Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)

1890-10-01 / nr. 633

ANUL HI—No. 633 n&smés®asi IO Bani ABONAMENTELE INCIT LA 1 SI 15 ALE FIE.CAREI LUNI 81 Si. PLĂTESC TOT-BEAUNA ’NAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţ« şi Sfcreinetate prin man­date poştale Un an in tero 98 lei, în strein&tate 50­­6»e luni . 15 . . . 25 Trei luni , 8 , , „ 13 LA PARIA, ziarul se găsește de vân­zare cu num&rul la Sclascul Wo. 117, Boelevard £t.­Rictiek SU.SDSCR1SELE NU SE ’NAPOEAZJ mmmmm­mm * strada nouă, m LUNI şi MARȚI 1-2 OCTOMBRE 1890 Ni&mes»sil i© Hanl ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE^ se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la^en­ta Liberă, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREin^ATE, direct la admi­nistraţie şi la toste QSîdiiSe de publicitate AnuneiurUSfgsfthâd^iv. 0,30 5. linia 7 ,a'vI|k­ar-s.i . f* jV ■■fi -VAS,-- tei „ Inserţi| |e lei rândul HALA VECHITURILOR -----■ - ----­Franța și tariful american CRIZA jiu PORTUGALIA T--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Epidemia de arpa­ria jiueu­l Suceava CAVALOTTI și CRISPI •---------------------------------*CtQrr)?** --------------------------------­Un poliţai candidat la puşcărie - C.2.VV.■£*•**♦ .. CRONICA TEATRALA Evenimentele din Elveţia NOAPTEA de CRĂCIUN Bueurescî 1 Octombre Hala vechiturilor Am de înregistrat astăzi un act ruşinos mai mult la activul Zgâr­citului încoronat. Citesc în Monitorul Oficial din 22 Septemvrie 1890, pagina 3259, ur­­mătoarele rânduri, cari, de­şi pe mine nu m’au mirat, totuşi trebue să le aduc la cunoştinţa lectorilor Adevărului. MINISTERUL AGRICULTUREI INDUSTRIEI COMERCIULUI şi DOMENIILOR Se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 6 Octomvrie 1890, orele 101/2 dimineaţă, se va ţine o licitaţiune pu­blică orală în curtea şoproanelor pala­­tidul regal din Capitală pentru vânza­rea următoarelor trei trăsuri. Un landetet, o trăsură de voiagiu­ şi o trăsură de oraş ce nu mai sunt tre­buitoare serviciului Curţei. Doritorii de a cumpăra aceste trăsuri le pot vedea în curtea şoproanelor pa­latului regal din Capitală. Amatorii, pentru a putea lua parte la concurenţă, sunt datori a depune o garanţie în sumă de lei 150 m­ nume­rar sau efecte publice garantate de Stat, şi care garanţie se va restitui cumpără­torului după ce va justifica cu recipisa de plată a casieriei centrale că a răs­puns integral prețul acestor trăsuri. No. 44.101.—1890, Septembre 20. Va să zică, pe lângă lista ci­vilă votată de Constituanta din 1866, pe lângă Domeniul Coroa­nei votat de majoritatea slugarnică a lui I. C. Brătianu în 1884. Re­gele nu are mijloace de a -şi cum­păra trăsuri şi noi contribuabilii trebue să i le procurăm. Ce batjocură! — Acest Neamţ are pielea obrazului foarte groasă. El nu ştie ce este ruşinea. Bine a zis Neculai Blaremberg intr’o întrunire publică de la Or­­feu în 1887, că Carol I nu este de­cât un Shylock încoronat. De­şi Domnitorul Cuza avea nu­mai 66 mii galbeni, totuşi legiuito­rii noştri constituanţi din 1866 au găsit de cuviinţă a plăti cu un adaos de 34 mii galbeni onoarea de a avea un Hohenzollern pe Tronul României, şi au votat pen­tru toată durata acestei Domnii o listă civilă de 100 mii galbeni, care făcea în lei vechi trei milioane, douc sute mii. O lege votată de Corpurile Le­giuitoare desfiinţează leul vechiu şi adoptă sistemul decimal. Leul nou, care nu este de­cât francul francez, înlocueşte leul vechiu. Pentru ori­ce om cinstit, gal­benul valorînd la lei 75 bani, suma de una sută mii galbeni nu poate fi egală de­cât cu un milion una sutâ şapte­zeci şi cinci mii lei noi. Banchierul încoronat primeşte din casa Statului pe fie­care an un milion una suta opt zeci şi cinci mii, una sutâ opt zeci şi cinci lei noi. Am rugat pe D. Menelas Ghermani să bine-voiască a me lămuri cu ce drept Suveranul seu primeşte a­­cest adaos de zece mii una sutâ opt­ zeci şi cinci lei noi. Dar D-l Ministru de Finance, cărui îi este de sigur ruşine de ruşinea acestui Hohenzollern, tace ca peştele. Mai mult încă. Când flagelul agiu­­lui bântuia ţara, toţi impiegaţii îşi primeau lefile în bilete de bancă. Singur Shylotkul încoronat pre­tindea să i să numere leafa sa in aur. Desfid pe simpaticul nostru Vis­tiernic să dezmintă această scâr­boasă neruşinare a Zgârcitului înco­ronat. De s’ar fi mărginit lăcomia za­rafului Carol numai la atâta ! — Dar nu, în anul 1884 a cerut lui I. C. Brătianu sâ’i dea venitul a două-spre­zece din cele mai fru­moase moşii ale Statului, moşii o­­chite de mult şi alese de El. Şi pentru ce? Fiind­că vitejii noştri ostaşi s’au ilustrat pe câm­piile bulgare, şi pentru câ lingu­şitorii au împins slugărnicia până a’L numi Mare Căpitan, ca şi cum El, prin înaltele Sale concepţiuni militare, ar fi învins la Griviţa, la Plevna, la Smârdan şi la Rahova. In fine, fostul republican I. C. Brătianu a găsit 76 de sclavi în Cameră şi 45 de g­ramoliţi în Se­nat pentru a depune la picioarele Marelui Căpitan folosinţa asupra suprafeţei şi subfeţei a 12 moşii, fără a fi supuse la vre­o dare de cauţiune. Aceste 12 moşi nu sunt spu­se la Impozite către stat. In zadar D-nii P. Cernătescu şi N. Ionescu in Cameră şi D-l V. Maniu în Senat, au combătut lă­comia regală, arătând cât este de inconstituţională această lege ; slu­goii din dealul Mitropoliei au vo­­tat-o la 5 iunie 1884, ramoliţii de pe Bulevardul Academiei au vo­­tat’o la 6 Iunie 1884 şi pana tre­mura de nerăbdare in mâna Zara­fului încoronat care s’a grăbit a o sancţiona la 8 Iunie 1884. Trei zile de umilinţă şi de ru­şine în viaţa politică a fostului conspirator I. C. Brătianu ! Am văzut, şi am văzut cu feri­cire, a zis în Cameră slugarnicul I. C. Brătianu, că Regele El însuşi, a făcut un pas ca să devie un moşnean român, şi eu am voit ca să devie cel d’inteiu moş­­nean. Ce ruşine! ce insultă aruncată moşnenilor români de a pune în fruntea lor pe cel mai necinstit zaraf, pe cel mai lacom cămătar ! Bieţii moşneni!—Ei sunt înpo­­văraţi cu sarcini şi biruri grele, şi moşneanul lui I. C. Brătianu nu plăteşte impozite către Stat, nu plăteşte nici vamă nici acci­­zuri, nu plăteşte transporturi pe liniile noastre ferate. Ministerul Domeniilor plăteşte iluminatul palatelor din Bucureşti şi Cotroceni cu suma de 40 mii lei noul. Ministerul Cultelor plăteşte mi­lile făcute de Regele şi Regina cu suma de 16 mii lei noul. Primăria Capitalei plăteşte cu­răţirea latrinelor din palatele regale. Şi tot nu e destul. La 6 octombre se vînd trăsu­rile vechi ale Regelui, şi imediat Ministerul Domeniilor va cumpăra alte noui în care vom vedea ră­­ţoindu-se pe neruşinatul bancher care stă cocoţat pe Tronul Ro­mâniei. Veniţi negustori şi mesiţî! Con­curaţi la cumpărarea trăsurilor re­gale în Curtea Palatului transfor­mată în Hală de Vechituri. Alex. V. Beldimanu­. TELEGRAME TIPPERARY, 30 Septembre.—Tri­bunalul a decis să j­udece în lipsă pe deputaţii irlandezi „O’Brien şi Dillon cari au fugit. SOFIA, 30 Septembre.—S’a încheiat o convenţiune comercială provizorie în­tre Francia şi Bulgaria pe aceleaşi baze ca şi convenţiunea încheiată cu Germa­nia şi Anglia prin care se acordă tra­tamentul naţiunei celei mai favorizate. DETMOLD, 30 Septembre. — Dieta introducând la art. 5 din legea de suc­cesiune un amendament care prevede numirea a doui deputaţi ca membri ai Regenţei, ministrul a retras legea. LONDRA, 30 Septembre.— Congre­sul literar internaţional s’a închis. Vii­torul congres se va întruni la Berlin în 1891. PARIS, 1 Octombre.—Faţă cu pri­mirea ce s’a făcut generalului de Bois­­deffre în Rusia, generalul rus Bobrikoff a fost decorat cu marele cordon al le­­giunei de onoare, sanitar despre grozava epidemie de an­gină difterică din plasa Muntele, jude­ţul Suceava. In numele umanităţii şi al patrio­tismului, mă îndrept către acei cari mai au încă simţimântul de om, cari mai au un grăunte de iubire pentru popo­rul muncitor, ca să nu lase o populaţie greagă să se stingă, ci să ridice gla­sul lor asupra acelora cari stau­ în frun­tea ţărei şi pregătesc numai alegeri, şi să-i înveţe datoria cea mai sfintă de a îngriji de populaţia care se stinge. Un sucevean. Epidemia ie viia din janetul Suceava Mortalitatea între copii datorită an­­ginei difteric­e a ajuns să fie îngrozi­toare. In judeţul Suceava e aşa de mare că sate întregi au rămas fără copii ca şi în Basarabia pe timpul epidemiilor trecute, în care s’au stins 80.000 de su­flete în 10 ani. Mai ales plasa Muntele din ace­l ju­deţ e pustiită de o furie epidemic­ă ne­auzită, şi comunele din Valea Bistriţei sufer mai mult de­cât floare. Copil­nici, şcolari, tineri adulţi, oi­ nanie de 25 d­i 30 ani, oamenii în vest­ă chiar nu au­ scăpat de cruzimea acestei boaie. In co­muna Br­oşteni s'a ivit epidemia din primăvara trecută şi de acolo s’a lăţit în satele din împrejurime, în Pârăul- Cârjei, Frasini, Mădeiu, Haleasa, Borea, Farcaşa. In comuna Madeiu au rămas numai şase şcolari, din cari trei sunt în ago­nie.I­nti­l­aţi au murit; două-zeci şi cinci de mame, rînd pe rînd, au venit jelind şi bocind la şcoală, să spue învăţă­­ru­lui că băiatul lor s'a dus pe cea­l’altă lume; în Părăul-Cîrjeă au fost până a­­cuma peste 90 de victime; în unele sate angina nu mai are ce ucide ; dar se întinde asupra altora cu toată furia în­cât Borca şi Farcaşa sunt cele mai pus ■ tiite acuma. Cine poate să-şi închipue groaza în care se află populaţia şi ta­bloul trist ce se desfăşură înaintea noas­tră. Clopotele sună cu glasul lor sinis­tru toată ziua, bocetul mamelor, jelind odrasla lor pierdută, resună în fundul văilor din munţi; un tată îngropase 5 copii, şi acuma cu capul gol, umbla prin sat, cu inima împietrită de durere, ne mai având o lacrimă să verse căci isvorul era secat de mult şi nu mai pu­tea plânge, căuta să gătească înmor­mântarea soţiei sale moartă de angină. „Ce’mi trebue gospodăria mea, de-a­­cuma e 'n zadar dacă­­mi-a luat Dum­­nezeu femeia şi copii11, zicea el şi ridi­când mâinile în sus, a esclamat cu gla­sul lui stins şi tremurător: „ Doamne, de ce nu m­ ai luat şi pe mine?‘ Acest om plângea mai amar ruina familiei sale şi jalea lui era mai adîncă de­cât plânsetul lui Marius pe ruinele Carta­­ginei. Aerul de toamnă rece şi umed apasă ca o stâncă peste inima părin­ţilor, toate satele sunt coprinse de spaimă, pare că năvălesc barbarii şi nimenea, dar nimenea nu se ocupă de dânşii; doctor de plasă nu e, doctorul de judeţ nu, se clinteşte, prefectul zice că e în ajunul alegerilor, înaltul Consiliu sa­nitar şade ca Brama pe tronul de aur, iar ţăranii se sting, se sting sîrmanii tot cu aceleaşi cuvinte pe buze, „cum ne-o fi scris“ caracteristice fatalismului lor din naştere. D . Candali, silvicultorul domenielor coroanei din judeţul Suceava, a ru­gat înadins pe D. Donici ca să ia măsuri, dar a spus „că are alegeri în curând şi n’are timp“ , apoi roagă pe subchirurgul Butil parodia medicului de plasă, ca să facă un raport la Con­siliul sanitar de la Bucuresci, dar a spus că nu este nici o epidemie. Vă­zând atâta nepăsare şi lipsă de simți­mânt omenesc în aceste animale din spe­cia Homo sapiens, n'a putut face alt­ce­va de­cât un raport către Adminis­trația centrală a domeniilor Coroanei din Bucure­ști, prin care roagă pe D­­ I. Calinderu să vestească pe Consiliul Cavalotti şi Crispi FLORENŢA, 30 Septembre. — La banchetul dat D-lui Cavalotti asistau 540 de persoane. D-nii Cavalotti şi Im­­briani au fost mult aplaudaţi la intra­rea lor în sală. D. Cavalotti a combă­tut mult discursul D lui.» Crispi pe care il acuză că se contrazice; el tratează discursul ca o diatribă. D. Imbiiani a vorbit și el. Criza din Portugalia Noul cabinet va fi compus ast­fel: D. Abreu e Souza, preşedinte „ Barbosa rezbel „ Coage afaceri streine „ Antonio Candida interne „ Mella Gouvena finanţe. Se va lua o deciziune definitivă după întrunirea tuturor acestor persoane. un poliţai candidat la puşcărie De mai multe ori s’a vorbit in ziarul nostru despre destrăbălată administraţie a judeţului Neamţu. Până acum D. General Manu a stat nemişcat şi n’a voit să iea nici o măsură pentru a scăpa acest nenorocit judeţ de societatea de exploatare, care’l administrează. Nu ştim cărei împrejurări să atri­buim indolenţa ministerială. De a­­ceea noi vom continua a da pe faţă toate faptele ce ni se vor aduce la cunoştinţă în sarcina adminis­traţiei din Neamţu până ce Primul ministru va fi silit să se deştepte şi să-şi încordeze toata energia pentru a sparge gaşca, ce s’a încui­bat la Piatra. Astă­zî, ne vom sprijini pe un act autentic în faţa căruia cre­dem că şi cei mai devotaţi amici ai D-lui General Manu se vor cruci. In oraşul Piatra există un poli­ţai Ştefănescu, protejatul primaru­lui Adamescu. Acest din urmă este preşedintele unei aşa zise societăţi economice, „Societatea Economică Română din Piatra“. Poliţaiul şi cu un frate al sod fac şi ei parte din acea societate şi următorul act autentic va do­vedi în ce mod aceşti onorabili protejaţi ai preşedintelui zisei so­cietăţi i-au mânuit fondurile. REGATUL ROMÂNIEI Crera Tribunalului judeţului Roman Certificat In urmarea cerere! ce mi s’a făcut de D. G. C. R...., observându-se actele existente la acest tribunal, din dosarul Nr. 1449 din 1889, se constată că Ge­orge şi Vasile, fraţi Ştefănescu din ur­bea Piatra sunt daţi în judecată, după deciziunile camerei de punere sub acuzaţie Nr. 105 din 1890 şi Nr. 45 din 1890, pentru faptele de fals şi sustragere de bani în prejudiţiul so­­cietăţei economice Române din Piatra, care este sorocit a se judeca la 16 No­­embre a. c. Drept care se certifică: p. grefier, G. T. Riuleanu (L. S.) No 11731 1890, Septembre 28. In faţa unui act atât de zdro­bitor, care constată că şi Camera de punere sub acuzaţie—deci ul­tima treaptă a filierei judecăto­ reşti — a găsit că poliţaiul Ştefă­nescu şi fratele sau sunt vinovaţi de fals­ă şi sustragere de bani, ce rămâne de adăugat ? Nimic alt de­cât observaţia că primarul Pietrei este protectorul acestui hoţ, că alegerile comunale sunt la uşă şi că acest hoţ este poliţaiul care va conduce campa­nia electorală din Piatra, în aju­nul intrărei sale în puşcărie. Să noteze bine generalul Manu, că funcţionarii administrativi su­periori din judeţul Neamţu închid ochii şi nu iau nici o măsură con­tra poliţaiului candidat la puşcă­rie, de­şi cunosc faptele lui. Se pare că ei au nevoe de oa­meni pătaţi pentru a-şi acoperi propriile lor pete, dar întrebăm pe D. General Manu, dacă şi D-sa crede că asemeni funcţionari fac onoare administraţiei sale. Cerem imediata înlocuire a ho­ţului de poliţaie, care ar fi tre­buit să fie de mult măturat îm­preună cu toţi protectorii săi. De nu se vor lua măsuri, vom reveni. Argus. Francia si tariful american LYON, 30 Septembre. — D. Burdeau, deputat, raportor general al bugetului, a vorbit alegătorilor săi despre bilul Mac-Kinley și a declarat că trebue să se răspundă răsboiului economic, decla­rat de America, prin represalii. Francia va sfîrși prin a recunoaște că poate rea­liza mari economii în detrimentul Ame­­ricei, cumpărînd petroliul în Rusia și cerealele în Austro Ungaria. INVETAMENTUL PRIMAE Diversele sisteme de funcţionare a institutorilor In „Românul11 de la 21 Septembre a apărut un memoriu, prin care dl. Nanu, directorul şcoalei Nr. 3 de băeţi din Giurgiu, cere ministrului şcoalelor să bine­voiască a-i aproba practicarea sis­temului pe materii în şcoala condusă de d-sa. Aceasta, in alţi termeni, vra să zică, că dl. director ar dori să împărţească cu mine şi cu cei­ l’alţi colegi obiectele de studiu, cum se face la gimnasiu şi să nu mai fim, cum suntem azi, unul la clasa I-a, altul la a II-a şi aşa mai de­parte. Din chipul cum a expus d-sa lucru­rile s’ar părea, că noi am fi fost de mai înainte înţeleşi, împărtăşind aceleaşi ve­deri în această chestiune. Lucrul nefiind însă aşa, eu sunt ţinut, să spun acum în ce chip gândesc, că ar trebui utilizat Institutorul în şcoală. Am discutat chestia cu colegii de la Bacău, când dl. ministru al şcoalelor ne-a cerut părerea asupra ei şi, încă de atunci, am condamnat actuala sistemă de a distribui pe institutori pe clase, şi motivele mi-au fost acestea. Mai întâi, institutorii fiind ţintuiţi câte 10 şi 20 de ani la o clasă, şi având de repetat aceleaşi şi iar aceleaşi materii în fie­care an, cei mai mulţi dintre ei se desgustă, perd ori­ce căldură în prele­geri şi lasă pe elev să împrumute din carte cea mai mare parte, dacă nu chiar toate cunoscinţele, cu care iese din şcoală. Cum vedeţi, din singurul acest fapt isvorăsc rele şi pentru institutori şi pen­tru şcolari. Pentru institutori, căci ei ne­­fîind prin nimic im­pinşi ca să citească, mulţi rămân înapoiaţi pa terenul cultural, pentru ele”­, căci şi ei trecând prin mâna unor ast­fel de dascăli, ies din şcoală rău preparaţi şi cu un capital de cunoscinţă, din care nu pot trage nici un folos prac­tic în viaţă. Mai este apoi şi alt­ceva. In fie­care an populaţia claselor se premeneşte, deci în fie­care an institutorul se găseşte în faţa unor copii necunoscuţi lui şi pe cari tre­bue neapărat să-i studieze, spre a le­ cu­­noaşte toate însuşirile lor sufletesc­ pre­cum şi care este capitalul intelectual cu care vine din clasa cea­lalta.— Ei bine, studiul acesta ţine 2 şi chiar 3 luni şi fără de el nu putem face un pas în instrucţie. Smulgeţi un pomişor dintr’o fată cu

Next