Adevěrul, mai 1891 (Anul 3, nr. 814-843)
1891-05-04 / nr. 817
ANUL III. — Nr. 817. NUMERUL 10 BANI \ —•-■ ** ABONAMENTELE ÎNCEP LA I Șl is ALE FIECAREI I.Ml jl «so plătesc tot-d’a-una ^nainte țin".București 'la 'casa' Administrației |Dt» Jad8e și Străinătate prin mandate postait Un an (n^țara jojeî. Jn.stnlnâtate^$o Șdse luni :* Trei luni « »5 » 6 »€ «3 r C»mnm^rIlDiStreinet'atell6'l)ani MANUSCRISELE NU SE *NAPOEAZA EDITA. -A. IDOTTA. Să te ferești, Române! de entfi strein în casă. ADMINISTRAȚIA -BULEVARDUL ELISABETA, 111Director politic. ALEX. V. BELDIMANU T. Alexandri. SAMBATA, 4 MAI 1891 [Mul io BANI, Ja.IV «a. ANONCIURILE ■ &' I £ DlrBuCuRESej sl JODETE se primase NOMAZ I* ADMINISTRAȚIE. ,tC^..'STR.BÎN,î|9J'M1E, direct la administrație sf \‘ls la tOAtB Jollciile de publîcitate. "duri l^patina IV . .... . 0.30 b. linia , CIL.. ..... a.— lei » * * * n...... 3,** ii • în'serțutmile sj Reclamele 3 lei rândul. LA PARIS, dama se pășește o le vânzare cu nu. (Berul la kiospul No, LTZ, RouteTard SL-Hicher* (Wf*jg»gy.si UN NÜMÉR VECHIŰ 30 BANI REDA C TIA ill, - BULEVARDUL ELISABETA, ~ 111 D-lui Gl. C. COSTA-FORU Directorul ziar. «Bucarest» ŞÎ-AII DAT IN PETEC Starea de părăsire a Infirmilor Turburările din Corfu JUBILEUL LUI PACHE CRONICA TOT CE VEI VOI MORŢII ŞI YI Bucureşti, 3 Mai 1891 D'1'1 C G. Costa-Foru Directorul Ziarului BUCAREST Confrate şi amice! Permite’mî să ’ţi spun că colaboratorul Domniei Tale, Al. Damian, scriind ambele articole intitulate: Nu vorbi de funie... şi Alegerea din Buzău, şi-a perdut drumul şi cărarea. El nu pricepe, sau poate nu voeşte să priceapă datoriile ce sunt impuse, în luptele electorale, unui partid care deţine puterea, şi libertatea de acţiune de care se bucură, în asemenea împrejurări, un partid sau un grup politic care se află în opoziţie. Voia începe cu primul articol . Nu vorbi de funie... Evident, pretinde Del Damian că, dacă la Iaşi partidele aliate au înăbuşit simpatiile lor politice, ele au făcut un sacrificiu, numai pentru a vedea triumfând cauza Moldovei prea de mult sacrificată. Atâtea cuvinte, atâtea erori de fapt. Nu liberalii-conservatori s’au unit cu liberalii-disidenţi şi cu liberalii-naţionali, ci prefectul conservator s’a unit cu Gh. Mârzescu, agent electoral al tuturor guvernelor, şi, înconjuraţi de câteva persoane care voiau cu orice preţ să intre în Cameră, ei au parvenit scoate din urne nouă deputaţi prin mijloace ce nu se pot mărturisi şi de care dispune o administraţie fără scrupuluri. Miltiade Tony şi Nicu Ceaur Aslan sunt singurii deputaţi cari puteau intra în Cameră fără ajutorul agenţilor poliţieneşti şi comunali, şi nu mă sfiesc a declara că ei reprezintă colegiul al 2-lea de Iaşi. Poftească ceilalţi aleşi de I. Ventura şi Gh. Mârzescu să se prezinte înaintea alegătorilor ieşeni, numai cu haina unui fals moldovenism, şi vor vedea ce tristă soartă îi aşteaptă. Rog pe D. Al. Damian să-mi permită a iubi Moldova şi laşul ceva, ceva mai mult decât D-sa. II rog a nu vărsa lacrimi pe suferinţele nenorocitei Moldove, nici pe tristele ruine ale laşului. Citit-ai, confrate şi amice, punctele de revendicare ale României de dincolo de Milcov, iscălite de D-nii C Corjescu şi C. Langa? — Cititule-a D. Al. Damian, care ia apărarea concubinagiului politic săvîrşit la Iaşi, pe baza acestor puncte ? Sunt sigur că nu. Afară de câteva puncte realizabile uşor şi în curînd, şi care trebuesc realizate, toate celelalte intră în domeniul fantaziei, căci munca a mai multor generaţiuni este necesară pentru a le îndeplini. Iată, confrate şi amice, ce ziceam alegătorilor ieşeni în ziua de opt Aprilie:—Nu era oare mai natural, mai logic (să -mi fie permis a zice chiar mai moral) ca, în zilele de 9—10—şi 11 Aprilie, toate elementele liberale şi democratice să fi intrat unite în luptă contra tuturor grupurilor conservatoare? Şi după alegeri, toţi reprezentanţii ieşeni, fără osebire de partid, să se fi grupat împrejurul modestelor revendicări de care am vorbit ? Aceste revendicări sunt în număr de şapte: 1) Strămutarea Curteî de Casaţie în Ian. 2) Strămutarea Curteî de Conturi. 3) Strămutarea Şcoaleî superioare militare. 4) Complectarea desăvîrşită a cursurilor Universităţei. 5) Strămutarea atelierelor din Paşcani la Iaşi. 6) Construirea de docuri şi antrepozite. 7) Reducerea impozitului fonciar la 3°j0 pentru toate clădirile din oraşul Iaşi. Te rog, confrate şi amice, luptă alăturea cu mine pentru ca Iaşul se poată căpăta aceste şapte compensaţiunî cari, dacă nu’i vor reda vechea lui splendoare, dar îi vor reda cel puţin viaţa, căci astăzi strigăm:— Iaşul moare, şi datoria noastră ,este să nu’i lăsăm să moară. Dar să revin la tovărăşia liberalo-conservatoare: Gh. Mârzescu nu a voit a intra în lupta electorală sub drapelul liberal şi democratic; el a preferat a intra în arena luptei cu biciul poliţienesc în mână, şi a făcut alegeri care au întrecut pe acele răşcăneşti, contra cărora a zbierat cu indignaţiune. Ce puteau face celel’alte grupuri opoziţioniste ? Nimic alta decât ceea ce au făcut, s’au unit pentru a rezista başbuzucilor lui Mârzescu şi ai prefecţilor conservatori. Voiu sfîrşi acum cu articolul colaboratorului Domniei-Tale:—Alegerea din Buzău. La ce trist spectacol am asistat in acel judeţ ? Un concubinagiu politic tot atât de murdar cât şi la Iaşi. Un prefect conservator mergând în alegeri, mână în mână, cu duşmanii neîmpăcați ai partidului său. Pentru ce ?— Pentru a putea organiza o goană în regulă contra candidature! unui fost Ministru junimist. Și D. Al. Damian — un glumeţ ce voeşte a face spirit — vorbeşte lectorilor săi de familia Marghiloman, de mesele ce a dat în Buzău, și de Vatelul care apreparat aceste mese. Nu pot fi suspectat de simpatii politice pentru junimiști, dar mă revoltă josnicia de caracter a acestui prefect conservator care, sub pretext de a combate pe junimiști, a târât în noroi demnitatea şi prestigiul partidului liberal-conservator. La o scrisoare serioasă, D. Al. Damian a respuns într’un mod copilăresc, ca un şcolar resfaţat cărui educaţiune lasă mult de dorit. Te cunosc, confrate şi amice, îţi cunosc statornicia caracterului, şi sunt convins că în fundul con ştiinţei nu poţi a nu desaproba al Hanţe ca acele din Iaşi şi Buzeu O prietenească strângere de mână Alex. Y. Beldimant. ? ? Astăzi D. Lascar Catargiu, primministru al M. S. Domnitorului, Carol I la 1866 face parte din cabinet. II întrebăm clar: Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresata Ministrului de culte C. A. Rosetti şi publicată în „Monitorul” cu Nr. 118? Care este așezământul de binefacere fondat cu această sumă? Dacă banii s'au capitalizat, cât reprezintă astăzi suma dăruită ? Şi-au dat în petec Şedinţa de aseară a Camerei a fost una din cele mai instructive, în afară de faptul că a fost una dintre cele mai scandaloase. Guvernul acesta, compus din oameni cari au stat dormitând cu ochii închişi mai bine de 12 ani, s-a deşteptat azi şi vrea să dea cu buretele peste progresele realizate, readucând la viaţă procedeuri, cari ar trebui înmormântate pe vecie. După ce şi-a ales o majoritate compusă din tot ce-i mai mediocru şi mai şters, guvernul mediocrităţilor ruginite nu voieşte să permită acestei majorităţi nici să cugete, nici să se mişte altfel de cât cum îi va porunci el în faptul că o parte din majoritate a unit glasurile sale cu ale opoziţiunei pentru a respinge nedreapta moţiune a D-lui Enacovici — susţinută de banca ministerială—guvernul a văzut o licărire de independenţă şi aceasta el n’o poate nici tolera, nici ierta. De aceea, uitând, orice noţiune de bun simţ şi de legalitate, D. General Florescu s’a sculat şi a cerut unei Camere care legalmente nu există încă, un vot de supunere oarbă, de încredere nemărginită. Şi majoritatea, călcând peste demnitatea sa, s’a supus orbeşte, a trecut peste drepturile sale şi a votat nelegala moţiune de încredere ce s’a impus. Faptul acesta, unic în analele decadenţei morale a partidelor noastre politice,înfierează peopotrivă şi pe guvern şi pe majoritatea sa. Şi unul şi cealaltă şi-au dat în petec. Dar faptul acesta mai are un înţeles . El dovedeşte că guvernul actual are absolută nevoie de o majoritate de manechini, căci are de îndeplinit cine ştie ce fapte de umilinţă şi linguşire către tron Prin urmare, să ne deschidem ochii, căci altfel va trebui să ne deschidem punga sleită. p r . Argus. Jubileul lui Pache Monitorul, apărut azi, publică programul după care se va serba searbădă serbarea înplinirea celor 25 de ani de când Carol I se află cocoţat pe Tronul României. Serbarea se reduce la concentrarea tuturor slujbaşilor din Ţară în Capitală pentru a înmulţi rîndurile găgăuţilor d’aci spre a striga ura. Căci ce alt scop are adunarea tuturor primarilor, de cât acela d’a da acestei zise serbări un fac mai mare ? Poporul, adevăratul şi neînsgărdatul Popor lipseşte de la această păpuşenie ; şi pentru a nu fi acuzaţi că suntem pătimaşi dăm loc aci programului întreg . In ţara întreagă se va serbători această zi prin autorităţile constituite, iar primarii comunelor urbane şi rurale din toată ţara se vor afla în Bucureşti în seara de Joi, 9 Mai. Joi, 9 Mai In preziua zilei de 16 Mai se va celebra în toate bisericile din ţară un oficiu religios de seară. La 81/2 ore seara toate muzicile militare din garnizona Bucureşti vor executa retragerea cu facle la Palat, plecând din piaţa Sf. Gheorghe-Nou. Vineri, 10 Mai Revărsatul zilei de 10 Mai va fi salutat în Capitală cu 3 salve de artilerie, cât şi în celelalte reşedinţe unde se află această armă. Toate trupele garnizonei, şcoalele, corporaţiu nile, societăţile, vor fi înşirate la 9/2 ore dimineaţa pe ambele laturi ale stradelor, începând de la Palat, Victoriei, Carol I, Rahovei, Bibescu până la Mitropolie. Pe creasta colinei şoselei Mitropolitane se vor înşira pe amendo, părţile D-nii primari ai comunelor urbane şi rurale din ţară. Pe trotuarele de pe şoseaua Mitropoliei vor fi înşirate elevele şcoalelor secundare şi primare sub conducerea directoarelor şi profesoarelor. In curtea Mitropoliei vor fi aşezate drapelele trupelor cari au luat parte la resboiul din 1877 şi o gardă de onoare cu muzica. Până la orele 98/4 dimineaţa Corpurile Statului şi persoanele Invitate vor ocupa locurile ce le sunt desemnate în biserica Sf. Mitropolit. La orele 98/4 MM. Lt.. Regele şi Regina pornesc de la Palat împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand şi A. S. Principele hereditar de Hohenzollern, străbătând Calea Victoriei, Stradele Carol I, Rahova şi Bibescu. Plecarea cortegiului se anunţă prin 101 tunuri Cortegiul va fi compus în modul următor : a) Gendarmi călări; b) Prefectul poliţiei; c) Un escadronde gendarmi călări ; d) Doi furieri ai Palatului; e) Trăsura de gală ca MM. II. Regele, Regina, A. S. R Principele Ferdinand şi A.S. Principele hereditar de Hohenzollern, urmată de statul major regal, şi având la dreapta pe şeful corpului II de armată, şi la stânga pe şeful casei militare regale ; f) Un escadron de gendarmi călări închide cortegiul. I. P. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de clerul mitropolitan şi D-nii minişri, întâmpină pe Majestăţile Lor la intrarea bisericei, unde se vor afla soţiile D-tor miniştri, preşedinţii Corpurilor legiuitoare, înaltele curţi de casaţie şi de corupturi. D-nii primiri ai oraşelor. I. P. S. S. Mitropolitul Primat presintă Evangelia şi Crucea Majestăţilor Lor. Îndată ce Majestăţile Lor au luat loc în biserică începe Te Deum. La finele Te Deumului, preşedintele consiliului de miniştri citeşte şi presintă Majestăţilor Lor documentul comemorativ al serbărei, care, semnat de M. S. Regele, M. S- Regina, A. S. R Principele Moştenitor, A. S. R. Principele hereditar de Hohenzollern, I. P. S. Mitropolitul Primat, miniştrii, preşedinţii Corpurilor legiuitoare, primul preşedinte al curţeî de casaţie şi al curţeî de compturî, primarul Capitalei, şi purtând sigiliul Statului, se va încredinţa de M. S. Regele D-lui ministru de culte spre a se păstra în arhiva Statului. Dupe săvîrşirea Te Deumului, M. S. Regele cu A. S. R. Principele Ferdinand şi A. S. Principele hereditar de Hohenzollern, călări, împreună cu statul major regal, ministru de resbel, ataşaţii militari streini, precedaţi de toate drapelele, cari erau în curtea Mitropoliei, cu musica, sub comanda unui colonel şi de un pluton de geandarmî, pornesc spre locul unde se va primi defilarea pe bulevard, în faţa statueî lui Mihai Viteazu. După Majestatea Sa urmează trăsura M. M. Regime, precum şi acele cu Doamnele de onoare. Un escadron de gendarmi închide cortegiul regal In tot timpul până la ajungerea la locul de defilare, toate clopotele bisericilor din Bucureşti sunt puse în mişcare. Miniştrii şi toţi invitaţii la Te-Deum merg pe căile indicate pe cărţile de invitaţiune la locurile ce le sunt desemnate pentru a asista la defilare. Defilarea se va face în ordinea următoare : I. Un pluton de gendarmi călări. 7. Şcoalele primare cu muzica elevilor de la Sulina. 3. Şcoalele secundare şi superioare. 4. Corporaţiile şi diferitele societăţi cu drapele 5. Armata, în capul căreia se vor afli toate drapelele trupelor cari au luat parte la războiu şi care se vor înşira, după ce vor fi trecut pe dinaintea Regelui, în giurul statuei lui Mihai Viteazu. După defilare, Majestăţile Lor se retrag la Palat Se vor primi la Palat: 1. Corpul diplomatic la 3 ore. 2. Satul Sinod la 3 şi jumătate ore. 3. Preşedinţii Corpurilor legiuitoare şi membrii Senatului şi Camerei la 4 ore. 4. înaltele curţi de casaţiune şi compturi, curţile şi tribunalele la 4 şi jumătate ore. 5. Toate ramurile administrative la 5 ore. 6. Membrii Academiei, rectorul Universităţei cu decanii şi profesorii facultăţilor, directorii şcoalelor publice secundare şi primare cu tot corpul didactic şi delegaţiunile tinerimei universitare la 5 ore jumătate. La 6 ore masa populară dată de municipalitate la ospătăria municipală. Seara edificiile publice şi oraşul iluminat, asemenea şi grădina Cişmigiului. In principalele pieţe şi grădini publice vor cânta musicile militare şi lăutarii. La 9 ore reprezentaţie de gală la Teatrul Naţional dupe un program special. Sâmbătă, 11 Mai La 10 ore Maiestăţile Lor primesc reprezentanţii diferitelor culte. La 10 ore jumătate diferitele delegaţiuni ale şcoalelor, societăţilor, etc. ’ La 11 ore jumetate corpul ofiţeresc al garnizonei împreună cu ofiţerii de rezervă. In curtea Palatului vor fi aşezate toate drapelele cu gardele de onoare pe care Regele le va trece în revistă şi la urmă va primi defilarea lor. La 2 ore Majestăţile Lor primesc consiliul comunal din Bucureşti împreună cu toţi primarii comunelor urbane şi rurale. La 3 ore vizita primarilor la Ateneu. La 5 ore masa primarilor la Cişmigiu. La Teatrul Naţional a doua reprezentaţie a spectacolului din ziua precedentă. La 9 ore focuri de artificii la Cişmigiu. Duminică, 12 Mai. La 16 ore jum. serbarea copiilor la grădina Episcopiei. La 6 ore jum. cursele la hypodrom [alergării* de cai.] La 9 ore seara mare foc de artificii la hypodrom. In toate serile vor continua iluminatul prin oraş, focuri de artificii la Cişmigiu, precum şi cântarea muzicilor şi lăutarilor prin grădini şi pieţe publice. O mai pipăită dovadă că Ţara nu jubilează, nici că se poate. Toată înscenarea aceasta nu e plămădită decât de linguşitorii Regelui, în capul cărora se găseşte Primarul Capitalei, care şi-a rezervat lui partea leului, adică prezidarea banchetelor populare şi acelea date Primarilor. Poporul român nu va fi acela care va jubila, ci Pache Protopopescu, căruia cu drept cuvânt beţivii săi îi vor striga, în cap cu Brătescu : Trăiască Pache! Starea de părăsire a Infirmilor In actuala organizare a societăţei noastre sunt multe rele adinei. Unele se explică, căci li se cunoaşte cauza, astfel că pe acestea ştii cum să le combaţi. Sunt însă altele pe cari nu şi le poate explica cineva, căci nu li se cunoaşte cauza, şi acestea, fie chiar dintre cele mai mici, te revoltă. Astfel, ştim mai mult sau mai puţin la ce cauze şi la ce împrejurări să atribuim robia politică a popoarelor, robie la care sunt reduse prin monarhie şi prin militarism; ştim la ce datorim ignoranţa în care se află masa poporului şi starea rudimentară a asistenţei ce societatea trebue să dea individual ce se află în posiţiune de a avea nevoie de dînsa; mai cunoaştem încă pricinile extremei mizerii economice în care se tăvăleşte o bună parte dintre muncitori. Dar, la ce să atribuim desăvîrşita părăsire a nenorociţilor infirmi, cari pribegesc în mijlocul societăţei, lăsaţi la propriele lor mijloace, cari sunt cu totul nule, şi expuşi suferinţelor fizice, materiale şi morale de tot soiul, care la ei sunt fără de margini. Aşa de rea organizată şi de incomplectă cum este asistenţa publică la noi, tot avem un număr oarecare de spitale în care zilnic se dau îngrijirile trebuincioase la câteva mii de bolnavi. Avem în Ţară pe lângă spitale, serviciul consultaţiunilor şi al medicamentelor gratuite; avem medici gratuiţi, deşi într’un număr foarte insuficient pe cei comunali în oraşe şi pe cel de plasă la ţară. Avem şcoli în care se dă copiilor o oare-care instrucţiune; avem câteva internate ale Statului unde un număr foarte res- Tâns de copil au pe lângă învâţătură şi locuinţă, mâncarea şi îmbrăcămintea strict necesarii, iar pentru ceilalţi şcolari scăpătaţi au început a se înfiinţa pe ici, pe colo câte o societate particulară care reuşeşte a da ceva îmbrăcăminte şi ceva cărţi a câţiva dintr’înşii. începem să organizăm serviciul igienei publice, dând din ce în ce mai multe măsuri preventive contra epidemiilor, pe cele endemice, fie cele epidemice. Pentru cele două mai de căpetenie ne vor da existenţă, pentru adăpost şi pentru hrană a celor mai slabi dintre toţi nevoiaşii, pentru acelea ale infirmilor săraci, ce facem însă ? Absolut nimic. Infirmul cerşetor este lipsit, şi vara şi iarna, şi ziua şi noaptea, de cel mai din urmă adăpost, de care să fie sigur că va avea în or ce caz, el este tot atât de nesigur de hrana de a doua zi, ba de multe ori chiar de acea a momentului. Nu este aşa