Adevěrul, decembrie 1890 (Anul 3, nr. 683-706)

1890-12-01 / nr. 683

V! ANUL UI-No. 683 iyméra§ fO Bani ABONAMENTELE Eil&ftfxa ANTEIA Să te ferești, Române! de cuiu strein in casă* Rumorul I © Bana ANUNCIURILE Din BUCURESCI și JUDEȚE se pri­mesc direct la administrație, la Agenția Liberă, C. Adam și Agenția Havas, Din STREINĂTATE, direct la admi­­nistrație și la to­ate Oficiile de publicitate. Anunc­uri la pagina IV . .. 0,30 b, linia „ . HI. . . 2,­ lei , ii n » II ... 3, — lei „ Inserțiunile și Reclamele 3 lei rândul MANUSCRISELE NII SE ’NAPOEAZI V. Alexandri, UN NUMĂR VECINI.U 30 BANT adminiSTRAȚia, strada Mană, io 1 Director politic: ALEX. V. BELDIMAHU REVAC ! in­­ Strada Nouă, ia INCIT LA I SI K­ ALL FIE­ CIHH LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ’NAINT* In Bucuresei la casa Administrației Din Județe și Streinătate prin man­date poștale. Un an in țară 80 lei, in streinfctate 50 Șese luni­­ , 15 „ , , 25 Trei luni „ 8 , , „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vân­­zare cu numărul la kioscul No. 117, Boulevard St.-Michel. v.V IES101UL ȘI RESPUNSUL •---------------------•♦Mnefric'&a---------------------­Irlandezii --------------------------------sCA1Miur---------------------------------­STREINI În RUSIA ----------------------------------------------------------­Invetamentul primar rural —------------------------------------------------------­SCRISORI DIN GERMANIA --------------------------------------------------­ȘtIri militAre dIn FrAnța ----------------------­2V-*,3D. ------------- — GRADINA PREOTULUI ---—------------------------------------••----------------­MORȚI ȘI VII Bucuresci 30 Noémire Mesagiul și Răspunsul Nu ne place sa ne ocupăm de Mesagiul Tronului, nici de răspun­sul Parlamentului la acest Mesa­­giu, pentru că și unul și cel­ l’alt sunt niște formalități stupide, me­nite a discredita și mai mult sistemul monarhic, care-și datorește ființa numai îngrămădelei peste măsură a formalităților sterpe. Nici din Mesagia, nici din răs­punsul la Mesagia nu iese vre­un folos practic pentru țară și acel cari le scriu și le citesc, ca și a­­cel cari le ascultă, sunt animați de acelaș gând, nu dau nici un crezămănt celor conținute în am­bele acte. Regele citește pomelnicul legi­lor și reformelor pe care guver­nul nici nu visează a le realiza. Căci, ceea ce în realitate este a se stoarce de la Parlament, aceea nu se prevede în Mesagia. Deputații ascultă cu gândul în altă parte și mulți­­ abia pot să-și stăpânească nervii la pasagiile mai boacăne. Când vine vorba de răspunsul Parlamentului, acelaș lucru se pe­trece. Dacă raportorul comisiunei de res­­puns nu este un simplu papagal, atunci el exprimă în proiectul său de răspuns tot ce n’a visat să creadă, în aceeași ordine în care a vorbit Regele. Prin urmare, din punctul de ve­dere al folosului practic pentru țară, formalitatea stearpă, care va ținea Camera în loc cel puțin opt zile, nu va produce nimic. Opoziția va schimba cu guver­nul grațiozitățile intrate în uzul parlamentar al acelor cari se cear­tă pentru putere și cel mai grav lucru care se poate întâmpla, este ca unii opozanți să-și permită a ataca pe M. Sa cu o violență — bine întemeiată—care să scoată țipete de indignare servitorilor Co­roanei. Este chiar probabil ca — profi­tând de această ocaziune­­ opoziția să pue din nou în discuție con­­stituționalizmul guvernului actual, căruia să-i dea un asalt înverșu­nat în coloană compactă. Lucrul acesta e firesc și, dacă nouă ne pare bine ori de câte ori se răstoarnă un guvern al Palatu­lui, dacă pe noi ne încântă ori­ce atac bine susținut, îndreptat în contra arbitrariului Coroanei, dacă noi am fi perfect mulțumiți ca toată opoziția din Parlament și din țară să-și dea mâna pentru a grăbi realizarea idealului nostru ; cu toate aceste nu uităm de loc că mobilul care împinge partidele în luptă la asemenea atacuri des­perate, este numai setea de pu­tere. Totuși, dacă opoziția, în discu­ția răspunsului la Mesagia, s'ar mărgini să’și manifeste antipatia către Rege, noi n’am putea nega că purtăm oare­care interes dis­cuției. Până când vom vedea însă ce față va lua desbaterea, suntem datori să menționam împrejurarea, care deosibește discuția din acest an de aceea din anii precedenți. S’a mai întîmplat ca opoziția să facă un contra-proiect de răs­puns la Mesagia, dar atunci ea nu așternea un program de gu­­vernămînt, ci se mărginea a ex­prima nemulțumirile sale contra guvernului, sau a descrie actele abuzive și nelegale comise de con­silierii M. Sale în anumite împre­jurări. De rîndul acesta, opoziția pro­­priu zisă, aceea care aspiră să ia succesiunea guvernului actual răs­­turnându’l, s’a abținut de la ale­gerea comisiunei de răspuns la Mesagia și deci nu are un con­tra-proiect de răspuns. In schimb, s’a ales în această comisiune d-l Gr. Panu, inițiatorul și șeful unui nou partid politic, partid în al că­rui program se cuprinde: votul universal și dacă nu republica pe față, cel puțin o reducere a pre­rogativelor Coroanei până la a face din Suveran ceva mai puțin de­cât un președinte de republică, D. Panu, care a avut de îndu­rat multe neplăceri din cauza ata­curilor sale — foarte bine înteme­iate—în contra persoanei lui Carol I. D. Panu a făcut un contra-proiect de răspuns la Adresa Regelui și în acest răspuns, pe lângă pro­gramul radical, se cuprinde și un principiu care este în flagrantă contra­zicere cu acest program . Principiul, că Regele — pentru a trece la posteritate — trebue să se pue în capul mișcărei democratice din țară și să caute a realiza re­formele progresiste cerute de spi­ritul timpului. Asupra acestei contraziceri, pre­cum și asupra faptului că D. Panu vorbește cu Carol I ca un om care n’a avut nimic de împărțit cu M. Sa, care nu s-a imputat nici o dată nimic, vom reveni în­­tr'unul din numerile viitoare. S. R. -------------------------------------------------­ TELEGRAME ROMA 29, Noembrie.— D-nul Bian­­cheri a fost reales președinte al Came­rei cu 364 voturi din 410 votanți; d-nil Bacceli, Villa, di Rudini și Tenani au fost aleși vice-președinți. ST .­PETERSBURG 29, Noembrie.— Gazeta Bursei Ireproduce o știre după care Banca Angliei ar fi propus admi­­nistrațiunii finanțelor rusești să-i lase pen­tru un timp creanțele rusești asupra ca­sei Baring Brothers. VIENA, 29 Noembrie. — Comisiunea bugetară a aprobat bugetul provizoriu. Ministrul Finanțelor a declarat că el nu poate să se explice încă în privința re­­gulării etalonului monetar, de­oare­ce câte­va punte nu sunt încă bine elimi­­nate; o anchetă se va deschide în cu­rând în această privință. PARIS, 29 Noembrie.—D. Freycinet a fost ales membru al Academiei fran­ceze cu 20 de voturi din 38. Senatorul Edmond Lafayette, nepotul Generalului Lafayette, a murit. — Padlewschi, omorîtorul lui Seli­­verstoff, se zice că s’ar fi îndreptat spre Austro-Ungaria, autoritățile au primit ordinul de a exersa cea mai mare su­­praveghiere. CETINGE, 29 Noembrie.— Marișorii s'au făcut culpabili de o nouă agresiune, ei au lovit greu pe un muntenegrean, administrațiunea muntenegreană a arestat 7 din agresori. -Noul consiliu Mirai elvețian BERNA, 19 Noembre. — Consiliul federal a supus­­dunărei Federale noua convențiune de încheiat cu Aus­­tro-Ungaria*contra epizootiei. I­­ nnl Welts a fost ales președinte și D-l Hauser vice-președinte al Confede­­rațiunii; D. Blaes președinte și D. Hofner vice­președinte al tribuna­lului federal. Străinii în Rusia Gazeta Rusească din St. Peters­burg anunță că guvernul va supu­ne in curând Consiliului Imperiului un proiect de lege care oprește co­­lonizarea Rusiei cu străini; membrii coloniilor stabilite vor trebui să se naturalizeze sau să părăsească țara. Presa află din St. Petersburg că noua lege contra evreilor va fi pu­blicată la 1 ianuarie. Legea oprește de a vinde, de a arenda sau de a hipoteca proprietățile funciare evre­ilor ; ea desființează privilegiul co­­mersanților evrei de a cumpăra pă­mânturi afară din teritoriul domi­ciliului lor; lucrătorii evrei pierd drepturile lor actuale; creștinii ca și evreii vor fi pedepsiți în caz de violare a legei. O nouă întrebare Astă­zi avem un ministru titular la Culte și instrucțiune publică. întrebăm dar ce se face cu cei 12000 galbeni dăruiți de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresată Ministru­lui de culte C. A. Rosetti și publicată în „Monitorul“ cu Nr. 118 ? Care este așezământul de bine­facere fondat cu această sumă ? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astă­zi suma dăruită ? Știri militare din Franța „L’Echo de Paris“ anunță că generalul de Mirabel lucrează la un nou regulament asupra statu­­lui-major; după acest regulament ofițerii de stat major nu vor mai fi de­cât auxiliarii comandamen­telor fără a avea acțiunea diri­­gentă în afacerile militare; răs­punderea este lăsată cu totul ge­neralilor. Escadra Mediteranei a părăsit Tulonul pentru a face în largul mării manevrele de tir și evolu­­țiuni; ea se va duce în urmă spre întâmpinarea escadrei rusești care va sosi către 20 Decembrie la Villefranche și care, se zice, că va fi invitată la Tulon. Irlandezii DUBLIN, 29 Noembre. — Se des­­minte știrea după care anti-parneliștii ar fi pus mâna pe birourile ziarului „United Ireland.“ Cu toată această des­­mințire, se asigură la Londra că d-nul Bodkin, redactorul ziarului, concediat de d-nul Parnel, a năvălit noaptea din urmă ziarul cu 20 oameni, dar el s-a retras azi după îndemnul partizanilor d-lui Parnell, însoțiți de un portărel. LONDRA, 29 Noembre. — D-1 Par­nell a plecat spre Cork. Anti-parneliștii au publicat un ma­nifest care zice că ei au fost obligați de a depărta pe d-l Parnell, pentru că fără aceasta el ar fi fost trădătorii cau­zei irlandeze și că cestiunea „home­rule“ ar fi suferit o neisbândă în alegerile ge­nerale viitoare; partidul va face tot po­ sibilul de a menține alianța cu demo­crația engleză. DUBLIN 29, Noembrie. — D-nul Parnell, în discursul ce a ținut ieri îna­intea unui auditor numeros, s’a aperat că nu el este acela care a provocat crima. Dacă­­ d-nul Gladstone s’ar fi explicat mai curând el ar fi cerut avisul colegi­lor săi asupra chestiunii retragerii sale, această chestiune are o importanță vi­tală pentru mișcarea constituțională în favoarea lui home­rulle. El va remâne cre­dincios liniei de purtare ce a urmat-o de 16 ani. SAMBATA 1 DECEMBRE 1890 Scrisori din Germania Corespondența specială a Adevărului Și iar a ținut temperatul-refor­­mator un discurs ce a durat o oră și mai bine ! Este poate pentru întâia dată într’un Stat monarhic ca Capul coronat să ia o parte a­­tât de activă și directă intr’un resort oare­care și să deschiză In persoană printr’o lungă cuvin­­tare o anchetă ca acea școlară germană ce s’a deschis alată­ieri la Berlin. Modul de procedare al lui Wilhelm al II este íntr’adevĕr unic în felul său. Nu este o ra­mură de activitate in stat căruia acest monarh să nu-i deie o deo­sebită atențiune și cu tot entusi­­asmul unui om tön­ăr el ia parte la lupta ce s’a încins la finele a­­cestui veac între instituțiile trăite și între cele cu viitor. Wilhelm al II-lea caută să reînvie tradițiile vechi care erau altă dată izvorul acelui patriotizm ce a dus la cu­ceriri exclusiv naționale și șovi­­niste și își Inchipue că face cine știe ce concesiuni timpului modern! El se străduește a reîmprospăta în memoria contimporanilor săi compatrioți, cât de mult bine au făcut în trecut națiunilor Monar­hiile, căci o mână nevăzutä a scris pe păretele Palatului său: „Mane, Tekel, Titarsim ș! Wilhelm alll-lea,pe care o fantomă îl urmă­rește, Democrația și Republicanismul, identifică cum am mai zis, țara, Statul, interesele poporului cu no­țiunea Monarh­iei; pentru dânsul e întrupată în această Formă de Stat toată ordinea social-politică și economică a unei țări. Aceasta trebue în­tot­dea­una avut în ve­dere când se discută reformele lui. Energia și activitatea ce desfășu­ră sunt demne de admirat dar sunt vrednice pentru o cauză mai bună. Cine pleacă de la premise false nu ajunge nici­o dată la un rezultat practic, la rezultatul dorit, și pen­tru Wilhelm al II reformele nu sunt scopul ci numai mijloacele. El ’și-a pus întrebarea: Intre in­stituțiile de căpetenie într’un Stat, care poate contribui mai mult pentru întărirea și reînvierea in inima maselor a dragostei pentru Monarc­ie? Și M. S. ’și-a răspuns : Școala! Și dacă ea n’a dat până azi roadele ce se aștepta să deie, atunci, trebue reformată. Tinerei generații trebue întipărit in min­te că nu există altă Formă de Stat mai bună de­cât cea monar­hică. Wilhelm al II-lea uită însă în combinațiile sale, un lucru mai în­­tâist de toate. Când generațiunea aceasta tănără părăsește băncile școalei și aruncă o privire furișată peste Rhin, vede un alt Stat dacă nu mai bine, dar tot atât de bine organizat, cu o stare financiară mai înfloritoare, cu mai mari li­bertăți și care este republican ! Cum își va ajuta aci tinerul Monarh, aceasta încă nu se știe, dar faptul e constatat că o mulțime de Ger­mani se duc în Franța și în El­veția, își scutură hainele de pra­ful monarhic și se întorc buni și convinși republicani. In discursul său de deschidere Imperatul-reformator a făcut as­pre mustrări corpului didactic ger­man care de la sine ar fi trebuit să întreprinză lupta de exterminare contra ideilor răsvrâtitoare, învăță­torii ar fi trebuit să dea o așa in­strucție generațiunei tinere că acei care sunt azi de pildă cu Dînsul, cu împăratul, de c­etate, să fi pu­tut forma materialul cu care să poată ajunge a stăpâni mai repede mișcarea democratică și socialistă. Wilhelm al 11-lea, cu alte cuvinte, nu vrea alt­ceva de­cât Politică în școală și ca toată instrucția să fie tendențioasă. Numai o singură con­diție cere : Politica ce se va face să fie monarhică și cu strigătul de : „Treu zu Kaizer und Reich!“ sa nu se altereze... nici­odată. Dar iar uită un lucru: Sabia are două tăișuri. Dacă convincțiunile cor­pului didactic nu vor fi acele ale Monarhului și făcănd uz de drep­tul proclamat de a face Politică—■ vor face una ostilă Monarhiei, atunci ?— Atunci Wilhelm al II-lea va propune noi reforme ! • N’aveți ceva jefuițî In Româ­nia ca să’mi trimeteți încoace? Se vînd cu preț foarte bun aici, în țara filosofilor, căci se simte tare lipsa lor. Marele pitic Wind­horst fiind de părere că el pot contribui nespus de mult la pro­gresul poporului german a și de­pus pe masa Reichstagului u­n proiect de lege pentru rechiema­­rea acestui Ordin exilat. Din no­rocire, norodul e prost peste tot locul, și nu’i de loc de părerea Leaderului Ultramontanilor. Pro­testele contra acestui proiect de lege curg și nu mai departe de­cât azi s’a trimis un asemenea pro­test din Stuttgart acoperit cu vr’o 4000 iscălituri.Radicalii și socialiștii vor vota pentru rechemarea Or­dinului, fiind-că aceste două par­tide sunt din principiu contra tu­turor legilor esclusiviste. Conser­vatorii, din potrivă, vor vota, fără ca cine­va să se fi putut aștepta la așa ceva din partea lor, contra d-lui Windhorst. Intru aceasta Leon al XIII își freacă deja mâinile sa­le osoase de bucurie și fiind si­gur de isbândă a și pus la cale ca să se înființeze cât de curând în Germania două­spre­zece Semi­nare jesuitice! Bucură-te și fii recunoscător, po­por german, pentru perspectiva ce ți se deschide spre a te putea lumina și apăra cu fanatizm și credință Tronul și Altarul ce’țî do­resc tot binele, cărora Iasă tu din ignoranță și sălbătăcie le dai cu piciorul! Intr’unul din numerile viitoare voi­ povesti cetitorilor chestia u­­nor rufe murdare în care e ames­tecat împăratul și fostul său mi­nistru de Lucius, rufe pe care fo­ile, spălătoresele guvernamentale și ale Tronului, se păznesc în za­dar să le spele cu săpun, leșie și chiar cu c­or. Tot murdare rămân­ Răpciuneanu. Edilitate Trotuarele In București Se știe cât de strivte și sucite sunt pe unele strade din București trotuare­le, așa că une­ori dacă te întâlnești cu o a doua persoană trebuie să te da­ jos dupe trotuar spre a’i face loc. Pe lingă toate aceste inconveniente mai găsești

Next