Adevěrul, august 1890 (Anul 2, nr. 582-606)

1890-08-01 / nr. 582

D. Cârlova, prefectul judeţului Ilfov, a obţinut un concediu de 30 de zile. D. Murgulescu este însărcinat să conducă afacerile prefecturei până la întoarcerea D-lui Cârlova. D. Colonel Algiu, prefectul po­liţiei Capitalei, a oferit tombolei societăţei presei toate obiectele pe care le-a câştigat Sâmbătă şi Du­minică. Consiliul judeţean de Tutova va fi convocat spre finele lunei Au­gust în sesiunea extra­ordinară, spre a alege pe membrii comitetului permanent. Lucrările pentru construirea nou­lui local al arhivei ministerului de interne, au şi început şi se speră că până în toamnă vor fi gata. D. Gentili, prefectul judeţului Vlaşca, a obţinut un concediu de 25 de zile. D. Cochinescu a fost însărcinat să -i ţie locul. —fc-esa©«“­ Buletinul Meteorologic pe ziua de 30 Iulie. La orele 12 noaptea termometrul centi­grad arată -+- 20 grade. La 7 dimineaţa -1- 22. La 12 ziua + 31, înălțimea barometrică 751. Cerul puţin noros. Știri Telegrafice ROMA, 30 Iulie. — Alegerea unui deputat la Roma. — Rezultatul cunos­cut . Dl. Antonelli 4576 voturi, Dl. Bar­­zilai 4034 ; alegerea D-lui Antonelli este sigură. STRASBURG, 30 Iulie. — Episcopul Stumpf a murit aseară. BERNE, 30 Iulie. — Veterinarii de pe frontierele germană și austriacă au primit ordin să respingă boii, berbecii şi porcii cu destinaţiune pentru Franţa. MUNICH, 30 iulie. — Delegaţii din Viena, Berna, Copenhaga, Heringfors, Roma, Paris şi New-York de la Con­gresul stenografilor, au asistat la inau­gurarea monumentului lui Gabelsberger. NEW-YORK, 30 iulie.—Greva im­piegaţilor de la drumurile de fier New- York-Central şi Hudson-River conti­nuă.—Societăţile au isbutit să înlocu­iască pe grevişti; e teamă să nu se pro­ducă dezordine.— De aceia gările sunt păzite de agenţi poliţieneşti. Miliţiile din Buffalo şi Syracusa sunt gata pentru ori­ce eventualitate. WASHINGTON, 30 Iulie.­Un ra­port oficial asupra­­recoltei constată că bumbacul este foarte bun, mai bun de­cât alţi ani, dar grâul, ovăzul, orzul sunt proaste din cauza secetei şi a căl­durilor celor mari. BELGRAD, 30 Iulie.—Deputațiunea serbo macedoniană a remis lui Feridun­­bey o adresă către Sultan prin care protestează contra trimiterei episcopilor bulgari în Macedonia. ----------------|—­----------— --------------------------------­ VIZIRUL SIRET Basm Georgian Un vizir era cel­ mai bătrân din cel cinci viziri al împăratului Indiei. împăratul iubia muit pe vizirul cel bă­rân şi ţinea mai mult la el de cât la cei-l’alji. Vizir, văzănd că împăratul asculta tot­u’a­una numai sfatu­rile vizirului bătrân şi câ nu vrea s’auzâ de sfaturile lor, se hotarra sâ ’i mănânce capul. Se sfătuiră toţi, se înţeleseră bine, şi cum se lumină de ziuă unul dintre viziri sa duse la împărat şi ’i spuse: „Maiestate, astă noapte am văzut în vis pe tatăl vostru, fie-’i slăvit numele în veci! El m'a însărcinat sâ ’ţi spun că are să re­guleze o socoteală cu vizirul vostru cel mare, ca să i’l trimiţi In cer unda locueşte dânsul şi câ­ţi i trimite curând înapoi.“ Veni al doilea vizir şi spuse împăratului că a visat tot visul acesta Al treilea şi al patrulea vizir spuseră aproape aceleaşi vorbe Împăratului, împărat­­ încremeni. Nu ghici planul lor ticalos. Se gândi aşa: „Dacă un singur vizir­­ar fi visat lucrul acesta, aş crede că e un vicleşug; dar ca să aibă toţi patru vizirii in ei acelaşi vis, nu mai încape îndoială că este adevărati“ împăratul chemă pe vizirul cel bătrân şi ’i spuse tot ce spusese vizirii cei­l’alţi. Bă­trânul pricepu siretenia, dar ce sâ facă? Isî zise îndată în gând: Staţi câ vă satur eu !“ şi zise îndată împăratului: „Te rog, Doamne, sâ dai voe ca să nu se ia de la nimeni nici boi nici oameni pentru rugul meu­, pentru ca sâ nu mă înfăţişez înaintea împăratului lumi încărcat cu păca­tele lor; lasâ-mă numai sâ’mi pregătesc eu singur lemnele pe care o saat dâ corpul meu şi esenţele mirositoare; dâ’mi un răgaz de patru­zeci de zile pentru aceasta şi ca să'mi plătesc toate datoriile pentru ca sâ mă pot duce cu inima voioasă în faţa Împăratului împăraţilor.“ împăratul îi dete cele patru­zeci de zile pe cari le ceruse şi vizirul bătrân, porunci îndată robilor săi ca sâ’i aducă doi oameni cari lucrau cu ziua. Puse pe aceşti doi oa­meni şi săpară un drum pe sub pămintul oraşului, care ducea de la locuinţa vizirnul până în piaţa unde se omora oamenii osân­diţi şi care era la porţile oraşului La gura subpământei se aşeză cătăţimî mari de lemne pe care trebuia să fie ars vizirul ca să se ducă în Paradis; însă în mijlocul rugului, sus, fu lăsată o deschizătură prin care te pu­tea i coborî în drumul sub pământ. Când se împliniră cele 40 de zile veni vi­zirul înaintea împăratului și’i zise: „împărate, te rog să vii să vezi cum o să ardă robul tău pe care Ta chemat răposatul părintele Teu!“ împăratul şi tot norodul se duseră să pri­vească. Vizirul se urcă pe rug, oamenii tur­nară mirezmele şi detură foc lemnelor. Fla­căra se înălţă furioasă !... însă îndată ce’l înconjură fumul gros, viz’rul se lăsă în jos prin gaura făcută într’adins și se duse pe sub pământ drept acasă. Cenușa lemnelor acoperi gura subpământeî. Vizirul stete pitit în casă vr’o două­zeci de zile. Pe urmă se îmbrăcă cu o haină lungă albă, luă un toiag in mână și se duse într’o dimineaţă la Palat. împăratul cum auzi de venirea Iul, îl eşi rep­de înainte, îl luă mâna şi­­i-o sărută ci evlavie, fiind­câ credea că adevărat vizirul se întorcea din lumea cea-i’altă. împăratul îl întrebă ce făcea tatăl său şi cum trăia Vizirul spuse cu prisos toate mi­nunăţiile din Paradis, şi în sfirşit zise: „Acum am sfirşit treaba pe care aveam s’o regulez ca tatăl majsstăţei voastre Nu mai rămâne de cât să înştiinţez pe maesta­­tea ta că răposatul tatăl vostru chiamă la sine şi pe cei’alţi patru viziri fiind­câ are sâ reguleze şi cu dînşii o socoteală. Ş’apoi, spune că o să’l trimită înapoi pe pământ tot aşa de rap de cum m’a trimis pe mine.“ Baş vizirul fu crezut; şi cum să nu crezi ce spune un om care vine după lumea cea­­l’altă? Vizirii fură aduşi în faţa împăratului şi el le spuse că trebue să se ducă şi ei in paradis să se întâlnească cu tatăl sau care’i chema şi pe dinşii. Vizirilor nu le veni în minte să născo­cească un vicleşug ca­ să scape de moarte. Fură şi eî aruncaţ­in foc şi acolo arseră toţi şi est­fel plătiră scump­ura lor pe vizi­rul cel bătrîn. I. S. Spaţiali. CURIERUL BAILOR La Călimiineşti Colţuri furate din paradisul ce nu există, leacuri potrivite, cheltuială de toată mâna plus nelipsitul eveniment mondain acestea toate au contribuit a îndruma în acest an lume multă şi de toate nuanţele spre Călimăneşti, satul înrudit cu munţi uriaşi şi cu rîuri spu­megate de necazuri. Căciulata, o fetiţă emancipată a sa­tului are de asemeni mulţi curtezani. Ostrovul în faţa Călimăneştilor, păs­trează poteci misterioase pentru intimi, răcoare şi umbra pentru creerii înflăcă­raţi al cugetătorilor, dispreţ şi priviri indiferente pentru cei ce-l ocolesc. Cu toate escursiunile ce se fac în mare abundenţă spre Cozia, Brezoii, Stănişoara etc. totuşi auzi din când în când ţipătul înfricoşător , vre­unul in­divid blajin muşcat de scorpia fără sea­măn, poreclită „plictiseală.“ Ce vreţi, aşa sunt unii. Eu unul am onoare să mărturisesc că une­ori găsesc distracţie chiar în faptul că mă plicti­sesc. Plictiseala la rîndul ei, nu e oare şi ea o varietate? La ordinea zilei, ca noutate, este in­stalaţia luminei electrice. Multe se şop­tesc de babele şi unchiaşii nevoiaşi de prin sat. Cei mai pricepuţi povestesc: „că procopsiţii şi cei care citesc in stele, au furat de la Dumneze­u meşteşugul soa­relui, şi acum tăindu’l în bucăţele, îl ţintuesc pe păment în vîrful parmacîlor, spurcaţii ! E, be, să mai vedeţi de a­­cuma toc şi pârjol pe Sf. Ilie drăguţu.“ Inaugurarea s’a făcut în prezenţa D-lui Păucescu, ministru al domeniilor şi a unui mare număr de persoane de prin băi şi de prin Râmnic, acestea din urmă numai şi numai slujbaşi d’acei ce închid ochii şi cant osanale. A fost banchet, jocuri naţionale la Ostrov şi de altmin­teri o veselie generală. Balurile se urmează regulat, deşi bol­năvicioase şi somnoroase la început. De vre-o cât­va timp încoace însă, Terpsi­­chora, graţioasa şi nesaturata zeiţă a danţului, s’a hotărît serios, pentru con­tinuarea cuceririlor sale, presărând cât mai multe victime în drumul său trium­fător. Yoese a vorbi în special de balul de Duminică 22 Iulie, care s’a terminat mai presus de cât ori­ce aşteptare. Sa­lonul chiar, elegantul şi mult răbdătorul salon, se varta şi el de astă dată, ză­păcit de atâtea frumuseţi, în concurenţă, de atâtea ochiade, râsete şi spirite pe multe şi mărunte calapoade. Pi­pt lângă pierit, formând aproape un singur corp, cel mai indiferenţi chiar, priviau cum ori­ce energie dispare, nu­mai simţia ei nimic, de­cât valurile de armonie ce se ingramadiau melodios, zo­­rindu’i mai departe, făcând loc altora, oscitând imaginaţia şi înfăşurînd totul în farmec şi transport. Printre animaţie şi frumos găsesc mo­­mentul a-­mi plimba o clipă privirea dis­tingând pe : D-na Colonel Ciuflea, D-na Vera, D-na Mano, D-na Dr. Georgescu, D-na Crasnaru, D-na Stoenescu, D-na Căpitan Aronovici, D-na Serafim, D-na Mavrus, D-na Ioanid, D-na Căpitan Di­­mitrescu, etc. Apoi din buchetul de D­ nişoare pe: D-ra Lăzărescu, D-ra Florescu, D-rele Kiriţescu, El. Oromolu, Tufeanu, D-ra L Iancovescu, D-ra Bârsanu, etc.... Voiesc sâ urmez, sunt multe flori încă, neculese, zadarnic, recunosc că’s muritor, valsul superb ce’şi ia sborul mă răpeşte în virteju’i fermecat. Totuşi mă opresc puţin. Uite, ’mi stă în gât, fluturaşul „fin de siecle“, vedeţi acela cu cravată roşie, care schimonoseşte aşa de nostim limba franceză, dar care n’are un gheroc ne­gru spre a fi mai convenabil; dar mus­tăciosul de colo cu ciobotele pline de noroifi... și încă, dar n’am vreme de stat. O silfidă coaptă bine în primă-verî, ’mi-a MERCUR T 1 August 1890 şoptit deja, oftând cam pe glasul al 16-lea: „Danţul, cântecul şi amorul Sunt isvorul „Fericirilor lumeşti!“ “.-Vorcel Floriilor. Pedepsi cu moarte şi electricitatea Citim în Go­ulois . Acum câte­va luni s’a vorbit în zia­rul nostru despre un osândit la moarte din New-York, anume Kemmler, care trebuia să fie executat prin electricitate. Am făcut atunci şi o descriere a apa­ratului : un jilţ aşezat pe izolatorul, pe care se pune osânditul, legat bine. Jil­ţul e pus în comunicaţie cu firele elec­trice. Executorul apasă pe un buton, curentul se stabileşte şi osânditul e trăsnit. Kemmler, osândit la moarte pentru asasinat a fost executat Miercuri prin electricitate, în închisoarea Auburn, din New-York. E aproape din an de când își aștepta executarea hotărîrea. Advocatul sau a întrebuințat toate mijloacele ca să’l scape. După sfatul său, Kemmler se împotrivise la execu­tarea prin electricitate. Era un mijloc de a întârzia ora fatală. Lui Kemmler îi era grozav frică de electricitate, şi numai el ştie ce zile a petrecut tot timpul până la executare. Sta zile întregi ascuns într’un colţ al celulei şi cu faţa acoperită. Iată şi amănunte în privinţa execu­­ţiunei: Kemmler a venit în sala de execu­­ţiune urmat de gardianul sau, care a zis către cel de faţă: — Dacă are ce­va de spus, să spună. Kemmler a urat noroc celor ce rămâ­neau în viaţă după el, şi a declarat că e gata să moară. ’Şî-a scos vesta, pan­talonii ’I-au fost tăiaţi până la jumătate pentru ca să i se aplice unul din polu­rile maşinei electrice, apoi s’a aşezat ’n jilţ, arătând el singur celor-l’alţi ca să lege bine curerile. I s’a pus apăratul pe frunte şi în sfârşit după ce ’şi-a luat adio osânditul de la toţi, executorul a apăsat bu­tonul. Kemmler a tresărit, trupul lui s’a a­­gitat şi a rămas ţeapăn apoi, rai cu fi­gura contractată. Nici un ţipăt n’a scos. Curentul a fost întrerupt după câte­va secunde. Un medic se apropie şi declară că a murit. Un alt medic apropiindu-se ia­răşi, protestă. Kemmler nu era mort. O spaimă grozavă coprinse pe asis­­tenţă. Kemmler gemea şi făcea spume la gură. Suferinţa cea mai groaznică se zu­grăvea pe faţa lui. Strigară ca să se reînceapă. Mai multe persoane se duseră de a­­colo, altele leşinară. Executorul apăsă butonul, dar curen­tul nu mai mergea. întârzierea asta ţinu şapte­zeci şi trei de secunde. In sfârşit, curentul fu restabilit, tru­pul înţepeni iar­ bale îi curseră din gură, şi de­o dată un fel de fum alb îi eşi din trup cu un miros pătrun­zător. Par’că era ars, trupul. Emoţiunea e mare la New-York, pri­cinuită de această ignobilă execuţiune. ■ LI Hârtie de ŢIGARĂ Proză şi Poesie Se aduce la cunoştinţa d-lor fabricanţi, comercianţi, Comisionari, jurnalişti, ingineri, medici, meseriaşi, etc. care doresc o respân­­dire neauzit de repede a firmei sau meseriei d-lor, atât în ţară cât şi în străinatate, că în cărticelile acestei hârnii de ţigară afară de foile menite părţei literare sunt ataşate alte foi rezervate anunciurilor, reclamelor, adreselor etc. Pe ulia din feţele fie­cărei foi sunt imprimate deosebite publicaţii, de o necesitate zilnică atât fumătorilor cât şi ne­­fumătorilor, precum : mersul trenurilor, vapoarelor şi tramvayului, cu tarifele lor, legea timbrului şi înregistrărea, greutăţi şi măsuri vechi şi noi, cursul monedelor s­teine, bâlciurile (iarmaroacele) tarifa ser­viciilor poştale în ţară şi in streinătate, ca­lendarul, etc etc. Pe faţa opusă a fozei vor fi imprimate deosebitele anunţuri, reclame, adrese etc ale abonaţilor noştrii, aşa în­cât ele vor fi citite în fie­care moment atât de fumători cât şi de nefumători. D-eii care doresc a se inscri pentru anun­­ci un reclame, adrese, etc. ori a intra în tra­tări pentru depositare, vânzare etc, sunt rugaţi a se adresa la Direcţia fabricarei şi exploatărea hârtiei de ţigară Presă şi Poesie. Director: Inginer, P. Theodora. Bucureşti, str. Francmasonă 25 bis. TEATRE-CONCERTE Opereta Germană. Direcţiunea D-nul Fr. Dorn, Grădina Pariziană (fosta Sta­­vri).—Astă-seară Luni 30 curent, se va juca piesa: Mirado. Marţi la 31 Iulie 1890, se va da piesa: Don Cesar. Operetă comică-ro­­mantică în 3 acte de O. Walter, mu­zica de Rudolf Dellinger. Miercuri 1 August. Einen lux Will­er sich machen, mare farsă în 3 acte cu cântece de Johann Nestooy. ULTIME INFORMAŢII Focul de la Agapia Duminecă, pe la orele 9 seara, a izbucnit un foc la mănăstirea A­­gapia. Un negustor de petroleu, umblând cu o lumânare pe lângă o tinichea cu gas, aceasta s’a aprins şi focul s’a întins cu o mare repeziciune, aşa că toate baracele au ars. Negustorul a fost şi el ars rău şi acum se află în căutarea spita­lului din Târgu-Neamţu. Focul a fost stins după trei ore cu ajutorul streinilor ce se află la mănăstire. Fostul Rege al Serbiei Milan şi oul său Regele Alexandru, au ple­cat la 30 iunie la Iris. D. Ristica, care, după cât se zice ar fi primit sarcina să vegheze asupra vechiului sou Suveran, îi însoţeşte. Regenţii se tem ca Milan să nu se folosească de împrejurarea că se află în lagărul de la Niş, pen­tru a răscula armata împotriva guvernului. S’a constatat că înaintea plecărei, ex- Regele a avut dese conciliabile cu ofiţerii activi ai armatei. Regele şi Principele Ferdinand, vor pleca în streinătate mâine 1 August, la ora 1 p. m. M. S. Regele, va fi însoţit de toţi miniştrii până la Predeal. Domnii Miniştri Teodor Roseti, Menelas Ghermani şi General Vlă­­descu, au plecat la Sinaia spre a fi de faţă la cel din­­urmă consi­­liu de miniştri care se va ţine subt preşedinţa Regelui, înainte de plecarea Sa în streinătate. Consiliul judeţului Oltu va fi chemat în sesiune extra­ordinară la finele lui August spre a alege membrii supleanţi ai comitetului permanent. D. Dr. I. B. Mawer s’a mutat în calea Moşilor 87, lângă biserica cu Sfinţi. Anunţăm aceasta clienţilor săi. D. Judecător de Instrucţie Ma­xim, obţinând un concediu, D. Stă­­tescu II va înlocui. Ieri a plouat în următoarele lo­calităţi din ţară : La Buhuşi, Hâr­­şova, Huşi, Moineşti, Sinaia şi Slănic. Bricul Mircea, care se afla la Trebizonda, a plecat la Batum. In urma unei petiţiuni iscălite de un mare număr de locuitori gălăţeni, prin care cere a se­creta şi clasa a treia la şcoala primară No. 8 din acel oraş, Ministerul in­strucţiunei publice a decis adău­girea ei chiar în anul acesta de­oare­ce se simţea foarte mare tre­buinţă, numărul elevilor pentru clasa a 3-a crescuse şi nu erau locale spre a’l încăpea. Pădurea Statului de la Ostrov, s’a aprins şi a ars pe o întindere de 120 hectare. Cauzele focului sunt necunoscute. O anchetă s’a început în această afacere. Focul acum este stins. Astă­zi, pe la 8 ore dimineaţa, birja No. 182, mânată fiind în goana mare, a călcat pe un băiat anume Ion Sasu. Victima impru­denţei birjarului se află la spital într’o stare negreşit deplorabilă. Repetăm şi astă­zi aceia ce am cerut D-lui prefect şi altă­ dată, de a interzice mersul trăsurilor în goana mare, căci Capitala nu e o câmpie în care sâ’șî încuie bir­jarii caii, și abuzurile de acest fel să se pedepsească aspru. * Tot Dl lui prefect ne adresăm : Eri s’a găsit pe calea Văcărești, rătăcind, o copilă în etate ca de 8 — 4 ani, cu numele Lina. Ea nu poate spune a cui este. Această copilă,găsită pe calea Văcăreşti, am văzut-o aseară pe la 9 ore la secţiunea din strada Carol I. De­sigur că până să a­­jungă aci, biata copilă a visitat câte­va secţii fără voia ei. D. Prefect înţelege că voim a spune că secţiile pe unde a par­curs nenorocita copilă a fugit de ea ca dracu de tămâe, mânând agentul la altă secţie, pe când cea d’Intâia secţie era datoare a o re­ţine, a denunţa poliţiei cazul şi aceasta să anunţe toate secţiile prin o circulară. Aşa credem că urma să se facă, iar nu să se dea din agent în a­­gent o copilă care abia numele ştie a şi-l spune. Ne-am adresat D-lui Prefect şi in cazul acesta, ca să impună mai multă seriozitate agenţilor D-sale, în mare parte nişte fanfaroni. D. P. Molaru, perceptor la mi­nisterul financelor, este numit con­trolor fiscal clasa III, în locul D-lui Bilciurescu. Este mai bine de o lună de zile de când pe stradele Făinari, Mă­celari şi Butari nu se mai vede nici un sergent atât de zi cât şi de noapte, ast­fel că pungaşii pot să-şi exercite mai cu înlesnire me­seria. Rugăm pe D. Căpitan Savopol, să ia măsuri de îndreptare şi sun­tem siguri, că ne va satisface ru­gămintea. D. Petru I. Patriciu, student în drept, ne roagă să anunţăm că şi D-sa aderă la manifestul studenţi­lor universitari din Bucureşti re­produs de noi în numărul de Du­minică. Au apărut de sub tipar în editura librăriei Speec & Comp. Amintiri din Pribegia după 1848. Nouă scrisori că­tre V. Alexandri, de Ioan Ghica, şi se află de vînzare la toate librăriile din ţară. Preţul 6 lei. Institutul Profesorilor Asociaţi Calea Victoriei, 190.—Bucuresci Direcţiunea are onoare a aduce la cu­noştinţa părinţilor de familie că de la Septembre cursurile superioare de liceu şi preparaţiunile de bacalaureat se fac în Institut de distinşii profesori liceali: Barim Nicolae doctor în litere de la Berlin. loan Blana licenţiat în litere şi filosofie. Ştef. Mihaileanu licenţiat in litere. 8 pastaciu florescn licenţiat în litere din Franţa. loan Otesan licenţiat in matematică. Nicolae Cosăpescu licenţiat in fisică-mate­mati­ci. Stefan Niculescu licenţiat in fisico-chimice Moo­ao Floreson licenţiat în St. Naturale, înscrierile se pot face în ori­ce zi la In­stitut. Tod magasin de confienta cu P­ANZ­ARIE şi LINGERIE No. 54. Strada Lipscani, No. 54 “La Tjebada* Mare depou cu Olande de Romburg, Bie­lefeld, Irlanda, Belgia şi de ciarciafuri, chifon, creton, Madapolam, Indian, Melino, pichet, pânze de mese, şervete, saltele, prosoape, mese şi şervete de Olandă. Batiste în dife­rite culori pentru cămăşi cuverturi de pat şi mese, plapami de pichet pentru vară Mare depou cu perdele naţionale (Por­tier) în diferite culori. Trisouri şi Linge­rie pentru dame şi bărbaţi. Se primeşte şi comande de ori­ce ruferie şi trusouri Asortiment de broderie şi dantele. Preţuri moderate şi fixe. Cu toată stima iniliailogen et Co. Boalele sifilitice NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mai noi me­tode radical fără durere şi îm­­pedicare, după experienţă de 19 ani. Specialist in boale lumeşti.­­­tr. TN­OR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi (Tramvay) Consultaţii de la 1Q din­ pana l­a 6 seara Loc separat de aşteptare pentru _____fie­care____________________________ f- a a fânul­at moşia Tisău din plasa I"v Uit Uliulii Săraţii, districtul Buzeu şi un parchet de pădure, parte cherestea şi lemne de­­foc, în apropiere de gara Buzeu 3 ore, sosea până în sat, şi de gara Misii 3 ore. Doritorii se vor adresa la D-na ANA MELIC, strada Spătarii No. 10 Bucureşti. CASA DE SCHIMB Michail Banzai 14, Strada Lipscani, No. 14 Alături cu Băcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felul de Efecte de Stat, după cursul zilei cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător cât şi pentru vânzător Director: R. Nowian

Next