Adevěrul, ianuarie 1891 (Anul 3, nr. 708-730)
1891-01-14 / nr. 716
ANUL IE.No. 716 Numepuil I© Bani ABONAMENTELE ÎNCET LA 1 SI ÎS ALE FIECIBCI LEBI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ’SAINT* In Bucuresei la casa Administraţiei Din Judeţe şi StreineSate prin mandate poştale. Un an in ţară 30 lei, in streinietate 50 Şese luni , 10 , c , 25 Trei luni , 8 , , , 13 LA PARISt ziarul se găseşte de vânzare cu numârul la broscul Ho. 117» Boulevard St.-Michel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZl Să te fereşti, Române! de culă strein In casă. LUNI şi MARŢI 14-15 IANUARIE 1891. Numeawl 1O Sâni ÂNUNCIURILE UC15S5ESG3 şi JUDEŢE se pri r : 1 jnesc direct la administraţie. . I Rift;?Â8JSJ\4£«î£ţrt Liberă, C. Adam coin/STREI»ETATE, direcția a dmni-. •i'1111*0inistrație și ia toate Oficii!« do *~-**.*‘^ pubiieitatei Anunciuri la pagina IV . ,, 0,30 b, linia * * » » & n n II ... 3, lei n Inser purii le §1 Reclamele 3 lei. rândul V. Alexandri. UN NUMER VEClHU 30 BANÎ AOEMISTRAPA, strada Nouă. ro Director politic: ALEX. V. BELEIMAKU H£lSJICŢâ‘ . Strada Eiouâ, â© N’AVEM CANDIDAT ----------i----------—------ ---------- Disolvarea Camerei austriace TURNULSEVERIN ---------------------------«----.......................................................... Rezultatul alegerilor de ieri --------------------------------MAI****«»-----------------------------------O NOUA ÎNTREBARE -------------------------------ttJstfftO*---------------------_-------XJn meeting monstru I...——j___________~'i *Qii ..........................— ÎNTRUNIRILE de ieri ----------------------------------— -----------------------------------------Zăpada-Ploaie-Gei* ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------MORȚI ȘI VII București 14 Ianuarie 1891 N’avem candidat Duminica viitoare, trei candidaţi vor lupta în faţa urnei pentru a obţine mandatul alegătorilor colegiului al doilea de Ilfov: D. Andrei Popovici, candidatul conservatorilor — zic unii — candidatul sincerilor liberali — zic alţii; D. Dimitrie Cezianu, candidatul liberalilor-conservatori, şi D. Nicolae Fleva candidatul naţionalilor-liberali. Colaboratorul meu Dunăreanul a expus, în coloanele acestui ziar, într’un mod destul de clar şi precis, opiniunea noastră asupra primei candidaturi, când a scris : Cam sunt meritele politice ale candidatului guvernamental ? Ori cât vom căuta, nu le găsim. D. A. Popovici poate fi un om foarte cum secade, un industriaş de frunte, dar aceste însuşiri sunt ele oare îndestulătoare pentru a’l da drept de a candida în Capitala Ţărei, mai ales într’o alegere parţială ? Noi credem că nu. Mai modest ar fi fost din partea sa de a intra mai înainte într'unul din partidele existente, dând noilor săi concetăţeni oarecari dovezi despre opiniunile sale politice şi de a aştepta o altă ocaziune pentru a’şi pune candidatura într’un mod mai puţin văzut. Aşa cum este pusă astăzi, candidatura D-lui Andrei Popovici este din partea D-sale o imprudenţă, iar din partea guvernului o sfidare aruncată alegătorilor bucureşteni. D. Dimitrie Cezianu, susţinut de partidul liberal-conservator, ar întruni destule garanţii de independenţă dacă opiniunile sale nu ar fi înăbuşite de vechile prejudecăţi ale şefilor partidului cari nu se hotărăsc a părăsi funestul făgaş al trecutului. D. Cezianu nu este nici liberal, nici conservator propriu zis. D-sa este un sincer democrat care, din cauza unor împrejurări momentane, este înrolat într’un partid care face apel la ţară când se află în opoziţie, şi se supune fără rezistenţă pretenţiunilor regale când este la putere. Dacă ar putea să se aleagă româind liber de orice legătură de partid, D. Cezianu ar face onoare alegătorilor care l’ar trimite în Parlament, căci s’ar conduce după sentimentele sale democratice şi după avînturile sale personale şi nu ar fi silit a urma pe şefii săi ca un soldat înregimentat. Să vin acum, pentru a termina lista candidaturilor, la senatorul de Râmnicu-Sărat, la vechiul tribun din 1887 şi 1888 care doreşte a părăsi maturul Corp pentru a intra în Cameră, unde ar fi într’un mijloc mai potrivit cu temperamentul său. O conversaţiune ce am avut’o ori cu D. Nicolae Fleva, m’a convins că viteazul luptător al opoziţiuneiunite încă nu s’a pătruns că de la Rege nu trebue să aşteptăm nimic, şi că, pentru a scăpa ţara, datoria noastră este de a pune toate silii ţele pentru a smulge acest popor din amorţeala în care a căzut. Mărturisesc că, din puntul de vedere politic, candidatura D-lui Fleva avea toate simpatiile mele, căci mă obicinuisem a vedea în el tipul liberalismului amendat şi regenerat. Poate D-sa crede că momentul unei acţiuni energice nu a sosit încă ? fiind aşa, nici noi nu credem momentul venit pentru a da slabul nostru concurs candidaturei sale. Din cele expuse se explică atitudinea noastră față cu alegerea de la 20 ianuarie. Se înțelege că, între candidatul guvernamental ce se pretinde conservator, cu toate că este patronat de grupul ce se porecleşte sincer liberal, şi între candidaţii partidelor opoziţioniste, preferăm pe aceşti din urmă. Dar şi ei nu ne prezintă destule garanţii de neatârnare ca să luăm parte la campania electorală în favoarea unuia sau a altuia dintre inşii. Lupta între liberali-naţionali şi liberalii-conservatori nu poate avea alt rezultat de cât de a diviza şi de a slăbi puterile opoziţiunei şi de a înlesni prin aceasta izbânda palatiştilor. Noi nu vedem salvarea situaţiunei de cât într’o coaliţiune a ambelor partide celor mari, spre restabilirea echilibrului constituţional şi îngrădirea prerogativelor regale. Numai pe acest terim, lupta poate fi spornică şi bine-facătoare. Numai printr’însa toată suflarea independentă a Ţarei va dobândi convicţiunea că sistemul monarhic ne duce la peire, corupând caracterele şi pângărind instituţiunile. Vom urmări clar peripeţiile luptelor electorale pentru alegerile parţiale ca nişte spectatori atenţi dar indiferenţi, aşteptând ziua când Ţara întreagă va fi chemată a se pronunţa. Al. Y. Beldimanft. TELEGRAME BRUXEL, 13 Ianuarie. — Inmormentarea Principelui Balduin s’a fixat pentru Joia viitoare. GELZENKIRCHEN, 13 Ianuarie. — Până azi dimineaţă s’a scos din mina Hibernia, unde s’a produs exploziunea de gazuri, 44 morţi şi 32 răniţi; lipsesc încă 4 lucrători. — Darea de seamă oficială pentru exploziunea minei Hibernia arată 52 de morţi. BELGRAD, 13 Ianuarie. — O înţelegere complectă a intervenit între clubul radical şi guvern în privinţa legei presei. Clubul a admis cu unanimitate ca Regele Milan să fie considerat ca membru al casei Regale. WASHINGTON, 13 Ianuarie. — O întrunire a reprezentanţilor diferitelor industrii a adoptat un program comun pentru toate asociaţiunile industriale ale Americei de Nord, în scopul unei acţiuni comune în vederea apărării intereselor industriei. O nouă întrebaree Astă-şi avem un ministru titular la Culte şi instrucţiune publică, întrebăm clar: Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresată Ministrului de culte C. A. Rosetti şi publicată în „Monitorul“ cu Nr. 118 ? Care este aşezământul de binefacere fondat cu această sumă . Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astâ-zi suma dăruită ? ES orfl^ ^AJVTVEj A. Rezultatul alegerilor de er Disolvarea Camerei Austriace VIENA 13, Ianuarie. — Ziarul oficial publică decretul de disolvare a Camerei deputaţilor. Noile alegeri se vor face îndată. In partea sa neoficială „Wiener Zeitung“ dă ca motive de disolvare între altele şi recentele modificări ivite în partide şi situaţiunea indecisă şi grea a majorităţii în urma acestor modificări. întrunirile de eri • La Orfeu Liberalii-conservatorî, sub preşedinţa D-luî Lascar Catargiu. Am vorbit: D. Dimitrie Cezianu, candidatul partidului, careşi-a făcut obicinuita profesie de credinţă către alegătorii colegiului II din Bucureşti, şi D-nul General Fiorescu, G. Vernescu, Lascar Catargiu şi Costa-Foru, cari au recomandat pe candidatul partidului liberalconservator protestând în contra guvernului neconstituţional, care trăeşte desfiinţând partidele. La Ateneu Noul partid....? cum să’i zicem? Al D-lui Pake, reprezentat printr’un număr respectabil de măturători, etc., s-a întrunit sub preşedinţa D-lui Iancu Marghiloman. Au vorbit: D. Andrei Popovici, candidatul improvizat, care a improvizat un discurs scris, şi D-nii Ion Lahovary, Gogu Florian, Pake Protopopescu şi Iancu Marghiloman. Toţi au recomandat pe D. Andrei Popovici. In urmă, asistenții (era să zicem funcționarii primăriei) au condus pe D. Pake acasă. -----------o—<®so—*---------- Turnu-Sever In Da! —Ştirea dată alaltăeri de ziarul Lupta este adevărată. D. Preşedinte al tribunalului Mehedinţi, printr’un raport, arată şefului său că în acest judeţ o secţiune e suficientă. Preşedintele cere Ministrului numai numirea unui nou membru pe lângă tribunal. In faţa opiniuneî emise de D. Pretorian, mărturisesc că staţi uimit. Nu cunosc pe actualul Preşedinte al tribunalului Mehedinţi, dar informaţiunile ce am cules atât la Minister cât şi de la câţiva Mehedinţeni sunt toate foarte măgulitoare pentru D-sa. Magistrat integru, foarte inteligent, muncitor neobosit, iată calităţi cari ori unde constitue un Preşedinte de tribunal model. Ce a gândit oare D. Pretorian când a iscălit acest raport? Desigur că a uitat fantasticul număr de procese ce sunt puse zilnic la ordinea zilei. Nu e zi în care tribunalul să nu aibă cel puţin 30 procese de judecat. Când un proces se amână pentru o lipsă de procedură, reclamantul nu poate obţine un nou termen decât cel puţin după trei luni. Procesul în care am fost chemat ca martor, în ziua de 19 Decembre, era al 30-lea la rînd, şi nu era cel din urmă. Acest proces s’a amânat din pricină că Gr. Constantinescu, acest Rigoletto politic, care reprezintă în Cameră colegiul întâuat de Mehedinţi, era ocupat a întreţine veselia în Parlament cu bufoneriile şi salturile sale politice. Ei bine ! —Preşedintele nu a putut găsi un termen mai apropiat decât la 5 Aprilie. Şi când mă gândesc că am avut slăbiciunea de a jăli pe acest nenorocit Preşedinte care este silit a pronunţa cel puţin 30 sentinţe pe fiecare zi! Va trece mult până când îmi voiţi ierta această pornire milostivă. Dar cu toate calităţile ce posedă D. Pretorian ca Preşedinte de tribunal, trebue să’i mărturisesc că având un proces înaintea D-sale şi fiind al 30-lea la rând, nu aş avea o oarbă încredere in considerentele, în puterea cărora m’ar condamna. E cu neputinţă de admis că ciierii D-lui Pretorian să aibă o putere supra-umană şi să poată rezista la încordarea spiritului în cursul judecărei a 30 procese, încordare de spirit indispensabilă pentru a da sentinţe conştiincioase şi înaintea cărora Curtea de apel să fie silită a se închina. Aş dori ca D. Pretorian, în condiţiunile în care se află astăzi tribunalul ce prezidă, să binevoiască a ţine o statistică de numărul sentinţelor casate de Curtea de apel, dintre acele pronunţate de D-sa. Am văzut pe D. Ministru al justiţiei.—Dar ce putea să-mi spue D-sa faţă cu raportul D-luî Pretorian ? Rămâne ca reprezentanţii independenţi ai judeţului Mehedinţi să stărue, atât în Cameră cât şi în Senat, ca greşala—îmi place a crede involuntară—comisă de D. Pretorian, se fie îndreptată. Opoziţie din partea D-luî ministru al justiţiei nu vor găsi. Alex. V. Beldimann Mima Alegatorilor Mâri din BRAŞOV Adunarea alegătorilor români din oraşul şi comitatul Braşovului s’a deschis Sâmbătă la orele 11 şi jum. a. m., de către preşedintele comitetului, D. dr. A. Mureşianu, printr’o vorbire, în care schiţa situaţiunea şi arăta scopul întrunire!. Dupe ce se întregi biuroul invitându-se D. avocat dr. D. Pop a ocupa locul vacant de secretar şi dupe ce se desemnară trei verificatori al procesului-verbal, a luat cuvântul D. advocat I. Lengeru, care într-o vorbire mai lungă a desfăşurat şirul neîntrerupt al călcărilor şi nedreptăţilor, ce le-a suferit şi le sufere în măsură tot mai mare poporul român din partea celor de la putere. In special a interpretat cuprinsul noului proiect de lege, accentuând mai ales disposiţiunile ameninţătoare ale acelui proiect faţă cu limba şi naţionalitatea noastră. După D. Lengeru, luă cuvântul părintele Iosif Comanescu, preotul din Codlea, care arătă cât de jignitor este menţionatul proiect de lege faţă cu preoţimea şi cu biserica noastră în special, tinzând a scoate tînăra generaţiune de sub influenţa morală şi binefăcătoare a acestora. Vorbirile tuturor oratorilor au fost des întrerupte de viile aprobări şi însufleţitele strigări de „să trăiască“ ale numerosului popor, care era de faţă. După aceasta D. Lengeru propune următoarea Rezoluţiune Având în vedere, că proiectul de lege pentru azilurile de copil (Kisdedovuri) impune cu sila frecventarea azilurilor de către copil de la 3 —6 ani, iar prin aceasta Statul trece peste cercul său de îndreptăţire, atacând cele mai fireşti şi cele mai sfinte drepturi ale părinţilor asupra copiilor lor, şi prin despărţirea cu sila a copiilor de părinţi, împedică desvoltarea iubirei fireşti şi jigneşte consolidarea vieţei familiare, care este baza societăţii şi a Statului . Având în vedere că, prin frecventarea forţată a azilurilor, acestea devin prea impopulate şi prin urmare adevărate cuiburi de nesalubritate pentru fragezii copii şi că astfel scopul pretextat de a reduce mortalitatea între copii, nu numai nu se ajunge, ci mortalitatea sa sporeşte. Având în vedere că, prin dispoziţiunile proiectului din cestiune confesiunea copiilor e desconsiderată, punându-se azilurile pe bază interconfesională şi că prin aceasta creşterea religioasă—atât de necesară— devine în viitor problematică; Având în vedere că prin numitul proect de lege se dispune introducerea instrucţiune! în limba maghiară şi pentru copii nemaghiari şi că aceştia fiind împovăraţi cu învăţarea unei limbi străine, în cea mai fragedă vârstă sunt împedicaţi de a’şi învăţa limba lor maternă şi printr’însa a’şi forma în mod exact primele noţiuni şi concepte, astfel că el faţă cu copii maghiari, cari n’au să se lupte cu aceeaşi greutate în privinţa desvoltării lor intelectuale, rămân totd’auna îndărăt. Având în vedere că, scopul evident şi mărturisit al proiectului de lege este maghiarizarea silită a majorităţii de către minoritatea locuitorilor statului, şi că prin această siluire se jicneşte pacea şi liniştea între cetăţenii statului. In fine, avînd în vedere că prin toate aceste măsuri numitul proiect de lege atacă de a dreptul, atât esistenţa noastră naţională, cât şi libertatea noastră individuală şi că astfel stă în cel mai cumplit contrast chiar şi cu legile fundamentale ale statului ungar de la 1868, dar mai vârtos cu ideile de libertate, umanitate şi de civilisaţiune ale veacului prezent: „ Adunarea generală a alegatorilor români din comitatul Braşovului protestează sărbătoreşte în contra proiectului de lege pentru azilurile de copil. După primirea rezoluţiuneî ne mai insinuându-se nimeni la cuvînt, preşedintele mulţumi alegătorilor pentru că au alergat din toate părţile înfăţişându-se în număr atât de mare la adunare şi închise adunarea între strigăte repeţite de „să trăiască.“ Mai notăm că adunarea a fost aşa de numeroasă încât mulţi au trebuit să se urce pe galerie, unde se afla şi o frumoasă cunună de dame. Din partea autorităţii a fost de faţă în tot decursul adunărei D-l căpitan al oraşului Fr. Hiemesch, iar la masa ziariştilor văzurăm între reprezentanţii foilor române de dincoace şi un confrate din Bucureşti, pe D. G. Adamescu, redactor la România, care a sosit anume spre a asista la această adunare despre a cărei decurs vom publica mâine un raport detaiat. Un meeting monstru Se află că D. Dillon, organizatorul Uniunei lucrătoare americane, ar fi primit înştiinţare că minerii din America proiectează pentru 1 Mai o grevă în masă în favoarea zilei de lucru de 8 ceasuri; se bizue până acum pe o jumătate milion de participanţi. ---------------------------- Furios şi Ridicul! Ziarul Fester Lloyd a publicat zilele trecute un articol foarte violent contra ţârei, contra bărbaţilor noştri de stat, în special contra acelora de la cârmă care n’au făcut încă nimic până în acest moment pentru paralizarea mişcăreî în favorul Ardelenilor. II dăm act pe scurt „Numai dorinţa de a imita a dat naştere Iredentismului român. Italia îşi are Iredenta ei; de ce să nu o aibă şi Românii de la Dunăre ? Dar principiul iredentist este mortal pentru România. Nu cunosc oare Românii pericolul ce le vine de la Iredenta, împresuraţi fiind din toate părţile numai de Slavi ? Dacă guvernul român nu doreşte să ajungă la complicaţiuni primejdioase atunci el are datoria de a distruge societatea pentru cultura tuturor Românilor ce s’a înfiinţat în Bucureşti. “ Pester Lloyd face responsabil de situaţie pe guvernul nostru, ameninţă cu o intervenţie diplomatică şi termină astfel: a De va fi pusă Austro- Ungaria intre alternativa de a lăsa să i se periclitese integritatea de câte un vecin mic şi lacom şi între aceea de a pune la