Adevěrul, decembrie 1890 (Anul 3, nr. 683-706)
1890-12-01 / nr. 683
V! ANUL UI-No. 683 iyméra§ fO Bani ABONAMENTELE Eil&ftfxa ANTEIA Să te ferești, Române! de cuiu strein in casă* Rumorul I © Bana ANUNCIURILE Din BUCURESCI și JUDEȚE se primesc direct la administrație, la Agenția Liberă, C. Adam și Agenția Havas, Din STREINĂTATE, direct la administrație și la toate Oficiile de publicitate. Anuncuri la pagina IV . .. 0,30 b, linia „ . HI. . . 2, lei , ii n » II ... 3, — lei „ Inserțiunile și Reclamele 3 lei rândul MANUSCRISELE NII SE ’NAPOEAZI V. Alexandri, UN NUMĂR VECINI.U 30 BANT adminiSTRAȚia, strada Mană, io 1 Director politic: ALEX. V. BELDIMAHU REVAC ! in Strada Nouă, ia INCIT LA I SI K ALL FIE CIHH LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ’NAINT* In Bucuresei la casa Administrației Din Județe și Streinătate prin mandate poștale. Un an in țară 80 lei, in streinfctate 50 Șese luni , 15 „ , , 25 Trei luni „ 8 , , „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioscul No. 117, Boulevard St.-Michel. v.V IES101UL ȘI RESPUNSUL •---------------------•♦Mnefric'&a---------------------Irlandezii --------------------------------sCA1Miur---------------------------------STREINI În RUSIA ----------------------------------------------------------Invetamentul primar rural —------------------------------------------------------SCRISORI DIN GERMANIA --------------------------------------------------ȘtIri militAre dIn FrAnța ----------------------2V-*,3D. ------------- — GRADINA PREOTULUI ---—------------------------------------••----------------MORȚI ȘI VII Bucuresci 30 Noémire Mesagiul și Răspunsul Nu ne place sa ne ocupăm de Mesagiul Tronului, nici de răspunsul Parlamentului la acest Mesagiu, pentru că și unul și cel l’alt sunt niște formalități stupide, menite a discredita și mai mult sistemul monarhic, care-și datorește ființa numai îngrămădelei peste măsură a formalităților sterpe. Nici din Mesagia, nici din răspunsul la Mesagia nu iese vreun folos practic pentru țară și acel cari le scriu și le citesc, ca și acel cari le ascultă, sunt animați de acelaș gând, nu dau nici un crezămănt celor conținute în ambele acte. Regele citește pomelnicul legilor și reformelor pe care guvernul nici nu visează a le realiza. Căci, ceea ce în realitate este a se stoarce de la Parlament, aceea nu se prevede în Mesagia. Deputații ascultă cu gândul în altă parte și mulți abia pot să-și stăpânească nervii la pasagiile mai boacăne. Când vine vorba de răspunsul Parlamentului, acelaș lucru se petrece. Dacă raportorul comisiunei de respuns nu este un simplu papagal, atunci el exprimă în proiectul său de răspuns tot ce n’a visat să creadă, în aceeași ordine în care a vorbit Regele. Prin urmare, din punctul de vedere al folosului practic pentru țară, formalitatea stearpă, care va ținea Camera în loc cel puțin opt zile, nu va produce nimic. Opoziția va schimba cu guvernul grațiozitățile intrate în uzul parlamentar al acelor cari se ceartă pentru putere și cel mai grav lucru care se poate întâmpla, este ca unii opozanți să-și permită a ataca pe M. Sa cu o violență — bine întemeiată—care să scoată țipete de indignare servitorilor Coroanei. Este chiar probabil ca — profitând de această ocaziune opoziția să pue din nou în discuție constituționalizmul guvernului actual, căruia să-i dea un asalt înverșunat în coloană compactă. Lucrul acesta e firesc și, dacă nouă ne pare bine ori de câte ori se răstoarnă un guvern al Palatului, dacă pe noi ne încântă orice atac bine susținut, îndreptat în contra arbitrariului Coroanei, dacă noi am fi perfect mulțumiți ca toată opoziția din Parlament și din țară să-și dea mâna pentru a grăbi realizarea idealului nostru ; cu toate aceste nu uităm de loc că mobilul care împinge partidele în luptă la asemenea atacuri desperate, este numai setea de putere. Totuși, dacă opoziția, în discuția răspunsului la Mesagia, s'ar mărgini să’și manifeste antipatia către Rege, noi n’am putea nega că purtăm oarecare interes discuției. Până când vom vedea însă ce față va lua desbaterea, suntem datori să menționam împrejurarea, care deosibește discuția din acest an de aceea din anii precedenți. S’a mai întîmplat ca opoziția să facă un contra-proiect de răspuns la Mesagia, dar atunci ea nu așternea un program de guvernămînt, ci se mărginea a exprima nemulțumirile sale contra guvernului, sau a descrie actele abuzive și nelegale comise de consilierii M. Sale în anumite împrejurări. De rîndul acesta, opoziția propriu zisă, aceea care aspiră să ia succesiunea guvernului actual răsturnându’l, s’a abținut de la alegerea comisiunei de răspuns la Mesagia și deci nu are un contra-proiect de răspuns. In schimb, s’a ales în această comisiune d-l Gr. Panu, inițiatorul și șeful unui nou partid politic, partid în al cărui program se cuprinde: votul universal și dacă nu republica pe față, cel puțin o reducere a prerogativelor Coroanei până la a face din Suveran ceva mai puțin decât un președinte de republică, D. Panu, care a avut de îndurat multe neplăceri din cauza atacurilor sale — foarte bine întemeiate—în contra persoanei lui Carol I. D. Panu a făcut un contra-proiect de răspuns la Adresa Regelui și în acest răspuns, pe lângă programul radical, se cuprinde și un principiu care este în flagrantă contrazicere cu acest program . Principiul, că Regele — pentru a trece la posteritate — trebue să se pue în capul mișcărei democratice din țară și să caute a realiza reformele progresiste cerute de spiritul timpului. Asupra acestei contraziceri, precum și asupra faptului că D. Panu vorbește cu Carol I ca un om care n’a avut nimic de împărțit cu M. Sa, care nu s-a imputat nici o dată nimic, vom reveni într'unul din numerile viitoare. S. R. ------------------------------------------------- TELEGRAME ROMA 29, Noembrie.— D-nul Biancheri a fost reales președinte al Camerei cu 364 voturi din 410 votanți; d-nil Bacceli, Villa, di Rudini și Tenani au fost aleși vice-președinți. ST .PETERSBURG 29, Noembrie.— Gazeta Bursei Ireproduce o știre după care Banca Angliei ar fi propus administrațiunii finanțelor rusești să-i lase pentru un timp creanțele rusești asupra casei Baring Brothers. VIENA, 29 Noembrie. — Comisiunea bugetară a aprobat bugetul provizoriu. Ministrul Finanțelor a declarat că el nu poate să se explice încă în privința regulării etalonului monetar, deoarece câteva punte nu sunt încă bine eliminate; o anchetă se va deschide în curând în această privință. PARIS, 29 Noembrie.—D. Freycinet a fost ales membru al Academiei franceze cu 20 de voturi din 38. Senatorul Edmond Lafayette, nepotul Generalului Lafayette, a murit. — Padlewschi, omorîtorul lui Seliverstoff, se zice că s’ar fi îndreptat spre Austro-Ungaria, autoritățile au primit ordinul de a exersa cea mai mare supraveghiere. CETINGE, 29 Noembrie.— Marișorii s'au făcut culpabili de o nouă agresiune, ei au lovit greu pe un muntenegrean, administrațiunea muntenegreană a arestat 7 din agresori. -Noul consiliu Mirai elvețian BERNA, 19 Noembre. — Consiliul federal a supusdunărei Federale noua convențiune de încheiat cu Austro-Ungaria*contra epizootiei. I nnl Welts a fost ales președinte și D-l Hauser vice-președinte al Confederațiunii; D. Blaes președinte și D. Hofner vicepreședinte al tribunalului federal. Străinii în Rusia Gazeta Rusească din St. Petersburg anunță că guvernul va supune in curând Consiliului Imperiului un proiect de lege care oprește colonizarea Rusiei cu străini; membrii coloniilor stabilite vor trebui să se naturalizeze sau să părăsească țara. Presa află din St. Petersburg că noua lege contra evreilor va fi publicată la 1 ianuarie. Legea oprește de a vinde, de a arenda sau de a hipoteca proprietățile funciare evreilor ; ea desființează privilegiul comersanților evrei de a cumpăra pământuri afară din teritoriul domiciliului lor; lucrătorii evrei pierd drepturile lor actuale; creștinii ca și evreii vor fi pedepsiți în caz de violare a legei. O nouă întrebare Astăzi avem un ministru titular la Culte și instrucțiune publică. întrebăm dar ce se face cu cei 12000 galbeni dăruiți de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresată Ministrului de culte C. A. Rosetti și publicată în „Monitorul“ cu Nr. 118 ? Care este așezământul de binefacere fondat cu această sumă ? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astăzi suma dăruită ? Știri militare din Franța „L’Echo de Paris“ anunță că generalul de Mirabel lucrează la un nou regulament asupra statului-major; după acest regulament ofițerii de stat major nu vor mai fi decât auxiliarii comandamentelor fără a avea acțiunea dirigentă în afacerile militare; răspunderea este lăsată cu totul generalilor. Escadra Mediteranei a părăsit Tulonul pentru a face în largul mării manevrele de tir și evoluțiuni; ea se va duce în urmă spre întâmpinarea escadrei rusești care va sosi către 20 Decembrie la Villefranche și care, se zice, că va fi invitată la Tulon. Irlandezii DUBLIN, 29 Noembre. — Se desminte știrea după care anti-parneliștii ar fi pus mâna pe birourile ziarului „United Ireland.“ Cu toată această desmințire, se asigură la Londra că d-nul Bodkin, redactorul ziarului, concediat de d-nul Parnel, a năvălit noaptea din urmă ziarul cu 20 oameni, dar el s-a retras azi după îndemnul partizanilor d-lui Parnell, însoțiți de un portărel. LONDRA, 29 Noembre. — D-1 Parnell a plecat spre Cork. Anti-parneliștii au publicat un manifest care zice că ei au fost obligați de a depărta pe d-l Parnell, pentru că fără aceasta el ar fi fost trădătorii cauzei irlandeze și că cestiunea „homerule“ ar fi suferit o neisbândă în alegerile generale viitoare; partidul va face tot po sibilul de a menține alianța cu democrația engleză. DUBLIN 29, Noembrie. — D-nul Parnell, în discursul ce a ținut ieri înaintea unui auditor numeros, s’a aperat că nu el este acela care a provocat crima. Dacă d-nul Gladstone s’ar fi explicat mai curând el ar fi cerut avisul colegilor săi asupra chestiunii retragerii sale, această chestiune are o importanță vitală pentru mișcarea constituțională în favoarea lui homerulle. El va remâne credincios liniei de purtare ce a urmat-o de 16 ani. SAMBATA 1 DECEMBRE 1890 Scrisori din Germania Corespondența specială a Adevărului Și iar a ținut temperatul-reformator un discurs ce a durat o oră și mai bine ! Este poate pentru întâia dată într’un Stat monarhic ca Capul coronat să ia o parte atât de activă și directă intr’un resort oarecare și să deschiză In persoană printr’o lungă cuvintare o anchetă ca acea școlară germană ce s’a deschis alatăieri la Berlin. Modul de procedare al lui Wilhelm al II este íntr’adevĕr unic în felul său. Nu este o ramură de activitate in stat căruia acest monarh să nu-i deie o deosebită atențiune și cu tot entusiasmul unui om tönăr el ia parte la lupta ce s’a încins la finele acestui veac între instituțiile trăite și între cele cu viitor. Wilhelm al II-lea caută să reînvie tradițiile vechi care erau altă dată izvorul acelui patriotizm ce a dus la cuceriri exclusiv naționale și șoviniste și își Inchipue că face cine știe ce concesiuni timpului modern! El se străduește a reîmprospăta în memoria contimporanilor săi compatrioți, cât de mult bine au făcut în trecut națiunilor Monarhiile, căci o mână nevăzutä a scris pe păretele Palatului său: „Mane, Tekel, Titarsim ș! Wilhelm alll-lea,pe care o fantomă îl urmărește, Democrația și Republicanismul, identifică cum am mai zis, țara, Statul, interesele poporului cu noțiunea Monarhiei; pentru dânsul e întrupată în această Formă de Stat toată ordinea social-politică și economică a unei țări. Aceasta trebue întotdeauna avut în vedere când se discută reformele lui. Energia și activitatea ce desfășură sunt demne de admirat dar sunt vrednice pentru o cauză mai bună. Cine pleacă de la premise false nu ajunge nicio dată la un rezultat practic, la rezultatul dorit, și pentru Wilhelm al II reformele nu sunt scopul ci numai mijloacele. El ’și-a pus întrebarea: Intre instituțiile de căpetenie într’un Stat, care poate contribui mai mult pentru întărirea și reînvierea in inima maselor a dragostei pentru Monarcie? Și M. S. ’și-a răspuns : Școala! Și dacă ea n’a dat până azi roadele ce se aștepta să deie, atunci, trebue reformată. Tinerei generații trebue întipărit in minte că nu există altă Formă de Stat mai bună decât cea monarhică. Wilhelm al II-lea uită însă în combinațiile sale, un lucru mai întâist de toate. Când generațiunea aceasta tănără părăsește băncile școalei și aruncă o privire furișată peste Rhin, vede un alt Stat dacă nu mai bine, dar tot atât de bine organizat, cu o stare financiară mai înfloritoare, cu mai mari libertăți și care este republican ! Cum își va ajuta aci tinerul Monarh, aceasta încă nu se știe, dar faptul e constatat că o mulțime de Germani se duc în Franța și în Elveția, își scutură hainele de praful monarhic și se întorc buni și convinși republicani. In discursul său de deschidere Imperatul-reformator a făcut aspre mustrări corpului didactic german care de la sine ar fi trebuit să întreprinză lupta de exterminare contra ideilor răsvrâtitoare, învățătorii ar fi trebuit să dea o așa instrucție generațiunei tinere că acei care sunt azi de pildă cu Dînsul, cu împăratul, de cetate, să fi putut forma materialul cu care să poată ajunge a stăpâni mai repede mișcarea democratică și socialistă. Wilhelm al 11-lea, cu alte cuvinte, nu vrea altceva decât Politică în școală și ca toată instrucția să fie tendențioasă. Numai o singură condiție cere : Politica ce se va face să fie monarhică și cu strigătul de : „Treu zu Kaizer und Reich!“ sa nu se altereze... niciodată. Dar iar uită un lucru: Sabia are două tăișuri. Dacă convincțiunile corpului didactic nu vor fi acele ale Monarhului și făcănd uz de dreptul proclamat de a face Politică—■ vor face una ostilă Monarhiei, atunci ?— Atunci Wilhelm al II-lea va propune noi reforme ! • N’aveți ceva jefuițî In România ca să’mi trimeteți încoace? Se vînd cu preț foarte bun aici, în țara filosofilor, căci se simte tare lipsa lor. Marele pitic Windhorst fiind de părere că el pot contribui nespus de mult la progresul poporului german a și depus pe masa Reichstagului un proiect de lege pentru rechiemarea acestui Ordin exilat. Din norocire, norodul e prost peste tot locul, și nu’i de loc de părerea Leaderului Ultramontanilor. Protestele contra acestui proiect de lege curg și nu mai departe decât azi s’a trimis un asemenea protest din Stuttgart acoperit cu vr’o 4000 iscălituri.Radicalii și socialiștii vor vota pentru rechemarea Ordinului, fiind-că aceste două partide sunt din principiu contra tuturor legilor esclusiviste. Conservatorii, din potrivă, vor vota, fără ca cineva să se fi putut aștepta la așa ceva din partea lor, contra d-lui Windhorst. Intru aceasta Leon al XIII își freacă deja mâinile sale osoase de bucurie și fiind sigur de isbândă a și pus la cale ca să se înființeze cât de curând în Germania douăsprezece Seminare jesuitice! Bucură-te și fii recunoscător, popor german, pentru perspectiva ce ți se deschide spre a te putea lumina și apăra cu fanatizm și credință Tronul și Altarul ce’țî doresc tot binele, cărora Iasă tu din ignoranță și sălbătăcie le dai cu piciorul! Intr’unul din numerile viitoare voi povesti cetitorilor chestia unor rufe murdare în care e amestecat împăratul și fostul său ministru de Lucius, rufe pe care foile, spălătoresele guvernamentale și ale Tronului, se păznesc în zadar să le spele cu săpun, leșie și chiar cu cor. Tot murdare rămân Răpciuneanu. Edilitate Trotuarele In București Se știe cât de strivte și sucite sunt pe unele strade din București trotuarele, așa că uneori dacă te întâlnești cu o a doua persoană trebuie să te da jos dupe trotuar spre a’i face loc. Pe lingă toate aceste inconveniente mai găsești