul pricepu siretenia, dar ce sâ facă? Isî zise îndată în gând: Staţi câ vă satur eu !“ şi zise îndată împăratului: „Te rog, Doamne, sâ dai voe ca să nu se ia de la nimeni nici boi nici oameni pentru rugul meu, pentru ca sâ nu mă înfăţişez înaintea împăratului lumi încărcat cu păcatele lor; lasâ-mă numai sâ’mi pregătesc eu singur lemnele pe care o saat dâ corpul meu şi esenţele mirositoare; dâ’mi un răgaz de patruzeci de zile pentru aceasta şi ca să'mi plătesc toate datoriile pentru ca sâ mă pot duce cu inima voioasă în faţa Împăratului împăraţilor.“ împăratul îi dete cele patruzeci de zile pe cari le ceruse şi vizirul bătrân, porunci îndată robilor săi ca sâ’i aducă doi oameni cari lucrau cu ziua. Puse pe aceşti doi oameni şi săpară un drum pe sub pămintul oraşului, care ducea de la locuinţa vizirnul până în piaţa unde se omora oamenii osândiţi şi care era la porţile oraşului La gura subpământei se aşeză cătăţimî mari de lemne pe care trebuia să fie ars vizirul ca să se ducă în Paradis; însă în mijlocul rugului, sus, fu lăsată o deschizătură prin care te putea i coborî în drumul sub pământ. Când se împliniră cele 40 de zile veni vizirul înaintea împăratului și’i zise: „împărate, te rog să vii să vezi cum o să ardă robul tău pe care Ta chemat răposatul părintele Teu!“ împăratul şi tot norodul se duseră să privească. Vizirul se urcă pe rug, oamenii turnară mirezmele şi detură foc lemnelor. Flacăra se înălţă furioasă !... însă îndată ce’l înconjură fumul gros, viz’rul se lăsă în jos prin gaura făcută într’adins și se duse pe sub pământ drept acasă. Cenușa lemnelor acoperi gura subpământeî. Vizirul stete pitit în casă vr’o douăzeci de zile. Pe urmă se îmbrăcă cu o haină lungă albă, luă un toiag in mână și se duse într’o dimineaţă la Palat. împăratul cum auzi de venirea Iul, îl eşi repde înainte, îl luă mâna şii-o sărută ci evlavie, fiindcâ credea că adevărat vizirul se întorcea din lumea cea-i’altă. împăratul îl întrebă ce făcea tatăl său şi cum trăia Vizirul spuse cu prisos toate minunăţiile din Paradis, şi în sfirşit zise: „Acum am sfirşit treaba pe care aveam s’o regulez ca tatăl majsstăţei voastre Nu mai rămâne de cât să înştiinţez pe maestatea ta că răposatul tatăl vostru chiamă la sine şi pe cei’alţi patru viziri fiindcâ are sâ reguleze şi cu dînşii o socoteală. Ş’apoi, spune că o să’l trimită înapoi pe pământ tot aşa de rap de cum m’a trimis pe mine.“ Baş vizirul fu crezut; şi cum să nu crezi ce spune un om care vine după lumea ceal’altă? Vizirii fură aduşi în faţa împăratului şi el le spuse că trebue să se ducă şi ei in paradis să se întâlnească cu tatăl sau care’i chema şi pe dinşii. Vizirilor nu le veni în minte să născocească un vicleşug ca să scape de moarte. Fură şi eî aruncaţin foc şi acolo arseră toţi şi estfel plătiră scumpura lor pe vizirul cel bătrîn. I. S. Spaţiali. CURIERUL BAILOR La Călimiineşti Colţuri furate din paradisul ce nu există, leacuri potrivite, cheltuială de toată mâna plus nelipsitul eveniment mondain acestea toate au contribuit a îndruma în acest an lume multă şi de toate nuanţele spre Călimăneşti, satul înrudit cu munţi uriaşi şi cu rîuri spumegate de necazuri. Căciulata, o fetiţă emancipată a satului are de asemeni mulţi curtezani. Ostrovul în faţa Călimăneştilor, păstrează poteci misterioase pentru intimi, răcoare şi umbra pentru creerii înflăcăraţi al cugetătorilor, dispreţ şi priviri indiferente pentru cei ce-l ocolesc. Cu toate escursiunile ce se fac în mare abundenţă spre Cozia, Brezoii, Stănişoara etc. totuşi auzi din când în când ţipătul înfricoşător , vreunul individ blajin muşcat de scorpia fără seamăn, poreclită „plictiseală.“ Ce vreţi, aşa sunt unii. Eu unul am onoare să mărturisesc că uneori găsesc distracţie chiar în faptul că mă plictisesc. Plictiseala la rîndul ei, nu e oare şi ea o varietate? La ordinea zilei, ca noutate, este instalaţia luminei electrice. Multe se şoptesc de babele şi unchiaşii nevoiaşi de prin sat. Cei mai pricepuţi povestesc: „că procopsiţii şi cei care citesc in stele, au furat de la Dumnezeu meşteşugul soarelui, şi acum tăindu’l în bucăţele, îl ţintuesc pe păment în vîrful parmacîlor, spurcaţii ! E, be, să mai vedeţi de acuma toc şi pârjol pe Sf. Ilie drăguţu.“ Inaugurarea s’a făcut în prezenţa D-lui Păucescu, ministru al domeniilor şi a unui mare număr de persoane de prin băi şi de prin Râmnic, acestea din urmă numai şi numai slujbaşi d’acei ce închid ochii şi cant osanale. A fost banchet, jocuri naţionale la Ostrov şi de altminteri o veselie generală. Balurile se urmează regulat, deşi bolnăvicioase şi somnoroase la început. De vre-o câtva timp încoace însă, Terpsichora, graţioasa şi nesaturata zeiţă a danţului, s’a hotărît serios, pentru continuarea cuceririlor sale, presărând cât mai multe victime în drumul său triumfător. Yoese a vorbi în special de balul de Duminică 22 Iulie, care s’a terminat mai presus de cât orice aşteptare. Salonul chiar, elegantul şi mult răbdătorul salon, se varta şi el de astă dată, zăpăcit de atâtea frumuseţi, în concurenţă, de atâtea ochiade, râsete şi spirite pe multe şi mărunte calapoade. Pipt lângă pierit, formând aproape un singur corp, cel mai indiferenţi chiar, priviau cum orice energie dispare, numai simţia ei nimic, decât valurile de armonie ce se ingramadiau melodios, zorindu’i mai departe, făcând loc altora, oscitând imaginaţia şi înfăşurînd totul în farmec şi transport. Printre animaţie şi frumos găsesc momentul a-mi plimba o clipă privirea distingând pe : D-na Colonel Ciuflea, D-na Vera, D-na Mano, D-na Dr. Georgescu, D-na Crasnaru, D-na Stoenescu, D-na Căpitan Aronovici, D-na Serafim, D-na Mavrus, D-na Ioanid, D-na Căpitan Dimitrescu, etc. Apoi din buchetul de D nişoare pe: D-ra Lăzărescu, D-ra Florescu, D-rele Kiriţescu, El. Oromolu, Tufeanu, D-ra L Iancovescu, D-ra Bârsanu, etc.... Voiesc sâ urmez, sunt multe flori încă, neculese, zadarnic, recunosc că’s muritor, valsul superb ce’şi ia sborul mă răpeşte în virteju’i fermecat. Totuşi mă opresc puţin. Uite, ’mi stă în gât, fluturaşul „fin de siecle“, vedeţi acela cu cravată roşie, care schimonoseşte aşa de nostim limba franceză, dar care n’are un gheroc negru spre a fi mai convenabil; dar mustăciosul de colo cu ciobotele pline de noroifi... și încă, dar n’am vreme de stat. O silfidă coaptă bine în primă-verî, ’mi-a MERCUR T 1 August 1890 şoptit deja, oftând cam pe glasul al 16-lea: „Danţul, cântecul şi amorul Sunt isvorul „Fericirilor lumeşti!“ “.-Vorcel Floriilor. Pedepsi cu moarte şi electricitatea Citim în Goulois . Acum câteva luni s’a vorbit în ziarul nostru despre un osândit la moarte din New-York, anume Kemmler, care trebuia să fie executat prin electricitate. Am făcut atunci şi o descriere a aparatului : un jilţ aşezat pe izolatorul, pe care se pune osânditul, legat bine. Jilţul e pus în comunicaţie cu firele electrice. Executorul apasă pe un buton, curentul se stabileşte şi osânditul e trăsnit. Kemmler, osândit la moarte pentru asasinat a fost executat Miercuri prin electricitate, în închisoarea Auburn, din New-York. E aproape din an de când își aștepta executarea hotărîrea. Advocatul sau a întrebuințat toate mijloacele ca să’l scape. După sfatul său, Kemmler se împotrivise la executarea prin electricitate. Era un mijloc de a întârzia ora fatală. Lui Kemmler îi era grozav frică de electricitate, şi numai el ştie ce zile a petrecut tot timpul până la executare. Sta zile întregi ascuns într’un colţ al celulei şi cu faţa acoperită. Iată şi amănunte în privinţa execuţiunei: Kemmler a venit în sala de execuţiune urmat de gardianul sau, care a zis către cel de faţă: — Dacă are ceva de spus, să spună. Kemmler a urat noroc celor ce rămâneau în viaţă după el, şi a declarat că e gata să moară. ’Şî-a scos vesta, pantalonii ’I-au fost tăiaţi până la jumătate pentru ca să i se aplice unul din polurile maşinei electrice, apoi s’a aşezat ’n jilţ, arătând el singur celor-l’alţi ca să lege bine curerile. I s’a pus apăratul pe frunte şi în sfârşit după ce ’şi-a luat adio osânditul de la toţi, executorul a apăsat butonul. Kemmler a tresărit, trupul lui s’a agitat şi a rămas ţeapăn apoi, rai cu figura contractată. Nici un ţipăt n’a scos. Curentul a fost întrerupt după câteva secunde. Un medic se apropie şi declară că a murit. Un alt medic apropiindu-se iarăşi, protestă. Kemmler nu era mort. O spaimă grozavă coprinse pe asistenţă. Kemmler gemea şi făcea spume la gură. Suferinţa cea mai groaznică se zugrăvea pe faţa lui. Strigară ca să se reînceapă. Mai multe persoane se duseră de acolo, altele leşinară. Executorul apăsă butonul, dar curentul nu mai mergea. întârzierea asta ţinu şaptezeci şi trei de secunde. In sfârşit, curentul fu restabilit, trupul înţepeni iar bale îi curseră din gură, şi deo dată un fel de fum alb îi eşi din trup cu un miros pătrunzător. Par’că era ars, trupul. Emoţiunea e mare la New-York, pricinuită de această ignobilă execuţiune. ■ LI Hârtie de ŢIGARĂ Proză şi Poesie Se aduce la cunoştinţa d-lor fabricanţi, comercianţi, Comisionari, jurnalişti, ingineri, medici, meseriaşi, etc. care doresc o respândire neauzit de repede a firmei sau meseriei d-lor, atât în ţară cât şi în străinatate, că în cărticelile acestei hârnii de ţigară afară de foile menite părţei literare sunt ataşate alte foi rezervate anunciurilor, reclamelor, adreselor etc. Pe ulia din feţele fiecărei foi sunt imprimate deosebite publicaţii, de o necesitate zilnică atât fumătorilor cât şi nefumătorilor, precum : mersul trenurilor, vapoarelor şi tramvayului, cu tarifele lor, legea timbrului şi înregistrărea, greutăţi şi măsuri vechi şi noi, cursul monedelor steine, bâlciurile (iarmaroacele) tarifa serviciilor poştale în ţară şi in streinătate, calendarul, etc etc. Pe faţa opusă a fozei vor fi imprimate deosebitele anunţuri, reclame, adrese etc ale abonaţilor noştrii, aşa încât ele vor fi citite în fiecare moment atât de fumători cât şi de nefumători. D-eii care doresc a se inscri pentru anunci un reclame, adrese, etc. ori a intra în tratări pentru depositare, vânzare etc, sunt rugaţi a se adresa la Direcţia fabricarei şi exploatărea hârtiei de ţigară Presă şi Poesie. Director: Inginer, P. Theodora. Bucureşti, str. Francmasonă 25 bis. TEATRE-CONCERTE Opereta Germană. Direcţiunea D-nul Fr. Dorn, Grădina Pariziană (fosta Stavri).—Astă-seară Luni 30 curent, se va juca piesa: Mirado. Marţi la 31 Iulie 1890, se va da piesa: Don Cesar. Operetă comică-romantică în 3 acte de O. Walter, muzica de Rudolf Dellinger. Miercuri 1 August. Einen lux Willer sich machen, mare farsă în 3 acte cu cântece de Johann Nestooy. ULTIME INFORMAŢII Focul de la Agapia Duminecă, pe la orele 9 seara, a izbucnit un foc la mănăstirea Agapia. Un negustor de petroleu, umblând cu o lumânare pe lângă o tinichea cu gas, aceasta s’a aprins şi focul s’a întins cu o mare repeziciune, aşa că toate baracele au ars. Negustorul a fost şi el ars rău şi acum se află în căutarea spitalului din Târgu-Neamţu. Focul a fost stins după trei ore cu ajutorul streinilor ce se află la mănăstire. Fostul Rege al Serbiei Milan şi oul său Regele Alexandru, au plecat la 30 iunie la Iris. D. Ristica, care, după cât se zice ar fi primit sarcina să vegheze asupra vechiului sou Suveran, îi însoţeşte. Regenţii se tem ca Milan să nu se folosească de împrejurarea că se află în lagărul de la Niş, pentru a răscula armata împotriva guvernului. S’a constatat că înaintea plecărei, ex- Regele a avut dese conciliabile cu ofiţerii activi ai armatei. Regele şi Principele Ferdinand, vor pleca în streinătate mâine 1 August, la ora 1 p. m. M. S. Regele, va fi însoţit de toţi miniştrii până la Predeal. Domnii Miniştri Teodor Roseti, Menelas Ghermani şi General Vlădescu, au plecat la Sinaia spre a fi de faţă la cel dinurmă consiliu de miniştri care se va ţine subt preşedinţa Regelui, înainte de plecarea Sa în streinătate. Consiliul judeţului Oltu va fi chemat în sesiune extraordinară la finele lui August spre a alege membrii supleanţi ai comitetului permanent. D. Dr. I. B. Mawer s’a mutat în calea Moşilor 87, lângă biserica cu Sfinţi. Anunţăm aceasta clienţilor săi. D. Judecător de Instrucţie Maxim, obţinând un concediu, D. Stătescu II va înlocui. Ieri a plouat în următoarele localităţi din ţară : La Buhuşi, Hârşova, Huşi, Moineşti, Sinaia şi Slănic. Bricul Mircea, care se afla la Trebizonda, a plecat la Batum. In urma unei petiţiuni iscălite de un mare număr de locuitori gălăţeni, prin care cere a secreta şi clasa a treia la şcoala primară No. 8 din acel oraş, Ministerul instrucţiunei publice a decis adăugirea ei chiar în anul acesta deoarece se simţea foarte mare trebuinţă, numărul elevilor pentru clasa a 3-a crescuse şi nu erau locale spre a’l încăpea. Pădurea Statului de la Ostrov, s’a aprins şi a ars pe o întindere de 120 hectare. Cauzele focului sunt necunoscute. O anchetă s’a început în această afacere. Focul acum este stins. Astăzi, pe la 8 ore dimineaţa, birja No. 182, mânată fiind în goana mare, a călcat pe un băiat anume Ion Sasu. Victima imprudenţei birjarului se află la spital într’o stare negreşit deplorabilă. Repetăm şi astăzi aceia ce am cerut D-lui prefect şi altă dată, de a interzice mersul trăsurilor în goana mare, căci Capitala nu e o câmpie în care sâ’șî încuie birjarii caii, și abuzurile de acest fel să se pedepsească aspru. * Tot Dl lui prefect ne adresăm : Eri s’a găsit pe calea Văcărești, rătăcind, o copilă în etate ca de 8 — 4 ani, cu numele Lina. Ea nu poate spune a cui este. Această copilă,găsită pe calea Văcăreşti, am văzut-o aseară pe la 9 ore la secţiunea din strada Carol I. Desigur că până să ajungă aci, biata copilă a visitat câteva secţii fără voia ei. D. Prefect înţelege că voim a spune că secţiile pe unde a parcurs nenorocita copilă a fugit de ea ca dracu de tămâe, mânând agentul la altă secţie, pe când cea d’Intâia secţie era datoare a o reţine, a denunţa poliţiei cazul şi aceasta să anunţe toate secţiile prin o circulară. Aşa credem că urma să se facă, iar nu să se dea din agent în agent o copilă care abia numele ştie a şi-l spune. Ne-am adresat D-lui Prefect şi in cazul acesta, ca să impună mai multă seriozitate agenţilor D-sale, în mare parte nişte fanfaroni. D. P. Molaru, perceptor la ministerul financelor, este numit controlor fiscal clasa III, în locul D-lui Bilciurescu. Este mai bine de o lună de zile de când pe stradele Făinari, Măcelari şi Butari nu se mai vede nici un sergent atât de zi cât şi de noapte, astfel că pungaşii pot să-şi exercite mai cu înlesnire meseria. Rugăm pe D. Căpitan Savopol, să ia măsuri de îndreptare şi suntem siguri, că ne va satisface rugămintea. D. Petru I. Patriciu, student în drept, ne roagă să anunţăm că şi D-sa aderă la manifestul studenţilor universitari din Bucureşti reprodus de noi în numărul de Duminică. Au apărut de sub tipar în editura librăriei Speec & Comp. Amintiri din Pribegia după 1848. Nouă scrisori către V. Alexandri, de Ioan Ghica, şi se află de vînzare la toate librăriile din ţară. Preţul 6 lei. Institutul Profesorilor Asociaţi Calea Victoriei, 190.—Bucuresci Direcţiunea are onoare a aduce la cunoştinţa părinţilor de familie că de la Septembre cursurile superioare de liceu şi preparaţiunile de bacalaureat se fac în Institut de distinşii profesori liceali: Barim Nicolae doctor în litere de la Berlin. loan Blana licenţiat în litere şi filosofie. Ştef. Mihaileanu licenţiat in litere. 8 pastaciu florescn licenţiat în litere din Franţa. loan Otesan licenţiat in matematică. Nicolae Cosăpescu licenţiat in fisică-matematici. Stefan Niculescu licenţiat in fisico-chimice Mooao Floreson licenţiat în St. Naturale, înscrierile se pot face în orice zi la Institut. Tod magasin de confienta cu PANZARIE şi LINGERIE No. 54. Strada Lipscani, No. 54 “La Tjebada* Mare depou cu Olande de Romburg, Bielefeld, Irlanda, Belgia şi de ciarciafuri, chifon, creton, Madapolam, Indian, Melino, pichet, pânze de mese, şervete, saltele, prosoape, mese şi şervete de Olandă. Batiste în diferite culori pentru cămăşi cuverturi de pat şi mese, plapami de pichet pentru vară Mare depou cu perdele naţionale (Portier) în diferite culori. Trisouri şi Lingerie pentru dame şi bărbaţi. Se primeşte şi comande de orice ruferie şi trusouri Asortiment de broderie şi dantele. Preţuri moderate şi fixe. Cu toată stima iniliailogen et Co. Boalele sifilitice NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mai noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 19 ani. Specialist in boale lumeşti.tr. TNOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi (Tramvay) Consultaţii de la 1Q din pana la 6 seara Loc separat de aşteptare pentru _____fiecare____________________________ f- a a fânulat moşia Tisău din plasa I"v Uit Uliulii Săraţii, districtul Buzeu şi un parchet de pădure, parte cherestea şi lemne defoc, în apropiere de gara Buzeu 3 ore, sosea până în sat, şi de gara Misii 3 ore. Doritorii se vor adresa la D-na ANA MELIC, strada Spătarii No. 10 Bucureşti. CASA DE SCHIMB Michail Banzai 14, Strada Lipscani, No. 14 Alături cu Băcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felul de Efecte de Stat, după cursul zilei cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător cât şi pentru vânzător Director: R. Nowian