Adevěrul, iulie 1891 (Anul 3, nr. 872-900)
1891-07-01 / nr. 872
I 1 jUI. — Nr. 872. EUMERUL10 BAKI ^ ABONAMENTELE tnCEP LA 1 ȘI 15 ALE FIECAREl LUn! ți se plătesc tot-d’a-una ’naimntoy ■■ I ' I tn București ]a casa Administrației. prin Județe şi Străinătate prin mandate poştala Un an tn țară 30 Iei, tn străinătate 60 Șease luni , 15 , , , 25 Trei luni , ,r 13 ■ ■ * » • • Un număr tir Străinătate 15 bani MANUSCRISELE NU SE 'NAPOEAZA EDIŢIA A DOUA Să te fereşti, Românei de cuiți strein în casă. V. Alexandri.y LUNI şi MARŢI, 1, 2 IULIE 1891 NUMERUL10 BANI ANUNCIURILE . Din BUCUREŞTI şi JUDEŢE se primesc» NUMAi 'la ADMINISTRAŢIE. ^ Din STRil NĂTATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciul! la pagina IV....................0.30 b. linia . . . in...............a--«. o • s ii...... 3.— lei I Inserţiunele şi Reclamele 3 Ioi răndul. 1 LA PARIS, ziarul se găseşte de vănzare cu numărul la brosoul No. 117, Boulevard St.-Michel. UN NUMER VECHI_ 30 BANI _____^ ^ | ■■■. -j|ü££££^£t^u INSTRUCŢIA LA NOI FRANŢA ŞI ANGLIA Bătaia în Armată Conductorii de poduri şi şosele RECOLTELE AMERICANE VIAŢA LITERARA Scăldătoarea oilor Primăriei Kogălniceanu şi Ardelenii AMANŢII DIN TÂRGUL-OCNA Bucureşti, 1 Iulie 1891 Instrucţiunea la noi | ________ Una din nenorocirile de care sufere instrucţiunea ţarei noastre mare şi uşurinţa cu care se înfiinţează şi se desfiinţează la noi şcoli, se trimit tineri şi tinere, bursieri în străinătate. Ţara plăteşte bine toate aceste, şi totuşi observăm că absolvenţii acestor şcoli sunt nevoiţi, din cauză că posiţiunea lor nu e regulată, a lua o carieră cu totul alta decât aceea pentru care au învăţat sau au fost trimişi în străinătate. Aşa, s’a înfiinţat şcoala copiilor de marină din Galaţi şi mulţi absolvenţi din acea şcoală sunt azi inrolaţi în armată ca voluntari, absolvenţi d’ai şcoalei superioare de agricultură din Bucureşti sunt azi amploiaţi telegrafo-postali; mulţi absolvenţi ai şcolilor de agricultură din Strihareţ (Slatina) şi Pănceşti (Roman) sunt frânări pe la gări. Apoi acele u-soare care au fost trimise în Germania pentru ca să studieze pedagogia germană cu scop de a se înfiinţa aci în ţară o şcoală normală de instituitoare şi care azi sunt profesoare la externatele secondare de fete!... Talentele se pierd şi ce resultă? Un proletariat mult mai nenorocit decât acel muncitor. Nu voiu descrie toate caşurile ci mă voiu mărgini a arăta recentul cas al absolvenţilor liceului real din Brăila. D. Maiorescu, în anul 1889 prin decretul regal cu No. 2.609 publică programa liceelor şi gimnasiilor reale din ţară şi în acelaşi an se şi înfiinţează cursul superior al acelui liceu începând cu clasa V. Asigurările erau formale din partea D-sale şi a D-lui Laurian, că absolvenţii liceului real vor fi primiţi în Facultăţile de medicină, ştiinţe şi şcoala de poduri şi şosele. Profesorii ’şi-au ocupat catedrele prin concurs. Partea ştiinţifică e predată de nişte profesori competenţi şi într’un mod cum nu e în nici un alt liceu din ţară. Dar ce folos. Azi aceşti absolvenţi umblă neştiind încotro să apuce. Promisiunile miniştrilor au rămas vorbe, ca toate vorbele ministeriale şi nici la bacalaureat nu sunt admişi, nici D-l ministru actual nu vine cu o dispoziţiune ministerială ca aceşti absolvenţi să fie primiţi în acele Facultăţi, până ce se va vota noua lege a instrucţiunei şi să depună şi el bacalaureatul. Mulţi dintre aceşti tineri au atins vârsta de 21 ani şi sunt ameninţaţi cu încazarmarea pe 3 ani. Mai curios e că zilele acestea. Brătescu, profesor la acest liceu, întrebând pe D-l Odobescu, dacă absolvenţii liceului real vor depune vre-un bacalaureat, D-sa într’un moment, nu ştiui cum să-i-l calific, îi răspunde că: Liceul şi gimnaziile reale din ţară vor fi desfiinţate şi nici un bacalaureat de acest soiu nu va fi. întreb: Gânditu-s’a D. Odobescu ce a zis ? Mai intuiu îl întreb, ce vor face acele câteva sute de elevi, care frequentează aceste şcoli ? Şi apoi, convinsu-s’a bine D-sa că şcoalele reale n’au raţiune d’a exista în ţară, mai ales acuma când în toate ţările instrucţiunea reală e pe tapet? Şi cine a zis aceasta? Un membru al Consiliului permanent de instrucţiune, unul care e bine informat cu mersul instrucţiune! în ţară. E trist acest lucru, dar.... aşa e. Conchid: In numele viitorului acestor tineri e de datoria întregei prese, fără deosebire de culoare politică, să dea alarma, pentru ca aceste câteva sute de tineri să nu înmulţească numărul slujbaşilor din ţară, număr, ce de altmintrelea e deja destul de mare şi care a ajuns ca în vremea Republicei romane să fie la dispoziţia celuia ce dă mai mult.________A. TELEGRAME PARIS, 30 Iunie. — O întrunire de 7.000 membrii ai sindicatului, lucrătorilor şi amploiaţilor drumurilor de fer a decis că, dacă până Marţi seară, 14 Iulie, nu se va da satisfacere greviştilor, toate serviciile celor 5 companii mari de drumuri de fer vor înceta Miercuri. PARIS, 29 Iunie.—Camera a respins cu 258 voturi contra 174 propunerea D-lor Pelletan şi Chiche, care cer amnistia pentru toate delictele de grevă şi pentru crimele şi delictele politice. BUDAPESTA, 30 Iunie.—Oficialul publică decretul de promulgare a legei de rescumpărare de către Stat a liniilor ungureşti ale companiei Staats-Bahn. ATENA, 30 Iunie.—Afacerea ziarului 13 Iulie Ephimeris s-a întors înaintea Tribunalului. Directorul Rouky a fost condamnat la un an închisoare şi o mie de drachme de amendă şi redactorul Giamapoulos la 7 luni de închisoare şi 500 drachme de amendă pentru injurii calomnioase la adresa ministrului Instrucţiunei publice. ? ? Astăzi D. Lascar Catargiu, prim ministru al M. S. Domnitorului Carol I la 1866 face parte din cabinet. II întrebăm clar: Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresata Ministrului de culte C. A. Rosetti şi publicată în „Monitorul” cu NT. 118? Care este așezământul de binefacere fondat cu această sumă? Dacă banii s-au capitalizat, cât reprezintă astăzi suma dăruită ? Recoltele Americane WASINGTON, 30 Iunie. — Raportul oficial dă următoarele resultate la sută asupra recoltei mijlocie: porumb 92,8°lo; grâu de toamnă: 96,2°lo; grâu de primăvară 94°/o secară 93,9 °/o, ovez 87,6°/o, orz 96,2°/*.. Recolta este pretutindeni în întârziere ; starea medie este puţin mai mică decât în 1888 și 1890, dar puţin mai mare decât 1889. Calitatea grâului este mai bună decât la 1889. Pentru bumbac se prevede o recoltă mijlocie- Din cauza inundărilor din Galiţia, întrerupându-se circulaţia trenurilor, rămăşiţele pământeşti ale ilustrului bărbat de stat Mihail Kogălniceanu n’ai sosit la Iaşi, oprindu-se în Lemberg. Se speră că restabilindu-se comunicaţia vor sosi astă-seară la Burdujeni iar la Iaşi mâine larţi, înmormântata în acest caz va avea loc Mercur!. GRECII ŞI SERBII ATENA, 29 iunie. — Universitatea din Atena a pus la dispoziţia rectorului său o sumă de 10.000 frnanci pentru recepţiunea studenţilor sârbi. Nişte deputaţiuni conduse de rector vor merge spre întâmpinarea studenţilor Sârbi până la capul Sunion. Kogălniceanu şi Ardelenii Cu ocazia jubileului de 50 ani al Gazetei Transilvaniei defunctul M. Kogălniceanu a adresat D-lui M. Mureşeanu următoarea scrisoare: Iubitul meu Domn şi amic, Onorabile Dr. Aurel Mureşianu ! Vechiu colaborator al Gazetei Transilvaniei, încă de pe la anii 1839—49, permite-mî a-ţi adresa felicitările mel sincere şi connaţionale, cu ocasiunea jubileului de 50 de ani al esistenţiî veteranului ziaristicco române. Şi eu în acest,aaterhez între ai mei jubileul de 50 de ani de viaţă politică. In acest lung timp de cincizeci de ani nu odată m'am întâlnit cu luptătorii Mureşeni, deşi aflându-ne în ţări politic despărţite nu odată am simpatisat şi am lucrat împreună, căci şi unii ş’ alţii am avut şi am urmărit acelaşi .«eoi : apărarea şi întărirea naţionalităţii române, fie dincolo fie dincoace de Carpaţi. (Jaie evenimente s’au petrecut în ţările noastre în această jumătate de secol! Câte lupte am susţinut, cât curaj s’ arătăt, câtă abnegaţiune am desvoltat, câte sacrificii am făcut şi noi şi voi, sau mai bine zicând noi împreună! Noi Românii de dincoace de Carpaţ am fost mai fericiţi de cât voi Românii de sub coroana Habsburgilor. Noi ne aiu văzut visul cu ochii! An a ajuns a fi un stat liber şi independent Ocupăm azi un loc respectabil între naţiunile de sine stătătoare. Suntem stăpâni pe destinele noastre şi viitoru noştru atârnă numai de noi, de inteligenţa, de prudenţa, de energia ce vom şti a desvolta în mijlocul pericolelor ce ne ar ameninţa. Voi iubiţii noştri fraţi de peste Carpăţi aţi dobândit mult, aţi progresat pe tărâmul culturei naţionale, şi aceasta în mare parte mulţumită Gazetei Transilvaniei ; dar n’aţi ajuns acolo unde trebue să ţinteze orice naţiune mândru de sângele ce curge în vinele sale, mai ales naţiunea română, urmaşa poporului împărat. Spre a ajunge la acest scop măreţ, mai trebuesc încă multe sforţări, multe sacrificii, multă prudenţă politică şi mai presus de toate unire, unire deplină între voi, unire în cuget, unire în simţiri, cum zicea nemuritorul vostru bard naţional. Dreptul nu piere niciodată, mai ales când el are apărători ca voi curagioşii fii aî Carpaţilor, cari în mijlocul persecuţiunilor, al restriştelor, aţi ştiut a susţinea pe valoroasa „Gazetă a Transilvaniei“, ce a fost şi este nu numai marea voastră înainte-luptătoare, dar şi însăşi analele admirabilelor voastre acte pentru susţinerea şi desvoltarea naţionalităţii române în timp de jumătate de secul. Noi Românii din regatul românesc un minut n’am fost, un minut nu suntem fără a împărtăşi durerile voastre pentru asigurarea naţionalităţii române, acolo unde Dumnezeu şi Divul Traian au împlântat-o, eftcl ştim că atunci când (dar aceasta nu va fi) — când naţionalitatea română ar fi atinsă peste Carpaţi, nici noi Renanii de dincoace de Carpaţi nu vom avea propria noastră esistenţă naţională asigurată! Cu toţii simţim, în inima fiecărui din noi esistă dlar durerea de a vedea politica greşită şi funestă ce se urmăreşte în contra Românilor de către concetăţenii voştri Maghiari, politică mai înainte de toate funestă însuşi statului Ungar! Totdeauna am avut simpatii vii pentru naţiunea maghiară, dar asemenea pururea am deplâns linia de purtare a o mare parte de Maghiari către Români concetăţeni ai lor; sentimentele mele au corespuns pururea actelor mele. Când în 1868 — sunt acum douăzeci de anî — am visitat parlamentul Ungariei, câte capete am recunoscut, care în 1860 se refugiară în Moldova şi pe care eu primministru al lui Cuza-Vodă le-am refusat gânjilor guvernului absolutist, ce atunci domnea în Buda-Pesta ca şi în Viena. Când Prefectul de Galaţi, în 1860, voia să predee consulului austriac pe refugiaţii Vidász şi Berzenczey, comitetele Secuilor, şi când aceştia iarna îmbrăcaţi numai cu un atila de vară au venit la Iaşi, eu pe răspunderea mea le-am dat un saul- conduit, i-am îmbrăcat cu însăşi blanele mele, şi în trăsura mea i-am înapoiat în Galaţi, unde au urmat a petrecem linişte sub protecţiunea drapelului român, cu toate protestaţiunile şi ameninţările representantului Austriei. Această linie de purtare ospitalieră mi-a fost dictată prin crezul politic ce-l profesez şi astăzi, că acel cari predică înfrăţirea între popoarele Ungariei, prin egala îndrituire şi respectarea drepturilor naţionalităţilor nemaghiare de sub coroana sântului Ştefan, lucrează pentru întărirea şi înflorirea statului Ungariei; şi din contra acel ce împilează pe Români, acei ce voiesc a stinge naţionalitatea română din Ardeal şi Bănat sunt mai mult duşmanii presentului şi viitorului Ungariei, deecât ar însuşi Românilor. In aceste sentimente, care cred că curend sau târziu — vor fi împărtăşite nu numai de adevăraţii oameni de stat ai Ungariei, dar şi de adevăraţii ei ziarişti, vă reînoiesc felicitările mele, urările mele călduroase şi sincere la frumoasa voastră serbare ! Regret din suflet că nu sunt decât cu inima în mijlocul acelora ce serbează jubileul Gazetei Transivaniei Ca conclusiune doresc, ca Gazeta să ajungă la jubileul său de 100 de ani! Facă Dumnezeu şi energia voastră, ca acel jubileu să se serbeze în mijlocul unei naţiuni fericite, adecă ajunse la ■uimea împlinirea dreptelor sale aspiraţiuni! Numai astfel naţiunea română de peste Carpaţi, alăturea cu naţiuna maghiară, având ambele acelaşi drepturi şi îndatoriri, va lucra împreună la înălirea şi gloria patriei comune, Ungaria devenită atunci aliata României Kogălniceanu. Deputaţii Unguri ca şi ai noştri BUDAPESTA, 29 iunie. — In urma cuvintelor injurioase schimbate în şedinţa de ieri a Camerei între mai mulţi deputaţi din extrema stângă şi liberalul Gajary, redactor-şef al ziarului Nemzet, căruia cei dintâi îi imputaseră venalitatea sa, deputatul Vecsey a trimis martori D-lui Gajary. BUDAPESTA, 29 Iunie. — Cele două dueluri ale D-lui Gajary s’au făcut azi; mai întâi, la amiazi, cu D. Wecsey cu pistolul, nimeni nu a fost atins. La 6 ore D. Gajary s’a bătut cu sabia cu D. Polonyi, care l’a provocat de asemenea. D. Polonyi a fost rănit la braț. D. Gajary a avut o ușoară spărietură la față. BULGARIA fi TURCIA CONSTANTINOPOL 30 iunie. — Sultanul a primit în audienţă pe d-nii Nacovici şi Vukcovici. Cererile diplomatice acordă o oarecare însemnătate acestei primiri, pentru că este pentru întâia oară de la căderea prinţului Alexandru de Batenberg, că demnitarii bulgari sunt primiţi în mod oficial de către Sultan. Se zice că d-na de Nelidorf va presenta Porţei reclamaţiuni în această privinţă; se adaugă că visita de ieri a primului dragoman Ivanoff la marele Vizir şi la Said Paşa să leagă de acelaş lucru. Cu toate acestea nu este cu putinţă să se verifice exactitatea acestor. Bătaia şi tortura frAmflafr (Fi%j S ix. ; 7 Am văzut în articolele precedente, formele bătăeî, cauzele şi în fine până la un punct urmările ei. In ce priveşte urmările triste ale torturei, cum am mai zis, este de datoria patologiei medicale să se ocupe. Noi atragem numai luarea aminte. Şi cum că toţi privesc ca dezastruoase urmările bătăei în armată, asta o dovedeşte protestările zilnice a presei româneşti. Dacă lucrul este aşa, trebue să ne gândim la soluţiile potrivite ce se pot găsi, ca să stăvilim odată pentru totdeauna acest mijloc de corecţiune ruşinos, ce se practică în armată. Trebue să chibzuim cu maturitate şi să ne ferim de paliative. Soluţia cea mai importantă şi cu mai bune rezultate, ar fi,după părerea noastră, următoarea: Orice grade militare ofiţereşti cari dovedite că bat sau aprobă tacit bătaia de către gradele inferioare, să fie expulsaţi, daţi afară din armată „carieră sigură.“ Având această frică inspinarea ar fi pe drumul de a nu se întrebuinţa selbătăcii în armată. Ofiţerimea noastră impune prin frică, guvernele la rândul lor să le impue iarăşi prin frică, şi nu vor mai bate, sau cel puţin bătăile vor fi cazuri cu totul excepţionale. Insă ca să ajungem aci este nevoie de acţiune energică, a sili pe guverne prin următoarele căi: 1) O ligă a studenţilor universitari, ligă antimilitaristă cu scop anume contra bătăiei în armată. In adevăr, studenţii români sunt un corp matur şi serios din ţară, care în tot-d’auna au dat dovezi că iubesc democraţia, că iubesc dreptatea şi sunt duşmani declaraţi a injustiţiei şi asuprirea. In tot-d’auna în fruntea mişcărilor mari ce s’au produs în ţară de câte va decenii sunt studenţii. Ei bine, dacă studenţii au format o ligă culturală pentru ajutorarea românilor ardeleni şi basarabeni, cu atât mai vârtos li se poate cere o ligă contra suferinţelor ce le îndură populaţia română în chiar ţara ei. Şi fapta studenţilor mare va fi. Ei vor fi binecuvântaţi de miile de ţărani talpa casei care vor fi scăpaţi de torture şi chinuri. Apoi o consideraţie este chiar în interesul studenţilor, căci şi studenţii au avut de multe ori de suferit de brutalităţile aduse la mulţi dintre dânşii. Cred că orice exemplu e de prisos. Acest adevăr l-au înţeles studenţii din Iaşi care au redigiat şi un protest. 2) Un memoriu pe larg în care să se espite cu deamănuntul toate cazurile: cele publicate de ziare cât şi cele ce se vor putea afla din nou. Atunci s’ar vedea cât de frequentă e bătaia în armată şi nu s’ar mai putea zice că sunt cazuri izolate. 3) Să cerem partidelor politice de orîce culoare politică ar fi, să-şi înscrie în programele lor desfiinţarea bătăeî în armată. 4) Să se alcătuiască un comitet de cetăţeni care s’ar putea pune în legătură cu studenţii şi cu toţi acei ce doresc ca acest obiceiu ruşinos şi barbar să dispară căci mâne pot *) Vezi No. S44, 847, 862, 864, 865 867 și 870 din 2, s, 21, 23 24 26 și 29 Iunie.