Adevěrul, mai 1891 (Anul 3, nr. 814-843)

1891-05-01 / nr. 814

ZEIDITI-A. IDOTJ-A­ ANUL III. — Nr. 814. numMumo bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 15 ALE FIE­CAREI I.UN1 $1 80 plătesc tot-d’a-una 'naiuU In București la casa Administraţiei. Din Judeţe ?­ Străinătate prin mandate poştale. 'Do an in țară 30 lei ;In străinătate 50 $fise Iun) • ij » • si trd ioni • 8 . C* . ij s On onmfer'îD Streinetate 16 bani MANUSCRISELE NU SE 'NAPOEAZÂ ADMINISTRATIA 111,­­ BULEVARDUL ELISA1JETA, — 111 3ssBmBS£mmsiBiasBsaSBEMiim^B£iaaBSSS!SSSmBeBESSS^&^^. V* tL . .. f D­irectq'b' poLî Să te fereșrtî, Române! de cină strein in casă. T. Alexandri. MERG­URI, 1 MAI 1891 NUMERUL 10 BĂ® ANUNCIURILE Din BUCUUESCJ șl* JUDEȚE'se primesc MJMAI Ia ADMINISTRAȚIE. Om, STREINETATE,* direct la administrație”*) la toate OfQciile,de publicitate, « . . 0.30't}.' (inîa » » IU, • , . , • î»— Ici J* • . * 11...... .3»®^., IcL^L* Inserțiunile și Reclamele 3 tei rândul. Li P­ARIS, «»ruj se găsește de vânzare'ca nu'. Cerul la kiojeul No.­117, Boulevard SUrîtleUel» UN NUMER VECHIU 30 BANI Anunciurî la' pagina IIV ■ III, c. ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA 111,­­ BULEVARDUL ELISABETA, 111a MESAGIU MANOPERA FRANŢA Decadenţa Căilor Ferate Situaţiunea în Belgia CRONICA Incidentu italo-american Dramă fără sfârşit FLOAREA MORTULUI MORŢII §1 VII Bucureşti, 30 Aprilie 1891 Mesagiul manoperă Mesagiul de deschidere are de astă dată meritul de a fi scurt şi cuprinzător. Cu alte cuvinte el zice deputaţilor fără sfială: „să votaţi repede bugetul, fortificările şi tari­ful vamal şi pe urmă, să vă duceţi acasă !“ Cauza acestui laconism este lesne de înţeles; guvernul nu se simte tocmai tare şi voeşte a în­lătura un respuns la mesagiu care ar provoca desbateri furtunoase. Din parte-ne n’avem nimic de o­­biectat la această inovaţiune. Am dori chiar ca mesagiul întreg să se suprime, ca fiind o formalitate absolut inutilă şi o minciună con­stituţională din cele mai caracte­rizate. Naşte însă întrebarea dacă opoziţiunea va primi acest mod de procedare. Eu cred că nu. In zadar guvernanţii şi guvernamentalii no­ştri­ vor aduce ca exemplu cele petrecute acum câte­va zile la Viena, unde partidele politice, neputându-se pune de acord în privinţa respunsului la mesagiu, au fost unanime pentru a înlocui acest respuns prin fel de adresă de realitate către îm­părat. In Austria lucrurile se pot petrece ast­fel, căci acolo Dinastia şi Tronul reprezintă singura legă­tură între deosebitele naţionalităţi şi între deosebitele partide. Afară de acestea, împăratul Franz Iosef a avut în­tot­dea­una o atitudine demnă şi corectă din punctul de vedere constituţional, respectând cu sfin­ţenie pactul fundamental şi nea­mestecându-se în luptele politice alegerile în Austria sunt libere şi Coroana nu s’a încercat nici nu se încearcă a’şi crea partide palatiste, nici guverne personale. Iată pentru ce un respuns la Me­sagiu în care toate partidele sunt de acord în privinţa realităţei lor către Tron, este cu putinţă. La noi o asemenea manifestare ar fi pri­mită cu un hohot de rîs din par­tea Ţărei şi n’ar găsi măcar sunet în rîndurile opoziţiunei. In Ţara românească nu poate exista o opoziţiune reală a Maes­tăţei Sale, precum există în alte Ţări constituţionale. Cauza este foarte firească. Noi n’avem dinastici de principiu ci numai de ocaziune. La noi di­nasticismul e vorbă de clacă. Când un partid este la putere, el este dinastic; după ce a căzut, abia trece cât­va timp și el devine anti­­dinastic. Dunăreanul. ro ?? Astă­zi D. Lascar Catargiu, prim ministru al M. S. Domnitorului, Decadenţa Căilor noastre ferate treţinerea, economatul, contenciosul, ate­­lierile, secţiunea personalului, a serviciu­lui sanitar şi a­­ lucrărilor noul se poate După D-l Fălcoianu, D. Cantacuzino, de­­­ada prin deducţiune. Directorul general, De unde provine această ano-t liv nă~V°m ă prU­ e u*ă’care la rîndul lui Privește lucrările și De unde provine aceasta ano putut face mai nimic pentru imbunătă- maî de departe n place a se lăsa ferme­malie ? firea soartei personalului inferior. Din Lat de lustrul zugrăvit de șefii de servi-Pentru că partidele nu se suc-­oin din care nu *** daca anul 25 la sută , , , . . , +:„„Jserv cmlui de mişcare, a sancţionat unJcart pDată da seamă de desordinile ced la putere prin voinţa naţiunei regulament nenorocit întocmit de mgi­ din secţiunea lor. Ca supliment al acestei şi a Parlamentului, Ci prin aceea a I §* publicat sub Nr. 36879 din 5 (9) nenorociri este amestecul directorului în Palatului 11885 pe baza căruia posturile de inspec-1 toate cdnd este vorba de vre-o îmbună­tatatului _ . . . tori de mișcare nu se mai pot ocupa de tăţirea care costă ceva; atunci el este dic. Carol I nu voeşte miniştri, CI cat de persoane cu titluri de ingineri, tatorul universal; şi ţinta luî este esce. unelte. El nu domneşte, ci guver- ceea ce ? avut de „ uTMar” neevitabilâ dentul milioanelor la finele anului. Cu­­ . .­. -v Qvv . rmmai­d0ue- “an neatu”surî: U ?ă posturile m Toată atenţiunea fixată numai asupra a­neaza Şl consilierii Săi trag numai serviciul de exploatare (mişcarea Şl co-­cestuî punct totul ce nu cade în raza răspunderea. El are folosul şi mi-1 uiercml; a nu se confunda cu serviciul 1observaţiunei lui, este secundar şi posi­­nistrii au nonosul I technic : întreţinerea) care este absolut bil de negligeatj ţar segţ de serviciu, în­§ . . P " . . , j strein de orî­ce cunoştinţă technică, a I ţelegându’i slăbiciunea, cel mal prudenţi Opoziţiunea vezend Că calea le-a început a se încredinţa unor persoane ^ lasă absolut în extazul acesteî pasiuni gală îi este închisă, este silită a a- .- J*. “aî „?„e plângându’şi fie-care impotenţa, iar cei w j c I serviciul pe care era chemat al diirigia, ] mai f[re creaturile lui, ori prin runca respunderea asupra Suvera- și al 2) că s’a pus o stavilă la cariera u i orî prin hipocrizie ’i alimen­­nuluî, funcţionarilor inteligenţi, practici şi de- Lată’obiectul Lnţiunei lui. Tată de pp sub Parol T nu poate Idm acest serviciu De altmintrelea Ast­fel în toate lucrările nu se vede de lata de ce SUD parol l nu poate IDM Cantacuzino, ca Sl D. Fălcoianu, a cât Cărpănoşie greşeli şi ignorarea a tot exista o opoziţiune reală către Tron, fost un adevărat părinte pentru funcţie-I este de interes capital şi urgent. Un pentru că Tronul nu este real către I nar*i un om onesfi drept şi cu bună-voinţă canton consumat de incendiu nu mai tre-I pentru progresul administraţiunei. bue, o atenansă deteriorată este netre­ază. I Venind în fine în capul administra-1 buincioasj) traversele putrede și prefă-Maî mult încă, nu poate exista I fiunei directorul actul, acesta, caracten- j câte un gunoid nu trebuesc înlocuite. zat de o mare încredere în sine, de o ,in univprn nl-icnlnt Ipal ci prpdin-1 w ““ -­ Spre mirarea lumel vom arăta că unele un guvern absolut leal şi credin extremă precipitare şi mai cu seamă de iunî de întreţinere vezând că nu mai CIOS tronului, căci lealitatea şi ere- o neînfrânată poftă de câştig, a restul-1 primesc materialul cerut şi circulaţiunea dinţa guvernului către Suveran nul“f* v? trenurilor este în Primejdie- a înlocuit . -a v j« 1 7 • • • v I sale, na consultat pe nimeni şi na ve (traversele putrede prin altele cari le sco­­svoresc la noi dintrun principiu, cut cu ochi buni nici un sfat de jos care iese maî dinainte din serviciu ca curate! ci din interese vremelnice ale par-1 stătea în contrazicere cu principiile sale J Q mare parte din vagoane circulă cu de idelor | economice. Efecte ce le fac improprii pentru serviciu, uuciux. I Slugărnicia, tertipurile şi intrigile ’şi împrejmuirile staţiunilor sunt neglijate cu o manifestare unanimă de leah­(au găsit elementul lor, funcţionarii cu­totul; multe din staţiunile vechi au re­­tate din partea tuturor partidelor , demnitate personală au fost discreditaţi mai în câmp ca nişte hamuri părăsite de .... A * V XT şi înlocuiţi cu farsori, lingăi şi ipocriţi, cari se freacă animalele vagabonde, ba­lcl­tice, este dar CU neputinţă. Nul vorbind despre serviciul de mişcare,flastarea liniei nu s’a făcut de loc sub doar Că nu s’ar găsi destui lungu-jacuma totul merge pe bojbăite,­­de a directorul actual, din care cauză în multe sitori pentru a o înjgheba dar pen-1 baba-oarba, făcându-se greşeli peste gre-1 părţi traversele putrede şi cu şinele zac . A u JO 1 V I şeii până când din întâmplare şi în mod în noroiu şi alte multe neajunsuri în­ju­gă in on­ ce opoziţiune la noi, I inconscient să nimereşte ceva bun. Multe cotro te întorci, atât în privinţa materia rebuie Să fie un grăunte de anti-­ înaintări nu se fac în convincţiune deliului cât şi a personalului. dinas­ticism A fare n adresă de nură meritele Şi aptitudinile cuiva, ci dupe p­rezend această stare de neglijenţă, lipsă am­asticism. A face o a acep at impresiune exterioară. S’a numit în pas­ de calcul şi pustiire, ce idee şi poate calitate Către Tron la noi ar fi desturi de şefi de gară şi de sub-inspectori forma cine­va de asemenea administraţi­a ce d­im­ne Anverniilnî rări Parnlinişte titraţi ai junei şcoale de poduri şi une? A ajuns oare căile ferate în pune a se supune guvernului, CâCi ^aro M­­ai­ziţî poduri’şi şosele la tarife, tul de a bancruta? Este această institu este in tot­dauna tainicul şef al­ poliţie de cale ferată şi la telegraf mţiune condamnată la peire şi cel ce a guvernelor sale. Ifără să aibă absolut­­nici o cunos- cârmuesc luându’şi speranţă de viaţa el, A ca dar mannnpra np narp n tn fiinţă sau preparaţiune la serviciul de ex-1 s’au decis a se mulţumi numai cu restu-Aşa dar manopera pe care o in- 1 pioatare, ca inspectori asemenea. Avem rile cadavrului? Oare această instituţiune cearcă guvernul actual, voind a pro-1 şase inspectori din care numai unul cu-1 bine-făcetoare şi atât de vastă este o ju­vnca cu ocaziunea aniversarului de noaşte telegraful, şi nici unul n’are exa- cărie de ambiţiune la discreţia fie-cărui y°C*CU ocazmnea aniversarului ae serviciuluî comercial, prin ur- director ce se succedă în capul adminis-10 Maî un respuns la mesagiu lmare n­cţi­unii nu este în stare să facă I traţiunei fără cel mal mic control din ce nu va coprinde de­cât frazei cea mai simplă inspecţiune de casă. Des-1 partea Statului în afacerile ei? T0Qni+Q+0 Trrm r»nlPre sub-seful serviciului rog să fiți dis-1 Nu ne mai întrebăm asupra consecm­banale de lealitate către Iron, nu di- desgustul de a vorbi. Făcând celor acestor desordine devenite în stare va isbuti. jîncă un pas, găsim pe şeful serviciului, cronică; ele se pot prevedea lesne. Dar Ori­cât de îmbucătăţite şi de des-opersoană sacră, care ţine în mână oare care să fie mobilul lor ? Să fie am­­; Y I regulatorul acestui mecanism. Ar crede I­biţiunea D-luî Duca de a deveni celebru moralizate sunt partidele noastre I cine­va capul serviciului mişcăreîl pentru posteritate prin faptul că sub di­politice ori cât le-a corupt Carol 1,­ cunoaşte intr’adever serviciul şi atribu- recţiunea sa venitul căilor ferate a atins nutusi n’au aiurm ele la un aşa erad­iunile fie­căruî imPierat din secţiunea maximul? Să fie oare că D-sa ar trage lotuşi nau ajuns eie la un dbd grau­ luî, Himeră înşelătoare! căci nici acesta vre-un avantaj material în proporţiune de înjosire pentru a săruta mâna n’are cunoştinţă şi practică mai multă cu excedentele realizate? Bine ar fi ca parele in­ei secte I de cât un ’ inspector. Aceia ce’l poate I după plecarea D-luî Duca, aceia­ ce nu ’ l distinge de cei l’alţî, poate fi hipocrizia, I poate mult întârzia, Statul să delege o Lealitatea nu o pot cer­e de Cât I tertipurile şi linguşirea de care s’a ser-1 comisiune de comptabili speciali şi de cei reali. Ivit pentru a se înălţa la acest post îna-i oameni competinţî, cari să cerceteze ca-Qi numai 1pi»1 n’a finist «i nn va intea inspectorilor mai vechi de cât el, uzele acestor rele şi să publice rezultatul lor numai leat na IOSt Şl nu va subminând în acelaş tim pe superiorul anchetei ce va face Şl să tragă la res fi în veci Carol I. scu care ’1 a îmbrăţoşat şi protejat. I pundere pe vinovaţi. Aceia­ ce noi vedem ocupaţiunea şefului de serviciu, a sub-1 este că căile ferate nu o mai pot duce mult şefului şi a inspectorilor, aşa cum ’şi-a­­ sub un regim atât de deplorabil. Astăzi creat’e el însuşi, astă­zi se limitează es-­ dacă pleacă D. Duca, succesorul său se clusivamente numai în mutaţiunile func-l va găsi în faţa unei situaţiuni desperate ţionarilor, amendarea pentru abateri aldin toate punctele de vedere şi va avea căror gravitate nu o ştiă aprecia şi în | de făcut sacrificii colosale pentru oprirea subscrierea de acte reditate de inferio-1 curentului distrucţiunel şi restabilirea or­­m­î lor. I dinei care s’a accentuat atât de mult în Un inspector de mişcare nu se vede I cât nu ştim dacă în cursul unui an către Carol I la 1866 face parte din ca-1 cu lunile pe linie, iar şeful de serviciu­­ ferate vor putea realiza vre-un escedent. kinet. I mal nici o dată. Putem spune despre in-1 Serviciul de întreţinere cu ultimele lui­­ . [spectorul de la Bucureşti că nici n’a­ve-1 reorganizări, serviciul fictiv al cantoane-11 întrebămi dar .­­ zut până astăzi gara Slobozia, de pe cir-1 lor, nesuficienţa şi reaua construire a hal-Ce Se face CU cei 12.000 gal-Icumscripţia lui, iar despre şeful de­ser-Iţelor, lipsa liniilor de garaj, starea dete-Unni­ilo­r ».„în­­viciu că de când este pus în acest post triorată a materialului rulant, întreţinerea nem­­aruiţl ae l^ard­ 1 n’a făcut nici un voiaj în serviciu pe linie rea a clădirilor, locuinţele rele ale per­scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie I şi nu s’a pus în faţa nici a unul neajuns. Isonalului de pe linie din punctul de ve- 1866 adresată Ministrului de Ar fi trebuit, credem, să se prezinte mă-1 dere higienic, împrejmuirile staţiunilor, i+­n i T? ... u. car de formă înaintea personalului seu! I plantaţiunile, nesuficienţa magaziilor, con-CUite b. A. Rosetti Sl publicata­­ După D-lor, e de ajuns ca cine­va sulstrucţia vicioasă a şoproanelor noi, re­în „Monitorul*4 CU Nr. 118? I ia leafă, să se afirme prin bruscheţă şi r gulamentul atât de prejudiciabil pentru film» aafa dahnio îngâmfare înaintea funcţionarilor şi să sef funcţionarii casei de pensiuni, asemenea tare este aşezementul de sine- prezinte în faţa directorului, ca a­ tot-crea­ şi statutele casei de ajutor, reul mers şi facere fondat CU această sumă? tot şi diriguitor, blamând în acelaşi timp Ide tot reaua organizaţie a serviciului de Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astă­zi suma dăruită? între ei pe funcţionarii vechi cari o duc I economat, asemenea şi al serviciului de cu asprimea serviciului de zecimi de ani I dical, care numai aşa nu se poate numi, într’una, pentru ca datoria să le fie achi-1 îndepărtarea şefilor de servicii vechi in tată. Mersul celorlalte secţiuni, precum: I traţi deja în detaliile serviciului, din caz comercial, comptabilitatea, tracţiunea, în c"uză că prin atitudinea lor demnă, n’au putut intra în bunele graţii ale directo­rului, excesul de muncă al personalului inferior : frînarii, cantonierii, acarii, fo­­cari, precum şi roul lor tratament, situa­­ia lor în faţa dreptului la pensiune, po­ziţia falsă şi discreditată a funcţionarului în general şi reducerea lui la valoarea unei brute fără conştiinţă, avansările, per­mutările şi gratificaţiile cam­ astăzi sunt un barometru al linguşirei, al ipocriziei şi al tertipurilor protecţioniste, numirile inginerilor în posturi de subinspectori şi inspectori de mişcare şi condamnarea funcţionarilor muncitori şi îmbătrîniţî în serviciu la o robie perpetuă, fără să aibă nici dreptul de a aspira la ceva maî bun în cariera ce a îmbrăţişat’o, prejudiciul adus serviciului şi finanţelor administra­­iuneî prin fixarea diurnelor care acum se dau, în cele maî multe cazuri, unor funcţionari cari nu fac nici o deplasare afară de domiciliul lor, drepturile direc­torului şi a funcţionarilor superiori din direcţiune asupra retragerei directe de bani din casele staţiunilor cu privire la legea comptabilităţei Statului, sistemul vicios şi ruginit al comptabilităţei (secţia C.), redilarea defectuoasă a tarifelor şi apli­carea lor, delapidările de bani şi lipsu­rile de casă, tratarea lor în mod arbi­trar în afară de legea comptabilităţii, ju­decarea şi pedepsirea funcţionarilor în general care se face astăzi fără nici o normă, administraţia restauraţiunilor şi alte multe chestiuni de o importanţă ca­pitală, aşteaptă a fi studiate, desvoltate şi rezolvate pe baze practice şi echitabile, operă care nu va putea fi realizată cu succes de­cât ascultând în mai multe con­ferinţe succesive funcţionarii cei mai vechi şi cei mai rutinaţi. Orişi care funcţionar cât de mic, vede în sfera lui neajunsuri şi greşeli cari de la centru nu se pot vedea şi chiar influenţează crescând şi simţitor asupra regularităţei serviciului şi asupra progresului instituţiunei şi neluându-i-se în consideraţie legitimite şi cereri, se atentează la viaţa institu­­iun el însuşi. Astăzi o voce venită de jos este înăduşită şi funcţionarii discreditaţi vis-k-vis de direcţiune, cunoscându-şi ne­­gativitatea lor, nici nu mai susţin vre-o îmbunătăţire, mai dinainte convinşi că va fi izbită de nulitate, aşa că nimeni nu se mai încearcă a se opune curentului in­fect care vine de sus în jos. Pe de altă parte superiorii direcţiunei crezându-se autorizaţi deja în linia lor de purtare, făuresc la ordine şi instrucţiuni încărcându-i tot pe ăştî mici cu noi obli­gaţiuni fără sens şi nemotivate, fără a ţi­nea compt dacă ele trebuesc sau să nu fie îndeplinite. Funcţionarul la rîndul lui face ce vrea din ce poate şi la urma ur­mei se deprinde a nu îndeplini din ordi­­nile primite de cât pe acelea ce-i convin. Prin o îngrămădire de ordine cari nu pot fi ascultate, şi acelea cari ar putea fi ’şi pero autoritatea lor. Rezultatul ’1 vedem : destrăbălarea, mo­­leșirea, în fine desordinea pe linia în­treagă. In această perioadă de demorali­zare, nimeni nu este animat în esercita­­rea datoriilor lui de nici un sentiment nobil. Iată în trăsuri generale cauzele din cari căile noastre ferate merg atât de rău, şi că lumea a început să î şî peardă încre­derea de a mai urca scările vagoa­nelor. Este o crimă de a se mai tolera ca lu­crurile să meargă pe această pantă de desordine şi decădere. Pentru ca râul să fie oprit în drumul lui, este imperios necesară intervenţiunea Statului în această administraţiune. Tre­­bue ca Statul să exercite un control per­manent prin un comitet independent de administraţia căilor ferate, asupra mersu­lui afacerilor acestei instituţiuni; acest comitet să se pună în contact cu servi­ciul executiv, şi asupra neajunsurilor ob­servate să seziseze ministerul lucrărilor publice. Consiliul de administraţie, aşa cum este alcătuit şi atribuit, numai admi­nistraţie şi treabă nu face. Este o sine­cură mai mult, o formalitate religioasă şi derizorie. Datoriile şi drepturile funcţionarului şi a agenţilor, trebuesc bine determinate prin legi, pentru ca soarta lor să nu mai stea ca astăzi supusă la discreţia şi bunul plac al inspectorilor, şefilor de serviciu şi a directorului, cari înşişi nu’şi cunosc datoriile, şi singuri ’şi crează drepturile ; iar pentru judecarea lor trebue înfiinţat un juriu compus tot din al lor, singurul în poziţiune de a decide în cunoştinţă de cauză asupra gradului de culpabilitate al fie­căruia. Atunci o sentinţă pronunţată

Next