Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)
1890-10-01 / nr. 633
ANUL HI—No. 633 n&smés®asi IO Bani ABONAMENTELE INCIT LA 1 SI 15 ALE FIE.CAREI LUNI 81 Si. PLĂTESC TOT-BEAUNA ’NAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţ« şi Sfcreinetate prin mandate poştale Un an in tero 98 lei, în strein&tate 506»e luni . 15 . . . 25 Trei luni , 8 , , „ 13 LA PARIA, ziarul se găsește de vânzare cu num&rul la Sclascul Wo. 117, Boelevard £t.Rictiek SU.SDSCR1SELE NU SE ’NAPOEAZJ mmmmmmm * strada nouă, m LUNI şi MARȚI 1-2 OCTOMBRE 1890 Ni&mes»sil i© Hanl ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE^ se primesc direct la administraţie. Din PARIS la^enta Liberă, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREin^ATE, direct la administraţie şi la toste QSîdiiSe de publicitate AnuneiurUSfgsfthâd^iv. 0,30 5. linia 7 ,a'vI|kar-s.i . f* jV ■■fi -VAS,-- tei „ Inserţi| |e lei rândul HALA VECHITURILOR -----■ - ----Franța și tariful american CRIZA jiu PORTUGALIA T--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Epidemia de arparia jiueul Suceava CAVALOTTI și CRISPI •---------------------------------*CtQrr)?** --------------------------------Un poliţai candidat la puşcărie - C.2.VV.■£*•**♦ .. CRONICA TEATRALA Evenimentele din Elveţia NOAPTEA de CRĂCIUN Bueurescî 1 Octombre Hala vechiturilor Am de înregistrat astăzi un act ruşinos mai mult la activul Zgârcitului încoronat. Citesc în Monitorul Oficial din 22 Septemvrie 1890, pagina 3259, următoarele rânduri, cari, deşi pe mine nu m’au mirat, totuşi trebue să le aduc la cunoştinţa lectorilor Adevărului. MINISTERUL AGRICULTUREI INDUSTRIEI COMERCIULUI şi DOMENIILOR Se publică spre cunoştinţa generală că, în ziua de 6 Octomvrie 1890, orele 101/2 dimineaţă, se va ţine o licitaţiune publică orală în curtea şoproanelor palatidul regal din Capitală pentru vânzarea următoarelor trei trăsuri. Un landetet, o trăsură de voiagiu şi o trăsură de oraş ce nu mai sunt trebuitoare serviciului Curţei. Doritorii de a cumpăra aceste trăsuri le pot vedea în curtea şoproanelor palatului regal din Capitală. Amatorii, pentru a putea lua parte la concurenţă, sunt datori a depune o garanţie în sumă de lei 150 m numerar sau efecte publice garantate de Stat, şi care garanţie se va restitui cumpărătorului după ce va justifica cu recipisa de plată a casieriei centrale că a răspuns integral prețul acestor trăsuri. No. 44.101.—1890, Septembre 20. Va să zică, pe lângă lista civilă votată de Constituanta din 1866, pe lângă Domeniul Coroanei votat de majoritatea slugarnică a lui I. C. Brătianu în 1884. Regele nu are mijloace de a -şi cumpăra trăsuri şi noi contribuabilii trebue să i le procurăm. Ce batjocură! — Acest Neamţ are pielea obrazului foarte groasă. El nu ştie ce este ruşinea. Bine a zis Neculai Blaremberg intr’o întrunire publică de la Orfeu în 1887, că Carol I nu este decât un Shylock încoronat. Deşi Domnitorul Cuza avea numai 66 mii galbeni, totuşi legiuitorii noştri constituanţi din 1866 au găsit de cuviinţă a plăti cu un adaos de 34 mii galbeni onoarea de a avea un Hohenzollern pe Tronul României, şi au votat pentru toată durata acestei Domnii o listă civilă de 100 mii galbeni, care făcea în lei vechi trei milioane, douc sute mii. O lege votată de Corpurile Legiuitoare desfiinţează leul vechiu şi adoptă sistemul decimal. Leul nou, care nu este decât francul francez, înlocueşte leul vechiu. Pentru orice om cinstit, galbenul valorînd la lei 75 bani, suma de una sută mii galbeni nu poate fi egală decât cu un milion una sutâ şaptezeci şi cinci mii lei noi. Banchierul încoronat primeşte din casa Statului pe fiecare an un milion una suta opt zeci şi cinci mii, una sutâ opt zeci şi cinci lei noi. Am rugat pe D. Menelas Ghermani să bine-voiască a me lămuri cu ce drept Suveranul seu primeşte acest adaos de zece mii una sutâ opt zeci şi cinci lei noi. Dar D-l Ministru de Finance, cărui îi este de sigur ruşine de ruşinea acestui Hohenzollern, tace ca peştele. Mai mult încă. Când flagelul agiului bântuia ţara, toţi impiegaţii îşi primeau lefile în bilete de bancă. Singur Shylotkul încoronat pretindea să i să numere leafa sa in aur. Desfid pe simpaticul nostru Vistiernic să dezmintă această scârboasă neruşinare a Zgârcitului încoronat. De s’ar fi mărginit lăcomia zarafului Carol numai la atâta ! — Dar nu, în anul 1884 a cerut lui I. C. Brătianu sâ’i dea venitul a două-sprezece din cele mai frumoase moşii ale Statului, moşii ochite de mult şi alese de El. Şi pentru ce? Fiindcă vitejii noştri ostaşi s’au ilustrat pe câmpiile bulgare, şi pentru câ linguşitorii au împins slugărnicia până a’L numi Mare Căpitan, ca şi cum El, prin înaltele Sale concepţiuni militare, ar fi învins la Griviţa, la Plevna, la Smârdan şi la Rahova. In fine, fostul republican I. C. Brătianu a găsit 76 de sclavi în Cameră şi 45 de gramoliţi în Senat pentru a depune la picioarele Marelui Căpitan folosinţa asupra suprafeţei şi subfeţei a 12 moşii, fără a fi supuse la vreo dare de cauţiune. Aceste 12 moşi nu sunt spuse la Impozite către stat. In zadar D-nii P. Cernătescu şi N. Ionescu in Cameră şi D-l V. Maniu în Senat, au combătut lăcomia regală, arătând cât este de inconstituţională această lege ; slugoii din dealul Mitropoliei au votat-o la 5 iunie 1884, ramoliţii de pe Bulevardul Academiei au votat’o la 6 Iunie 1884 şi pana tremura de nerăbdare in mâna Zarafului încoronat care s’a grăbit a o sancţiona la 8 Iunie 1884. Trei zile de umilinţă şi de ruşine în viaţa politică a fostului conspirator I. C. Brătianu ! Am văzut, şi am văzut cu fericire, a zis în Cameră slugarnicul I. C. Brătianu, că Regele El însuşi, a făcut un pas ca să devie un moşnean român, şi eu am voit ca să devie cel d’inteiu moşnean. Ce ruşine! ce insultă aruncată moşnenilor români de a pune în fruntea lor pe cel mai necinstit zaraf, pe cel mai lacom cămătar ! Bieţii moşneni!—Ei sunt înpovăraţi cu sarcini şi biruri grele, şi moşneanul lui I. C. Brătianu nu plăteşte impozite către Stat, nu plăteşte nici vamă nici accizuri, nu plăteşte transporturi pe liniile noastre ferate. Ministerul Domeniilor plăteşte iluminatul palatelor din Bucureşti şi Cotroceni cu suma de 40 mii lei noul. Ministerul Cultelor plăteşte milile făcute de Regele şi Regina cu suma de 16 mii lei noul. Primăria Capitalei plăteşte curăţirea latrinelor din palatele regale. Şi tot nu e destul. La 6 octombre se vînd trăsurile vechi ale Regelui, şi imediat Ministerul Domeniilor va cumpăra alte noui în care vom vedea răţoindu-se pe neruşinatul bancher care stă cocoţat pe Tronul României. Veniţi negustori şi mesiţî! Concuraţi la cumpărarea trăsurilor regale în Curtea Palatului transformată în Hală de Vechituri. Alex. V. Beldimanu. TELEGRAME TIPPERARY, 30 Septembre.—Tribunalul a decis să judece în lipsă pe deputaţii irlandezi „O’Brien şi Dillon cari au fugit. SOFIA, 30 Septembre.—S’a încheiat o convenţiune comercială provizorie între Francia şi Bulgaria pe aceleaşi baze ca şi convenţiunea încheiată cu Germania şi Anglia prin care se acordă tratamentul naţiunei celei mai favorizate. DETMOLD, 30 Septembre. — Dieta introducând la art. 5 din legea de succesiune un amendament care prevede numirea a doui deputaţi ca membri ai Regenţei, ministrul a retras legea. LONDRA, 30 Septembre.— Congresul literar internaţional s’a închis. Viitorul congres se va întruni la Berlin în 1891. PARIS, 1 Octombre.—Faţă cu primirea ce s’a făcut generalului de Boisdeffre în Rusia, generalul rus Bobrikoff a fost decorat cu marele cordon al legiunei de onoare, sanitar despre grozava epidemie de angină difterică din plasa Muntele, judeţul Suceava. In numele umanităţii şi al patriotismului, mă îndrept către acei cari mai au încă simţimântul de om, cari mai au un grăunte de iubire pentru poporul muncitor, ca să nu lase o populaţie greagă să se stingă, ci să ridice glasul lor asupra acelora cari stau în fruntea ţărei şi pregătesc numai alegeri, şi să-i înveţe datoria cea mai sfintă de a îngriji de populaţia care se stinge. Un sucevean. Epidemia ie viia din janetul Suceava Mortalitatea între copii datorită anginei difterice a ajuns să fie îngrozitoare. In judeţul Suceava e aşa de mare că sate întregi au rămas fără copii ca şi în Basarabia pe timpul epidemiilor trecute, în care s’au stins 80.000 de suflete în 10 ani. Mai ales plasa Muntele din acel judeţ e pustiită de o furie epidemică neauzită, şi comunele din Valea Bistriţei sufer mai mult decât floare. Copilnici, şcolari, tineri adulţi, oi nanie de 25 di 30 ani, oamenii în vestă chiar nu au scăpat de cruzimea acestei boaie. In comuna Broşteni s'a ivit epidemia din primăvara trecută şi de acolo s’a lăţit în satele din împrejurime, în Pârăul- Cârjei, Frasini, Mădeiu, Haleasa, Borea, Farcaşa. In comuna Madeiu au rămas numai şase şcolari, din cari trei sunt în agonie.Intilaţi au murit; două-zeci şi cinci de mame, rînd pe rînd, au venit jelind şi bocind la şcoală, să spue învăţărului că băiatul lor s'a dus pe ceal’altă lume; în Părăul-Cîrjeă au fost până acuma peste 90 de victime; în unele sate angina nu mai are ce ucide ; dar se întinde asupra altora cu toată furia încât Borca şi Farcaşa sunt cele mai pus ■ tiite acuma. Cine poate să-şi închipue groaza în care se află populaţia şi tabloul trist ce se desfăşură înaintea noastră. Clopotele sună cu glasul lor sinistru toată ziua, bocetul mamelor, jelind odrasla lor pierdută, resună în fundul văilor din munţi; un tată îngropase 5 copii, şi acuma cu capul gol, umbla prin sat, cu inima împietrită de durere, ne mai având o lacrimă să verse căci isvorul era secat de mult şi nu mai putea plânge, căuta să gătească înmormântarea soţiei sale moartă de angină. „Ce’mi trebue gospodăria mea, de-acuma e 'n zadar dacămi-a luat Dumnezeu femeia şi copii11, zicea el şi ridicând mâinile în sus, a esclamat cu glasul lui stins şi tremurător: „ Doamne, de ce nu m ai luat şi pe mine?‘ Acest om plângea mai amar ruina familiei sale şi jalea lui era mai adîncă decât plânsetul lui Marius pe ruinele Cartaginei. Aerul de toamnă rece şi umed apasă ca o stâncă peste inima părinţilor, toate satele sunt coprinse de spaimă, pare că năvălesc barbarii şi nimenea, dar nimenea nu se ocupă de dânşii; doctor de plasă nu e, doctorul de judeţ nu, se clinteşte, prefectul zice că e în ajunul alegerilor, înaltul Consiliu sanitar şade ca Brama pe tronul de aur, iar ţăranii se sting, se sting sîrmanii tot cu aceleaşi cuvinte pe buze, „cum ne-o fi scris“ caracteristice fatalismului lor din naştere. D . Candali, silvicultorul domenielor coroanei din judeţul Suceava, a rugat înadins pe D. Donici ca să ia măsuri, dar a spus „că are alegeri în curând şi n’are timp“ , apoi roagă pe subchirurgul Butil parodia medicului de plasă, ca să facă un raport la Consiliul sanitar de la Bucuresci, dar a spus că nu este nici o epidemie. Văzând atâta nepăsare şi lipsă de simțimânt omenesc în aceste animale din specia Homo sapiens, n'a putut face altceva decât un raport către Administrația centrală a domeniilor Coroanei din București, prin care roagă pe D I. Calinderu să vestească pe Consiliul Cavalotti şi Crispi FLORENŢA, 30 Septembre. — La banchetul dat D-lui Cavalotti asistau 540 de persoane. D-nii Cavalotti şi Imbriani au fost mult aplaudaţi la intrarea lor în sală. D. Cavalotti a combătut mult discursul D lui.» Crispi pe care il acuză că se contrazice; el tratează discursul ca o diatribă. D. Imbiiani a vorbit și el. Criza din Portugalia Noul cabinet va fi compus astfel: D. Abreu e Souza, preşedinte „ Barbosa rezbel „ Coage afaceri streine „ Antonio Candida interne „ Mella Gouvena finanţe. Se va lua o deciziune definitivă după întrunirea tuturor acestor persoane. un poliţai candidat la puşcărie De mai multe ori s’a vorbit in ziarul nostru despre destrăbălată administraţie a judeţului Neamţu. Până acum D. General Manu a stat nemişcat şi n’a voit să iea nici o măsură pentru a scăpa acest nenorocit judeţ de societatea de exploatare, care’l administrează. Nu ştim cărei împrejurări să atribuim indolenţa ministerială. De aceea noi vom continua a da pe faţă toate faptele ce ni se vor aduce la cunoştinţă în sarcina administraţiei din Neamţu până ce Primul ministru va fi silit să se deştepte şi să-şi încordeze toata energia pentru a sparge gaşca, ce s’a încuibat la Piatra. Astăzî, ne vom sprijini pe un act autentic în faţa căruia credem că şi cei mai devotaţi amici ai D-lui General Manu se vor cruci. In oraşul Piatra există un poliţai Ştefănescu, protejatul primarului Adamescu. Acest din urmă este preşedintele unei aşa zise societăţi economice, „Societatea Economică Română din Piatra“. Poliţaiul şi cu un frate al sod fac şi ei parte din acea societate şi următorul act autentic va dovedi în ce mod aceşti onorabili protejaţi ai preşedintelui zisei societăţi i-au mânuit fondurile. REGATUL ROMÂNIEI Crera Tribunalului judeţului Roman Certificat In urmarea cerere! ce mi s’a făcut de D. G. C. R...., observându-se actele existente la acest tribunal, din dosarul Nr. 1449 din 1889, se constată că George şi Vasile, fraţi Ştefănescu din urbea Piatra sunt daţi în judecată, după deciziunile camerei de punere sub acuzaţie Nr. 105 din 1890 şi Nr. 45 din 1890, pentru faptele de fals şi sustragere de bani în prejudiţiul societăţei economice Române din Piatra, care este sorocit a se judeca la 16 Noembre a. c. Drept care se certifică: p. grefier, G. T. Riuleanu (L. S.) No 11731 1890, Septembre 28. In faţa unui act atât de zdrobitor, care constată că şi Camera de punere sub acuzaţie—deci ultima treaptă a filierei judecăto reşti — a găsit că poliţaiul Ştefănescu şi fratele sau sunt vinovaţi de falsă şi sustragere de bani, ce rămâne de adăugat ? Nimic alt decât observaţia că primarul Pietrei este protectorul acestui hoţ, că alegerile comunale sunt la uşă şi că acest hoţ este poliţaiul care va conduce campania electorală din Piatra, în ajunul intrărei sale în puşcărie. Să noteze bine generalul Manu, că funcţionarii administrativi superiori din judeţul Neamţu închid ochii şi nu iau nici o măsură contra poliţaiului candidat la puşcărie, deşi cunosc faptele lui. Se pare că ei au nevoe de oameni pătaţi pentru a-şi acoperi propriile lor pete, dar întrebăm pe D. General Manu, dacă şi D-sa crede că asemeni funcţionari fac onoare administraţiei sale. Cerem imediata înlocuire a hoţului de poliţaie, care ar fi trebuit să fie de mult măturat împreună cu toţi protectorii săi. De nu se vor lua măsuri, vom reveni. Argus. Francia si tariful american LYON, 30 Septembre. — D. Burdeau, deputat, raportor general al bugetului, a vorbit alegătorilor săi despre bilul Mac-Kinley și a declarat că trebue să se răspundă răsboiului economic, declarat de America, prin represalii. Francia va sfîrși prin a recunoaște că poate realiza mari economii în detrimentul Americei, cumpărînd petroliul în Rusia și cerealele în Austro Ungaria. INVETAMENTUL PRIMAE Diversele sisteme de funcţionare a institutorilor In „Românul11 de la 21 Septembre a apărut un memoriu, prin care dl. Nanu, directorul şcoalei Nr. 3 de băeţi din Giurgiu, cere ministrului şcoalelor să binevoiască a-i aproba practicarea sistemului pe materii în şcoala condusă de d-sa. Aceasta, in alţi termeni, vra să zică, că dl. director ar dori să împărţească cu mine şi cu cei l’alţi colegi obiectele de studiu, cum se face la gimnasiu şi să nu mai fim, cum suntem azi, unul la clasa I-a, altul la a II-a şi aşa mai departe. Din chipul cum a expus d-sa lucrurile s’ar părea, că noi am fi fost de mai înainte înţeleşi, împărtăşind aceleaşi vederi în această chestiune. Lucrul nefiind însă aşa, eu sunt ţinut, să spun acum în ce chip gândesc, că ar trebui utilizat Institutorul în şcoală. Am discutat chestia cu colegii de la Bacău, când dl. ministru al şcoalelor ne-a cerut părerea asupra ei şi, încă de atunci, am condamnat actuala sistemă de a distribui pe institutori pe clase, şi motivele mi-au fost acestea. Mai întâi, institutorii fiind ţintuiţi câte 10 şi 20 de ani la o clasă, şi având de repetat aceleaşi şi iar aceleaşi materii în fiecare an, cei mai mulţi dintre ei se desgustă, perd orice căldură în prelegeri şi lasă pe elev să împrumute din carte cea mai mare parte, dacă nu chiar toate cunoscinţele, cu care iese din şcoală. Cum vedeţi, din singurul acest fapt isvorăsc rele şi pentru institutori şi pentru şcolari. Pentru institutori, căci ei nefîind prin nimic impinşi ca să citească, mulţi rămân înapoiaţi pa terenul cultural, pentru ele”, căci şi ei trecând prin mâna unor astfel de dascăli, ies din şcoală rău preparaţi şi cu un capital de cunoscinţă, din care nu pot trage nici un folos practic în viaţă. Mai este apoi şi altceva. In fiecare an populaţia claselor se premeneşte, deci în fiecare an institutorul se găseşte în faţa unor copii necunoscuţi lui şi pe cari trebue neapărat să-i studieze, spre a le cunoaşte toate însuşirile lor sufletesc precum şi care este capitalul intelectual cu care vine din clasa cealalta.— Ei bine, studiul acesta ţine 2 şi chiar 3 luni şi fără de el nu putem face un pas în instrucţie. Smulgeţi un pomişor dintr’o fată cu