Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)

1890-10-24 / nr. 652

2 Toată lumea crezu că s’a finit manevrele, ba chiar se auzea că a doua zi era repaos pentru a se prepara trupele pentru defilare când pe la ora 1 noaptea se aduse la cunoştința tuturor că a doua zi divizia de Vest atacă pe cea ad­versară. Sentinela ­ DIN IAŞI ! î­ Consiliul judeţean trebuia să se adune ieri pentru a asculta continuarea inter­­pelăre! D-lui consilier G­. A. Scorţeanu, asupra desfiinţărei docurilor de cereale. D. Donici, prefectul, a rugat însă pe amicii săi să lipsească de la consiliu pen­tru a împedica ast­fel pe interpelator a -și mai continua interpelarea. * Procesul Creditului se va judeca toc­mai la 2 Ianuarie, anul viitor. Se știe că d. Const. Călinescu, inculpat și d-sa, este senator. Probabil dar că și atunci procesul se va amâna, căci d. Călinescu, nu poate fi judecat fără autorizarea Ca­merei.* Liberalii-uniți ieșeni au ținut aseară o mare întrunire publică în sala teatrului d-lui Scarlat Pastia. Pe mâine vom da amănunte. Corespondenţa din Plo­eşti Friguri electorale — Grupurile politice. — Noul triumvirat: Filipache—Dobrescu—Scor­ţeanu. — Cine sunt tulburătorii publici.­— Alianţa colectiviştilor cu conservatorii pa­raponisiţi : d-nul G. Ionescu bancherul, candidat de primar fără leafă. La Ploeşti, mai mult ca ori­unde, este ştiut că frigurile electorale sunt mai a­­cute ; aceasta se dovedeşte prin căldura cu care lucrează fie­care partid cât şi prin mulţimea grupurilor cari intră re­gulat în luptă. Ast­­fel ,până acum se ştie cum liberalii disidenţi, stăpâniţi de a­­ceiaşi teamă, ca şi liberalii­ naţionali, de a nu’şi pierde teremul prin o cădere la comună, s’au unit, contopindu-se într’un singur grup : acela al colectiviştilor. Pe de altă parte disidenţii—democraţi cari au refuzat, încă din Aprilie trecut, uni­rea cu colectiviştii, în cap cu d-nii Ne­­goescu şi B. Spirescu; apoi grupul d-lui deputat Ionescu, care strânge tot ce poate din grupurile cele­l­alte pentru a lua moştenirea liberalilor, şi în­­fine, gru­pul microscopic al vestitului Filipache, care se intitulează guvernamental sadea, dar care vrea să restoarne pe prefect din gelozie. Aşa­dar 4 grupuri sunt pe arena politică a Ploeştilor : al d-lor Stanian-Oligorescu sau colectivist; 2. al d-lor Negoescu-Spirescu sau­ de­mocrat­ ,3. al d-lui Ionescu sau libe­ral, independent şi al 4-lea al d-lui Fili­pache Corlătescu sau al geloşilor guver­namentali. Fie­ care din aceste grupuri s’au con­stituit şi lucrează pe capete în vederea alegerilor comunale viitoare. Cel d’intâi a făcut până acum cel mai mult sgo­­mot; intuiu * *s’a ales un comitet execu­tiv de 10, printre care figurează obraze ca Georgescu-Patărlageanu şi vestitul K. K. şi un comitet al clubului de 30 membrii între cari, pe lângă unii mem­bri puşi ca fală, figurează tot ce colec­tiviştii au mai cu vază; aci găseşti pe fostul prefect de la Brăila, Luca,Ionescu, pe fostul prefect de la Focşani, Maior Gr. Handoca, cunoscut pentru trădarea de la 11 Februarie, şi sub porecla de Han-Gruef. Aci pe foştii deputaţi şi se­natori colectivişti ca d-nii M. I. Geor­­gescu sau dascălul Gogoaşe şi Tudora­­che Ion, pe geanabe­lii — cunoscuţi ca or­ganizatori de bande şi de masalagii — precum sergentul în resevă G. O. Do­brescu, zis şi papuc, Alex. Scorţeanu, numit şi Violatul de când cu ridicula scrisoare prin care se plângea că i s’a răpit semnătura unui proces-verbal prin violenţă, etc. Al doilea grup s’a manifestat în în­trunirea cea mare a Uniţilor de la 8 A­­prilie când d-nul Negoescu­­a declarat că nu primeşte unirea cu colectiviştii, şi când tribunul (!) Eleva a fost dat jos de la tribună. Acest grup s-a manifes­tat prin scoaterea ziarului „Alarma“ în care se susţine unirea elementelor libe­rale şi democratice pe un­­număr de i­­dei şi cu persoane nepătate şi necom­­promise în politică şi în care se com­bate teoria colectivistă de a amesteca poli­tica militantă în afacerile comunale; a­­cesta este grupul care se apropie cel mai mult de vedenie ■Adevărului, şi care, de­şi de curând constituit, are în sinul său o mulţime de tineri de valoare şi ne­compromişi în nimic ca Alex. Serghi­­escu, fost judecător de instrucţie, A. A. Arion, fost membru la tribunalul local şi în comitetul judeţean, D. Ştefănescu, avocat şi fost membru în comitetul per­manent judeţean, Gh. Alexiu mare pro­prietar, Matache Oprescu, comerciant şi membru în comitetul permanent, Zacharia Niolau librar, Tache Ştefănescu, Gheor­­ghiu şi o mulţime de alţi tineri comer­cianţi, industriaşi şi profesiuni libere preoţi şi profesori cari—chiar dacă sunt înscrişi în alte grupuri—aprobă cu inima şi cu sufletul acţiunea acestui grup şi incurajează la luptă pe conducătorii lui. Al treilea grup, condus de d-nul C. Ienescu, s’a manifestat iarăş prin reapa­riţia ziarului „ Vocea Prahovei“ şi prin câte­va întruniri publice, până acum şi’a ales un comitet de iniţiativă, com­pus din 3 membri: D-nii C. Ienescu, I. Gogălniceanu şi F. Constantinescu, din care cauză adversarii l’au poreclit „tri­umvirat“. Din acest grup fac parte o mulţime de comercianţi ca P. low, M. Dimitrescu, Ilie Ştefănescu, G. Carjan, P. Ionescu, Germănescu, G. Sfetescu, Fandele Negulescu şi alţii; avocaţi ca: T. Angelescu, Ştefan Niculescu, Alex. Pretorian, Apostolescu, etc., profesori, preoţi şi alţii , acest grup este cel mai numeros, după cel colectivist, care îşi dis­pută fotoliile comunei noastre. In fine ultimul grup, al d-lui Filipa­che Corlătescu, este represintat prin tot ce conservatorii din localitate au mai ruginit şi stricat, nume ca Istrate Ne­gulescu, Vasili Neicu, maior Homoriceanu, Lache Ifimitrescu, G. Voiulescu, par dispuşi a susţine steagul ridicat în nu­mele conservatorilor ploeşteni de cel mai compromis dintre toţi, aşa numitul „es­­croc-Filipach­e.“ In mişcările deja operate de aceste 4 grupuri s’a şi manifestat punctele de asemănare şi de deosebire dintre dînsele. Grupul colectivist s’a arătat cel mai îndârjit contra intereselor comunale, faţă de interesele politice; acestea, prin gura tutulor oratorilor, au arătat că nu vor să audă de „Gospodărie comunală“ ci privesc numai la rezultatul politic. Pentru acest cuvânt, o mulțime­ de orășeni cari s’au săturat de atâta politică stearpă, și avend în vedere starea de ’napsere a orașului, ar vrea să dea—fie numai pentru astă dată — concursul lor D-lui Ionescu, care, fără să fie nevoit a se declara de guverna­mental, are tot sprijinul administraţiei, întru realizarea îmbunătăţirilor de care oraşul are nevoe. Se pare că guvernul central ar voi să facă ceva pentru Ploeşti, dar nu vrea să se împăuneze colectiviştii cu penele lui; de aceea n’a acordat ni­mic D-lui Stanian, silindu’l a ’şi da di­­misia, şi probabil nici nu va acorda ceva acestui grup, care are şi imprudenţa şi nechibzuinţa să declare că nu vrea să facă la comună de­cât politică şi numai politică, tocmai ceea­ ce Ploeştenii au prea multă. In sensul cu totul contrariu ideei de politică la comună s’au mani­festat grupurile­­ lui Ionescu şi cel de­mocrat, împrejurare care face pe mulţi să creadă că aceste grupuri lucrează în înţelegere, de­şi grupul democrat lucrează cu totul independent de toate cele­l­alte grupuri şi mai mult ca o manifestare de­cât pentru a se urca la putere. Tot aşa şi între grupul D-lui Filipache şi cel colectivist s’a operat o apropiere din causa duşmanului comun care este D. Ionescu. Această solidaritate s’a mani­festat mai cu seamă Vineri seara, într’o întrunire provocată de D. Ienescu şi unde veniseră să facă scandal, atât Fi­­lipache cu agenţii săi cât şi geanabeţii­­colectivişti G. Dobrescu şi Al. Scorţeanu cu agenţii lor. Prin urmare avem un al doilea trium­virat­­Filipache-Dobr­escu-Scorţeanu, cu scopul de a nu lăsa pe cetăţeni să dis­cute liniştit asupra intereselor oraşului şi a tulbura ori­ce întrunire care n’ar fi pe placul lor. Această nouă cârdăşie este aşa de potrivită în cât toată lumea s'ar felicita dacă ar putea să vadă pe aceşti 3 turburători la­o­laltă, căci s’ar curaţi atunci toate partidele de neghinie şi ar rămânea lupta între aceştia de o parte şi toţi oamenii serioşi de altă parte. După cât se vede lucrurile însă au să meargă mai departe, fiind­că deja se vorbeşte că oare­cari tratative se fac între grupul Filipache şi cel colectivist pentru o unire de urnă. Ba unii spun că D. Ghiţă Ionescu, viitorul candidat de primar al Uniţilor, ar fi şi căzut la învoia­l cu Vasile Neicu pe care toată lumea l-a putut vedea umblând împreună cu D. Ionescu bancherul. De­o­cam­dată aci stați lucrurile; în corespondența viitoare ve voi­ pune în curent și despre cele ce se vor mai ivi pe orizontul întunecat al politicei ploeş­­tene. A. Murat. CRONICA LITERARA Momente de întristare Ore triste nesfârşite, Care treceţi aşa greu : Cu voi­nile prelungite, Să treacă, şi chinul meu. Şi încet.... încetişor, Răsfaţîndu'l, şi şi noapte Să furaţi voi al meu dor, Legănat cu blânde şoap­e. 'Şi să opriţi, gândul meu, De la el tot rătăceşte. Sâ’l iubesc ! asî nu mai vreu Căci tl, nu mă mai iubeşte. Ore triste, nesfârşite, Care treceţi aşa greu, Cu voi­nile prelungite, Să treacă şi chinul meu. Myosotis. Ojh­L«,. massor, elevul profeso­• )3ih.lVo)j rului Metzger, având a­­utorizaţie de liberă practică în ţară, s’a întors de la băi și dă consultațiuni de la 2—4 ore după prânz. Bulevardul E­­lisabeta deasupra Farmaciei. MERCURI 24 OCTOMBRE 1890 Noul minister grecesc ATENA 21, Octombrie. — E proba­bil că ministerul va fi ast­fel compus : D-nul Deliannis, interne şi război. „ Deligiorgis, afaceri streine „ Xumunduros, Marină „ Karapanos, finanţe „ Zain­is sau Gerokostopulos, jus­­tiţe. „ ţValsamakis, intracţie publică. liforniaSiral In Bârlad s’a format un nou grup, independent de culoarea po­litică şi al cărui scop este edili­tatea. Formaţiunea lui s’a făcut pe basa următorului Proces-verbal Sub­semnaţii întrunindu-ne astăzi 19 Octombrie 1890 spre a ne consfătui a­­supra alegerilor comunale di­n oraşul Bârlad ; Având în vedere trista stare de lu­cruri în care se află comuna noastră; Considerând că această stare de lu­cruri se datorește în primul rînd desbi­­nărilor create prin luptele politice de partid care au subordonat interesele co­munale când unor interese egoiste de clică, când convenienţelor speciale a partidelor în luptă. Am hotărît a forma un grup inde­pendent, dezbrăcat de caracter politic, legându-ne intre noi de a lupta solidar pentru triumful unor candidaţi, care abstracţiune de culoare politică, vor presenta cele mai puternice chezăşii de cinste, de capacitate, de activitate şi de adevărată dragoste cetăţenească, şi în acest scop am ales prin aclamaţiuni una­nime un comitet executiv, compus din următoarele persoane: Iacob Fătu, Dr. Ion Antoniu, Ioan Epureanu, Colonel Cocitorescu, Dimitrie Georgescu, Părintele Gheorghe Avram şi Costac­he Garbu, îndatorindu-ne a le da tot concursul nostru şi a urma di­recţiunea lui pentru aducerea la un bun finit opera începută prin forţele noastre unite. Ioan Vergolici, Maior Pruncu, V. Canari, A. Profiriu, loan M. R. Epu­reanu, E. Gh­inescu, T. I. Istrate, St. I. Buzdugan C. Popescu Docan, Chiriac Gain, V. Lascarov, V. Grăescu, Igiescu Mihail Diacon, Sachdlar D. Botes, Dr. I. Antoniu, V. Cămpeanu, Cocitorescu, G. Teohari, T. Paladi pr­ut, Maior Kostahi, C. T. Sloboseanu, V. Simi­­onod. Domnul Genneral Manu, ministru de Interne, va pleca la Sinaia mâine dimineaţă. In urma reclamaţiunei D-lui Epu­­rescu, că la alegerile de delegaţi, cari au avut loc săptămâna tre­cută la Giurgiu poliţia ar fi pro­vocat scandaluri, făcendu-se o an­chetă, s’a constatat că bătăile de la cârciuma lui Scântee, din culoarea de Verde, între bivolari, au provenit din beţie şi ca s’au luat măsuri spre a se da în jude­cată autorii acestor scandaluri. La concursul pentru cele patru locuri de medici comunali, au reu­şit D-nii doctori Saviniu, Yarnali, Petru Hagi-Stoica şi Turbure. Azi sau mâine Poliţia Ca­pitalei se va muta în localul cel nou, din calea Victoriei, reparat după planurile D-lui arhitect Mai­­marol. De ale celebrului Sandu Răşcanu, prefec­tul poliţiei din Iaşi. Citim în Lupta: D. Petru Şoituz, un comerciant din Iaşi care a fost pus fără voia lui pe lista comunală poliţienească, a trimis următoarea demisiune D-lui prefect de poliţie Sandu Răşcanu, a cărei exactitate o ga­rantăm. Adresa este întitulată D-lui Pre­fect şi preşedinte al comitetului elec­toral. Titlul preşedinte al comitetu­lui electoral pe care D. Şpituz îl dă prefectului, îl esplică prin aceea că la­ toate întrunirile la cari a par­ticipat D. Şoituz, atât la locuinţa prefectului cât şi la cele­l­alte, D. Sandu Răşcanu le prezida, D-sa vorbea cel întâiu şi D-sa dădea instrucţiile cuvenite. Iată demisiunea d-lui Şoituz : Domnule prefect şi preşedinte al co­mitetului electoral . Văzîndu-me că figurez pe lista candi­daţilor pentru consiliul comunal din lo­calitate,, vă rog Domnule prefect, cu profund respect, a şterge numele meu dintre candidaţii pentru comună, pe mo­tiv că interesele mele personale nu-mi permit a mă ocupa şi de ale comunei. Primiţi, vă rog, Domnule prefect şi preşedinte al comitetului electoral, etc. Confraţii de la Lupta fac haz de rolul atribuit lui Sandu Răşcanu; noi îl socotim scandalos şi ruşinos. D. General Manu nu e de pă­rerea noastră ? Duminică 21 curent, studenţii farma­cişti s’au întrunit într’o sală a Univer­­sităţei, pentru a discuta câte­va chestii de mare interes pentru dânşii. Discuţiile au fost conduse de d-l Ior­dan Bogdan, licenţiat în farmacie, asis­tat fiind de d-nii Curelescu şi Itianul. Adunarea a constatat că personalul farmaceutic n’a avut intenţia să se pună în grevă precum să respândise vestea. Adunarea a mai constatat că la con­siliul sanitar nu există nici o petiţie prin care unii farmacişti proprietari ar fi cerut ca să se aducă asistenţi străini şi să li se permită a practica farmacia fără să mai treacă examen de admitere. A treia hotărâre a fost: Studenţii far­macişti vor cere ministerului să dea mij­loacele cu care să se tipărească cursu­rile de botanică al d-lui dr. Grecescu şi de Zoologie al d-lui dr. Sibleanu. Aceste cursuri fiind de mare importanţă pentru studenţii farmacişti. * A patra cestiune a fost înfiinţarea unei societăţi a tinerilor farmacişti. Aici se născu o discuţie agitată, dacă în a­­ceastă societate au sau nu loc evreii. Această chestiune rămâne a fi decisă de un comitet de cinci­spre­zece membrii anume : D-nii Iordan Bogdan, I. Cure­lescu, Itianul, Mihălcescu, Blănoiu,etc. etc. — IBIWI - Lista premiaţilor la expoziţia Viticola şi Viticola Din Craiova Medalie de aur a) Pentru vin 1. D. Simulescu, Drăgăşani. 2. Th. Calimach, Cotnari. 3. Toma Mar-Ocnean, Drăgăşani. 4. M. Traianovici, Negotin. 5. Ion Protopopescu, Mehedinţi. b­) pentru lucrări şi scrieri viticole şi vinicole 1. Pepinierele viticole şi viticole ale Statului. 2. Staţiunea agronomică pentru stu­­ci­ul vinurilor şi analise. 3. G. Nicoleanu, pentru scrieri viti­cole, vinicole şi statistice. Premiul II Medalii de aur 1. Grigore Cernătescu, Mehedinţi. 2. G. Hincu, Dolj. . 3. Ştrul Lieber, Botoşani. 4. L. Weinştein, idem. Premiul II diplomă de onoare 1. N. Volnov, Odobeşti. 2. I. Găroiu, idem. 3. N. Benea, idem. 4. Meer Stern, Botoşani, (Cotnari şi Botoşani). 5. Preotul D. Bobicescu, Romanaţî (tămăioasă). 6. Alexandru Ştefănescu, Mehedinţi. 7. Dr. Gărdăreanu, idem. 8. Ştefan Lupaşcu, Botoşani. 9. Dinu Mihail, Mehedinţi. 10­­. Radovan, Drăgăşani (struguri). 11. Ulise Boldescu, Dolj. 12. Marin Antonescu, idem. 13. D. Fortunescu, Dolj. 14. A. Demetrescu Dolj (champagne). 15. I. Werner, Mihăileni. 16. D. Teodorescu, Prahova. 17. I. Colom­an, Dolj. 18. D. T. Stătescu, idem. 19. Gr. Alexandrescu. 20. D. Hoza, Botoşani, pentru zel şi activitate în lucrări technice viticole. Premiul III medalii de argint. 1. Lezer Schapira, Botoşani. 2. Strul D. Goldenberg,­idem. 3. V. Silvian, Prahova, lucrări topo­grafice viticole. Premiul IV medalii de bronz 1. H. Yanghele, Dolj. 2. T. I. Ionescu, Preajba. 3. Chivu Goldenberg, Botoşani, Cotnari. Menţiuni onorifice­­» 1. Fraţii Jilescu, Ploeşti 2. I. Dragomirescu, Ploeşti. 3. Bălutză Gheorghe, Preajba. 4. Preotul M. Florescu, Balta Verde. 5.­­Preotul Gerotă, Craiova. 6. I. Pompon, Mihăileni. 7. Iorgu Popovici, Craiova. Societatea funcţionarilor publici a decis a se ţine adunarea gene­rală la­ 25 octombrie 1890, la o­­rele 9 seara în sala Nr. 18 a Pa­latului Universităţi, când se va ur­ma cu discuţia asupra modificărei statutelor, pentru când sunt ru­gaţi d-nii membri a veni negre­şit. Rugăm stăruitor pe toţi a­­bonaţii noştri, cari au fost a­­vizaţi de espirarea abonamen­tului, să bine­voiască a se grăbi cu preînoirea, căci, cu părere de reni, administraţia va fi ne­voită a le întrerupe expedia­­rea ziarului, potrivit înştiin­­ţărei ce ea a adresat fie­căruia. Ba 2 Noembre va apare : Tocila Ziar umoristic ilustrat, format în 8, slub redacţiunea lui Nasone, Cucoana Margheala, Satana, Umbră, Mocan E­­milius, etc. Ziarul, care va apare în fie­care joi, va cuprinde şapte pagini de text şi şapte pagini de ilustraţiuni politice, fan­­tazii, făcute de talentatul şi în­deajuns cunoscutul caricaturist Jiquidi. Abonamentele se fac pe trimestru, a 3 lei abonamentul. Se primesc anunciurî lunare pe pre­ţul de 2 lei anunciul, compus din 5 linii petit.­­Pentru ori­ce cereri de anunciuri şi a­­bonamente, doritorii sunt rugaţi a se a­­dresa, strada Academiei Nr. 24, tipo­grafia Grigore Lris. ♦•CTY*«. Administraţia darului „Adevărul“ roagă pe toţi abonaţii sei, care ’şi vor schimba domiciliul cu ocazia ter­menului de Sf. Dumitru, se bine­­voiască a’î face cunoscut noua d-lor adresă, pentru a nu suferi întârzieri în regulata primire a ziarului. La 15 Noembrie va apare: Almanahul „Românului,“ pe anul 1891. Acest­­ almanah, pe lângă scrieri ca­lendaristice, va cuprinde partea literare, filosofice, economice, de C. A. Rosetti, A­lexandru Xenopol, I. I. Nacian, N. N. Săveanu, Gh. Ghibanescu, Maria O. A. Rosetti, A. C. Guza, I. Neniţescu, Gre­­goriade de Bonachy, Adela Xenopol, Lucreţia Suciu, Badea Pletea, O. Carp, Gh. din Moldova, P. Moşoiu, R. Stavri, I. Roman, D. A. Teodora, dr. Babeş, prof. Mirescu, d-ra El. Sevastos, S. Grosmann, etc., şi numeroase ilustraţi­uni făcute cu multă îngrijire. Persoanele care vor să aibă almana­hul sunt rugate să trimeată 1 leu 50 bani adminstraţiei Românului spre a li se espedia almanachul îndată ce va a­­pare. Ştiri Telegrafice BELGRAD, 21 Octombre.— Circulă sgomotul că Ţare­viei va face o vizită tînărului Rege Alexandru cu ocaziunea călătoriei sale în Orient; cercurile ofi­ciale n’au încă nici o cunoştinţă de a­­cest proiect. M­ADRID, 21 Octombre.­— Raportul pe ultima săptămână a Bancei Spaniei arată 746 milioane de pesetas de bilete în circulație, 122 milioane în aur, 56 milioane în argint. BILBAO, 21 Octcem­bre.— Manevrele armatei de Nord vor începe Mercur­ lângă Vittoria. O cestiune personala Intre procedările „liberalismului plo­­eştean“ (al d-lor Grigorescu & Comp.) este şi mijlocul de a face cestiuni per­sonale . Mi s’a spus că în întrunirea de Marţi seara 9 curent—pe când eu lipseam din oraş — d nul Grigorescu, care presida acea întrunire, m’a atacat prin gura se­cretarului sau G. Dobrescu, nu pentru ideile mele politice, ci personal, impu­­tându’mî între altele că sunt un om fără nici'o carieră şi că dacă n’aş fi deputat, n’aş mai fi nimic. Fiind­că cestiunea se pune ast­ai sî’mi dea voie onor, president al întrunirei, sâ’l întreb şi eu: tocmai acum, după ce eu mi’am dat dimisia, în interesul parti­dului, din două funcţii înalte în învă­ţământ, cari ’mi aduceau lunar 910 b­la­­decă pe an 12X 910=10,920, tocmai a­­cum d s a vede că eu sunt un om fără căpătâni şi prin urmare bun de nimic! ? Şi chiar dacă aşa ar fi, presupunând că eu n’am nici un alt venit ca să pot trăi onorabil — după cum mă indreptăţ°sce şi studiele şi trecutul meu — ce e drept are d-sa să’mi im­pute acest lucru, când nici de pomană nu ’i-am cerut nimic, nici cu împrumut nu ’mi a dat ceva, nici către alţii n’a pus vre o garanţie pentru mine. La rân­dul meu aş putea s- o întorc cu vârf şi îndesat argumentul acesta, dar eu nu vreau să sciu nici ce meserie are d-sa nici dacă la nevoe am dat vre-o garan­ţie pentru d-sa ca să-şi întâmpine­ unele nevoi, căci nu ast­fel înţeleg eu lupta în politică; din contra eu mă fălesc când pot trăi fără nevoe de bugetul Statu­lui, cum trăesc şi astă­zi şi cum am trăit şi timpul când nu eram nici de­putat nici profesor la Stat, şi tocmai a­­cesta era un motiv pentru care eu sti­mam pe dl. Grigorescu, că n’are nevoe de buget, dar d-sa ’şi schimbat se vede părerea, de acea dl. Grigorescu poate să lupte cum o vrea şi să mă insulte cum ’i-o plăcea, eu, nu mă voia coborî până la acest nivel în lupta ce am început contra făţărniciei sale politice şi a fal­sului său liberalism aşa numit ploeştean. De­o­camdată cred că e destul acest răspuns la cestiunea personală. Cristu S. Negoescu —Alarma—

Next