Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)
1890-10-24 / nr. 652
2 Toată lumea crezu că s’a finit manevrele, ba chiar se auzea că a doua zi era repaos pentru a se prepara trupele pentru defilare când pe la ora 1 noaptea se aduse la cunoştința tuturor că a doua zi divizia de Vest atacă pe cea adversară. Sentinela DIN IAŞI ! î Consiliul judeţean trebuia să se adune ieri pentru a asculta continuarea interpelăre! D-lui consilier G. A. Scorţeanu, asupra desfiinţărei docurilor de cereale. D. Donici, prefectul, a rugat însă pe amicii săi să lipsească de la consiliu pentru a împedica astfel pe interpelator a -și mai continua interpelarea. * Procesul Creditului se va judeca tocmai la 2 Ianuarie, anul viitor. Se știe că d. Const. Călinescu, inculpat și d-sa, este senator. Probabil dar că și atunci procesul se va amâna, căci d. Călinescu, nu poate fi judecat fără autorizarea Camerei.* Liberalii-uniți ieșeni au ținut aseară o mare întrunire publică în sala teatrului d-lui Scarlat Pastia. Pe mâine vom da amănunte. Corespondenţa din Ploeşti Friguri electorale — Grupurile politice. — Noul triumvirat: Filipache—Dobrescu—Scorţeanu. — Cine sunt tulburătorii publici.— Alianţa colectiviştilor cu conservatorii paraponisiţi : d-nul G. Ionescu bancherul, candidat de primar fără leafă. La Ploeşti, mai mult ca oriunde, este ştiut că frigurile electorale sunt mai acute ; aceasta se dovedeşte prin căldura cu care lucrează fiecare partid cât şi prin mulţimea grupurilor cari intră regulat în luptă. Astfel ,până acum se ştie cum liberalii disidenţi, stăpâniţi de aceiaşi teamă, ca şi liberalii naţionali, de a nu’şi pierde teremul prin o cădere la comună, s’au unit, contopindu-se într’un singur grup : acela al colectiviştilor. Pe de altă parte disidenţii—democraţi cari au refuzat, încă din Aprilie trecut, unirea cu colectiviştii, în cap cu d-nii Negoescu şi B. Spirescu; apoi grupul d-lui deputat Ionescu, care strânge tot ce poate din grupurile celelalte pentru a lua moştenirea liberalilor, şi înfine, grupul microscopic al vestitului Filipache, care se intitulează guvernamental sadea, dar care vrea să restoarne pe prefect din gelozie. Aşadar 4 grupuri sunt pe arena politică a Ploeştilor : al d-lor Stanian-Oligorescu sau colectivist; 2. al d-lor Negoescu-Spirescu sau democrat ,3. al d-lui Ionescu sau liberal, independent şi al 4-lea al d-lui Filipache Corlătescu sau al geloşilor guvernamentali. Fie care din aceste grupuri s’au constituit şi lucrează pe capete în vederea alegerilor comunale viitoare. Cel d’intâi a făcut până acum cel mai mult sgomot; intuiu * *s’a ales un comitet executiv de 10, printre care figurează obraze ca Georgescu-Patărlageanu şi vestitul K. K. şi un comitet al clubului de 30 membrii între cari, pe lângă unii membri puşi ca fală, figurează tot ce colectiviştii au mai cu vază; aci găseşti pe fostul prefect de la Brăila, Luca,Ionescu, pe fostul prefect de la Focşani, Maior Gr. Handoca, cunoscut pentru trădarea de la 11 Februarie, şi sub porecla de Han-Gruef. Aci pe foştii deputaţi şi senatori colectivişti ca d-nii M. I. Georgescu sau dascălul Gogoaşe şi Tudorache Ion, pe geanabelii — cunoscuţi ca organizatori de bande şi de masalagii — precum sergentul în resevă G. O. Dobrescu, zis şi papuc, Alex. Scorţeanu, numit şi Violatul de când cu ridicula scrisoare prin care se plângea că i s’a răpit semnătura unui proces-verbal prin violenţă, etc. Al doilea grup s’a manifestat în întrunirea cea mare a Uniţilor de la 8 Aprilie când d-nul Negoescua declarat că nu primeşte unirea cu colectiviştii, şi când tribunul (!) Eleva a fost dat jos de la tribună. Acest grup s-a manifestat prin scoaterea ziarului „Alarma“ în care se susţine unirea elementelor liberale şi democratice pe unnumăr de idei şi cu persoane nepătate şi necompromise în politică şi în care se combate teoria colectivistă de a amesteca politica militantă în afacerile comunale; acesta este grupul care se apropie cel mai mult de vedenie ■Adevărului, şi care, deşi de curând constituit, are în sinul său o mulţime de tineri de valoare şi necompromişi în nimic ca Alex. Serghiescu, fost judecător de instrucţie, A. A. Arion, fost membru la tribunalul local şi în comitetul judeţean, D. Ştefănescu, avocat şi fost membru în comitetul permanent judeţean, Gh. Alexiu mare proprietar, Matache Oprescu, comerciant şi membru în comitetul permanent, Zacharia Niolau librar, Tache Ştefănescu, Gheorghiu şi o mulţime de alţi tineri comercianţi, industriaşi şi profesiuni libere preoţi şi profesori cari—chiar dacă sunt înscrişi în alte grupuri—aprobă cu inima şi cu sufletul acţiunea acestui grup şi incurajează la luptă pe conducătorii lui. Al treilea grup, condus de d-nul C. Ienescu, s’a manifestat iarăş prin reapariţia ziarului „ Vocea Prahovei“ şi prin câteva întruniri publice, până acum şi’a ales un comitet de iniţiativă, compus din 3 membri: D-nii C. Ienescu, I. Gogălniceanu şi F. Constantinescu, din care cauză adversarii l’au poreclit „triumvirat“. Din acest grup fac parte o mulţime de comercianţi ca P. low, M. Dimitrescu, Ilie Ştefănescu, G. Carjan, P. Ionescu, Germănescu, G. Sfetescu, Fandele Negulescu şi alţii; avocaţi ca: T. Angelescu, Ştefan Niculescu, Alex. Pretorian, Apostolescu, etc., profesori, preoţi şi alţii , acest grup este cel mai numeros, după cel colectivist, care îşi dispută fotoliile comunei noastre. In fine ultimul grup, al d-lui Filipache Corlătescu, este represintat prin tot ce conservatorii din localitate au mai ruginit şi stricat, nume ca Istrate Negulescu, Vasili Neicu, maior Homoriceanu, Lache Ifimitrescu, G. Voiulescu, par dispuşi a susţine steagul ridicat în numele conservatorilor ploeşteni de cel mai compromis dintre toţi, aşa numitul „escroc-Filipache.“ In mişcările deja operate de aceste 4 grupuri s’a şi manifestat punctele de asemănare şi de deosebire dintre dînsele. Grupul colectivist s’a arătat cel mai îndârjit contra intereselor comunale, faţă de interesele politice; acestea, prin gura tutulor oratorilor, au arătat că nu vor să audă de „Gospodărie comunală“ ci privesc numai la rezultatul politic. Pentru acest cuvânt, o mulțime de orășeni cari s’au săturat de atâta politică stearpă, și avend în vedere starea de ’napsere a orașului, ar vrea să dea—fie numai pentru astă dată — concursul lor D-lui Ionescu, care, fără să fie nevoit a se declara de guvernamental, are tot sprijinul administraţiei, întru realizarea îmbunătăţirilor de care oraşul are nevoe. Se pare că guvernul central ar voi să facă ceva pentru Ploeşti, dar nu vrea să se împăuneze colectiviştii cu penele lui; de aceea n’a acordat nimic D-lui Stanian, silindu’l a ’şi da dimisia, şi probabil nici nu va acorda ceva acestui grup, care are şi imprudenţa şi nechibzuinţa să declare că nu vrea să facă la comună decât politică şi numai politică, tocmai ceea ce Ploeştenii au prea multă. In sensul cu totul contrariu ideei de politică la comună s’au manifestat grupurile lui Ionescu şi cel democrat, împrejurare care face pe mulţi să creadă că aceste grupuri lucrează în înţelegere, deşi grupul democrat lucrează cu totul independent de toate celelalte grupuri şi mai mult ca o manifestare decât pentru a se urca la putere. Tot aşa şi între grupul D-lui Filipache şi cel colectivist s’a operat o apropiere din causa duşmanului comun care este D. Ionescu. Această solidaritate s’a manifestat mai cu seamă Vineri seara, într’o întrunire provocată de D. Ienescu şi unde veniseră să facă scandal, atât Filipache cu agenţii săi cât şi geanabeţiicolectivişti G. Dobrescu şi Al. Scorţeanu cu agenţii lor. Prin urmare avem un al doilea triumviratFilipache-Dobrescu-Scorţeanu, cu scopul de a nu lăsa pe cetăţeni să discute liniştit asupra intereselor oraşului şi a tulbura orice întrunire care n’ar fi pe placul lor. Această nouă cârdăşie este aşa de potrivită în cât toată lumea s'ar felicita dacă ar putea să vadă pe aceşti 3 turburători laolaltă, căci s’ar curaţi atunci toate partidele de neghinie şi ar rămânea lupta între aceştia de o parte şi toţi oamenii serioşi de altă parte. După cât se vede lucrurile însă au să meargă mai departe, fiindcă deja se vorbeşte că oarecari tratative se fac între grupul Filipache şi cel colectivist pentru o unire de urnă. Ba unii spun că D. Ghiţă Ionescu, viitorul candidat de primar al Uniţilor, ar fi şi căzut la învoial cu Vasile Neicu pe care toată lumea l-a putut vedea umblând împreună cu D. Ionescu bancherul. Deocamdată aci stați lucrurile; în corespondența viitoare ve voi pune în curent și despre cele ce se vor mai ivi pe orizontul întunecat al politicei ploeştene. A. Murat. CRONICA LITERARA Momente de întristare Ore triste nesfârşite, Care treceţi aşa greu : Cu voinile prelungite, Să treacă, şi chinul meu. Şi încet.... încetişor, Răsfaţîndu'l, şi şi noapte Să furaţi voi al meu dor, Legănat cu blânde şoape. 'Şi să opriţi, gândul meu, De la el tot rătăceşte. Sâ’l iubesc ! asî nu mai vreu Căci tl, nu mă mai iubeşte. Ore triste, nesfârşite, Care treceţi aşa greu, Cu voinile prelungite, Să treacă şi chinul meu. Myosotis. OjhL«,. massor, elevul profeso• )3ih.lVo)j rului Metzger, având autorizaţie de liberă practică în ţară, s’a întors de la băi și dă consultațiuni de la 2—4 ore după prânz. Bulevardul Elisabeta deasupra Farmaciei. MERCURI 24 OCTOMBRE 1890 Noul minister grecesc ATENA 21, Octombrie. — E probabil că ministerul va fi astfel compus : D-nul Deliannis, interne şi război. „ Deligiorgis, afaceri streine „ Xumunduros, Marină „ Karapanos, finanţe „ Zainis sau Gerokostopulos, justiţe. „ ţValsamakis, intracţie publică. liforniaSiral In Bârlad s’a format un nou grup, independent de culoarea politică şi al cărui scop este edilitatea. Formaţiunea lui s’a făcut pe basa următorului Proces-verbal Subsemnaţii întrunindu-ne astăzi 19 Octombrie 1890 spre a ne consfătui asupra alegerilor comunale din oraşul Bârlad ; Având în vedere trista stare de lucruri în care se află comuna noastră; Considerând că această stare de lucruri se datorește în primul rînd desbinărilor create prin luptele politice de partid care au subordonat interesele comunale când unor interese egoiste de clică, când convenienţelor speciale a partidelor în luptă. Am hotărît a forma un grup independent, dezbrăcat de caracter politic, legându-ne intre noi de a lupta solidar pentru triumful unor candidaţi, care abstracţiune de culoare politică, vor presenta cele mai puternice chezăşii de cinste, de capacitate, de activitate şi de adevărată dragoste cetăţenească, şi în acest scop am ales prin aclamaţiuni unanime un comitet executiv, compus din următoarele persoane: Iacob Fătu, Dr. Ion Antoniu, Ioan Epureanu, Colonel Cocitorescu, Dimitrie Georgescu, Părintele Gheorghe Avram şi Costache Garbu, îndatorindu-ne a le da tot concursul nostru şi a urma direcţiunea lui pentru aducerea la un bun finit opera începută prin forţele noastre unite. Ioan Vergolici, Maior Pruncu, V. Canari, A. Profiriu, loan M. R. Epureanu, E. Ghinescu, T. I. Istrate, St. I. Buzdugan C. Popescu Docan, Chiriac Gain, V. Lascarov, V. Grăescu, Igiescu Mihail Diacon, Sachdlar D. Botes, Dr. I. Antoniu, V. Cămpeanu, Cocitorescu, G. Teohari, T. Paladi prut, Maior Kostahi, C. T. Sloboseanu, V. Simionod. Domnul Genneral Manu, ministru de Interne, va pleca la Sinaia mâine dimineaţă. In urma reclamaţiunei D-lui Epurescu, că la alegerile de delegaţi, cari au avut loc săptămâna trecută la Giurgiu poliţia ar fi provocat scandaluri, făcendu-se o anchetă, s’a constatat că bătăile de la cârciuma lui Scântee, din culoarea de Verde, între bivolari, au provenit din beţie şi ca s’au luat măsuri spre a se da în judecată autorii acestor scandaluri. La concursul pentru cele patru locuri de medici comunali, au reuşit D-nii doctori Saviniu, Yarnali, Petru Hagi-Stoica şi Turbure. Azi sau mâine Poliţia Capitalei se va muta în localul cel nou, din calea Victoriei, reparat după planurile D-lui arhitect Maimarol. De ale celebrului Sandu Răşcanu, prefectul poliţiei din Iaşi. Citim în Lupta: D. Petru Şoituz, un comerciant din Iaşi care a fost pus fără voia lui pe lista comunală poliţienească, a trimis următoarea demisiune D-lui prefect de poliţie Sandu Răşcanu, a cărei exactitate o garantăm. Adresa este întitulată D-lui Prefect şi preşedinte al comitetului electoral. Titlul preşedinte al comitetului electoral pe care D. Şpituz îl dă prefectului, îl esplică prin aceea că la toate întrunirile la cari a participat D. Şoituz, atât la locuinţa prefectului cât şi la celelalte, D. Sandu Răşcanu le prezida, D-sa vorbea cel întâiu şi D-sa dădea instrucţiile cuvenite. Iată demisiunea d-lui Şoituz : Domnule prefect şi preşedinte al comitetului electoral . Văzîndu-me că figurez pe lista candidaţilor pentru consiliul comunal din localitate,, vă rog Domnule prefect, cu profund respect, a şterge numele meu dintre candidaţii pentru comună, pe motiv că interesele mele personale nu-mi permit a mă ocupa şi de ale comunei. Primiţi, vă rog, Domnule prefect şi preşedinte al comitetului electoral, etc. Confraţii de la Lupta fac haz de rolul atribuit lui Sandu Răşcanu; noi îl socotim scandalos şi ruşinos. D. General Manu nu e de părerea noastră ? Duminică 21 curent, studenţii farmacişti s’au întrunit într’o sală a Universităţei, pentru a discuta câteva chestii de mare interes pentru dânşii. Discuţiile au fost conduse de d-l Iordan Bogdan, licenţiat în farmacie, asistat fiind de d-nii Curelescu şi Itianul. Adunarea a constatat că personalul farmaceutic n’a avut intenţia să se pună în grevă precum să respândise vestea. Adunarea a mai constatat că la consiliul sanitar nu există nici o petiţie prin care unii farmacişti proprietari ar fi cerut ca să se aducă asistenţi străini şi să li se permită a practica farmacia fără să mai treacă examen de admitere. A treia hotărâre a fost: Studenţii farmacişti vor cere ministerului să dea mijloacele cu care să se tipărească cursurile de botanică al d-lui dr. Grecescu şi de Zoologie al d-lui dr. Sibleanu. Aceste cursuri fiind de mare importanţă pentru studenţii farmacişti. * A patra cestiune a fost înfiinţarea unei societăţi a tinerilor farmacişti. Aici se născu o discuţie agitată, dacă în această societate au sau nu loc evreii. Această chestiune rămâne a fi decisă de un comitet de cincisprezece membrii anume : D-nii Iordan Bogdan, I. Curelescu, Itianul, Mihălcescu, Blănoiu,etc. etc. — IBIWI - Lista premiaţilor la expoziţia Viticola şi Viticola Din Craiova Medalie de aur a) Pentru vin 1. D. Simulescu, Drăgăşani. 2. Th. Calimach, Cotnari. 3. Toma Mar-Ocnean, Drăgăşani. 4. M. Traianovici, Negotin. 5. Ion Protopopescu, Mehedinţi. b) pentru lucrări şi scrieri viticole şi vinicole 1. Pepinierele viticole şi viticole ale Statului. 2. Staţiunea agronomică pentru stuciul vinurilor şi analise. 3. G. Nicoleanu, pentru scrieri viticole, vinicole şi statistice. Premiul II Medalii de aur 1. Grigore Cernătescu, Mehedinţi. 2. G. Hincu, Dolj. . 3. Ştrul Lieber, Botoşani. 4. L. Weinştein, idem. Premiul II diplomă de onoare 1. N. Volnov, Odobeşti. 2. I. Găroiu, idem. 3. N. Benea, idem. 4. Meer Stern, Botoşani, (Cotnari şi Botoşani). 5. Preotul D. Bobicescu, Romanaţî (tămăioasă). 6. Alexandru Ştefănescu, Mehedinţi. 7. Dr. Gărdăreanu, idem. 8. Ştefan Lupaşcu, Botoşani. 9. Dinu Mihail, Mehedinţi. 10. Radovan, Drăgăşani (struguri). 11. Ulise Boldescu, Dolj. 12. Marin Antonescu, idem. 13. D. Fortunescu, Dolj. 14. A. Demetrescu Dolj (champagne). 15. I. Werner, Mihăileni. 16. D. Teodorescu, Prahova. 17. I. Coloman, Dolj. 18. D. T. Stătescu, idem. 19. Gr. Alexandrescu. 20. D. Hoza, Botoşani, pentru zel şi activitate în lucrări technice viticole. Premiul III medalii de argint. 1. Lezer Schapira, Botoşani. 2. Strul D. Goldenberg,idem. 3. V. Silvian, Prahova, lucrări topografice viticole. Premiul IV medalii de bronz 1. H. Yanghele, Dolj. 2. T. I. Ionescu, Preajba. 3. Chivu Goldenberg, Botoşani, Cotnari. Menţiuni onorifice» 1. Fraţii Jilescu, Ploeşti 2. I. Dragomirescu, Ploeşti. 3. Bălutză Gheorghe, Preajba. 4. Preotul M. Florescu, Balta Verde. 5.Preotul Gerotă, Craiova. 6. I. Pompon, Mihăileni. 7. Iorgu Popovici, Craiova. Societatea funcţionarilor publici a decis a se ţine adunarea generală la 25 octombrie 1890, la orele 9 seara în sala Nr. 18 a Palatului Universităţi, când se va urma cu discuţia asupra modificărei statutelor, pentru când sunt rugaţi d-nii membri a veni negreşit. Rugăm stăruitor pe toţi abonaţii noştri, cari au fost avizaţi de espirarea abonamentului, să binevoiască a se grăbi cu preînoirea, căci, cu părere de reni, administraţia va fi nevoită a le întrerupe expediarea ziarului, potrivit înştiinţărei ce ea a adresat fiecăruia. Ba 2 Noembre va apare : Tocila Ziar umoristic ilustrat, format în 8, slub redacţiunea lui Nasone, Cucoana Margheala, Satana, Umbră, Mocan Emilius, etc. Ziarul, care va apare în fiecare joi, va cuprinde şapte pagini de text şi şapte pagini de ilustraţiuni politice, fantazii, făcute de talentatul şi îndeajuns cunoscutul caricaturist Jiquidi. Abonamentele se fac pe trimestru, a 3 lei abonamentul. Se primesc anunciurî lunare pe preţul de 2 lei anunciul, compus din 5 linii petit.Pentru orice cereri de anunciuri şi abonamente, doritorii sunt rugaţi a se adresa, strada Academiei Nr. 24, tipografia Grigore Lris. ♦•CTY*«. Administraţia darului „Adevărul“ roagă pe toţi abonaţii sei, care ’şi vor schimba domiciliul cu ocazia termenului de Sf. Dumitru, se binevoiască a’î face cunoscut noua d-lor adresă, pentru a nu suferi întârzieri în regulata primire a ziarului. La 15 Noembrie va apare: Almanahul „Românului,“ pe anul 1891. Acest almanah, pe lângă scrieri calendaristice, va cuprinde partea literare, filosofice, economice, de C. A. Rosetti, Alexandru Xenopol, I. I. Nacian, N. N. Săveanu, Gh. Ghibanescu, Maria O. A. Rosetti, A. C. Guza, I. Neniţescu, Gregoriade de Bonachy, Adela Xenopol, Lucreţia Suciu, Badea Pletea, O. Carp, Gh. din Moldova, P. Moşoiu, R. Stavri, I. Roman, D. A. Teodora, dr. Babeş, prof. Mirescu, d-ra El. Sevastos, S. Grosmann, etc., şi numeroase ilustraţiuni făcute cu multă îngrijire. Persoanele care vor să aibă almanahul sunt rugate să trimeată 1 leu 50 bani adminstraţiei Românului spre a li se espedia almanachul îndată ce va apare. Ştiri Telegrafice BELGRAD, 21 Octombre.— Circulă sgomotul că Ţareviei va face o vizită tînărului Rege Alexandru cu ocaziunea călătoriei sale în Orient; cercurile oficiale n’au încă nici o cunoştinţă de acest proiect. MADRID, 21 Octombre.— Raportul pe ultima săptămână a Bancei Spaniei arată 746 milioane de pesetas de bilete în circulație, 122 milioane în aur, 56 milioane în argint. BILBAO, 21 Octcembre.— Manevrele armatei de Nord vor începe Mercur lângă Vittoria. O cestiune personala Intre procedările „liberalismului ploeştean“ (al d-lor Grigorescu & Comp.) este şi mijlocul de a face cestiuni personale . Mi s’a spus că în întrunirea de Marţi seara 9 curent—pe când eu lipseam din oraş — d nul Grigorescu, care presida acea întrunire, m’a atacat prin gura secretarului sau G. Dobrescu, nu pentru ideile mele politice, ci personal, imputându’mî între altele că sunt un om fără nici'o carieră şi că dacă n’aş fi deputat, n’aş mai fi nimic. Fiindcă cestiunea se pune astai sî’mi dea voie onor, president al întrunirei, sâ’l întreb şi eu: tocmai acum, după ce eu mi’am dat dimisia, în interesul partidului, din două funcţii înalte în învăţământ, cari ’mi aduceau lunar 910 bladecă pe an 12X 910=10,920, tocmai acum d s a vede că eu sunt un om fără căpătâni şi prin urmare bun de nimic! ? Şi chiar dacă aşa ar fi, presupunând că eu n’am nici un alt venit ca să pot trăi onorabil — după cum mă indreptăţ°sce şi studiele şi trecutul meu — ce e drept are d-sa să’mi impute acest lucru, când nici de pomană nu ’i-am cerut nimic, nici cu împrumut nu ’mi a dat ceva, nici către alţii n’a pus vre o garanţie pentru mine. La rândul meu aş putea s- o întorc cu vârf şi îndesat argumentul acesta, dar eu nu vreau să sciu nici ce meserie are d-sa nici dacă la nevoe am dat vre-o garanţie pentru d-sa ca să-şi întâmpine unele nevoi, căci nu astfel înţeleg eu lupta în politică; din contra eu mă fălesc când pot trăi fără nevoe de bugetul Statului, cum trăesc şi astăzi şi cum am trăit şi timpul când nu eram nici deputat nici profesor la Stat, şi tocmai acesta era un motiv pentru care eu stimam pe dl. Grigorescu, că n’are nevoe de buget, dar d-sa ’şi schimbat se vede părerea, de acea dl. Grigorescu poate să lupte cum o vrea şi să mă insulte cum ’i-o plăcea, eu, nu mă voia coborî până la acest nivel în lupta ce am început contra făţărniciei sale politice şi a falsului său liberalism aşa numit ploeştean. Deocamdată cred că e destul acest răspuns la cestiunea personală. Cristu S. Negoescu —Alarma—