Adevěrul, septembrie 1891 (Anul 4, nr. 931-960)

1891-09-01 / nr. 931

ANUL IV. — Nr. 931. l1 UM­ĂRUL 10 BANÎ abonamentele ÎNCEP LA 1 Şl 15 ALE FIE­CÂREÎ LUNI şi se plătesc tot-d’a­ una 'nainte în Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 Ioi, în străinătate 50 Şease luni , 15 , , , 25 Trei luni , 8 , , , 13 Un an mer In Străinătate 15 bani MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZA EDITIA A DOUA Sa te fereşti, Române! de cuiti strein In casă. V. Alexandri. ADMINISTRAȚIA îll, ~ BULEVARDUL ELISABETA, •m D­irector politic: ALEX. V. BELDIMANU 111, DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE 1891 NUMERUL10 BAJSI ANTUNCIURILE l»In BUC Cit ESTI s! JUDEŢE se primesc I NUMAI­­la ADMINISTRAŢIE. IlNLTATR, direct la administraţie şi toate Oficiile de publicitate. la pagina IV ..... . 0.30 b. linia „ HI......................2.­ lel * ff fj II * .... * 3.— lel ^ 'e şi Reclamele 3 lei rândul. IBIS, ziarul se găseşte de vânzare cu m­­­icioscul No. 117, Boulevard St.-Michel UN NUMÉR VECHIŰ 30 BANI REDACȚIA .30B.EVARDUL ELÎSABSTA, Iii PRINCIPII Şl PARTIDE OIE3 IAŞI BOALA ©ARKflEli-SYLVEI Scandalul cu paşpoartele O ÎNTREBARE Congresul pentru studiul tuberculozei Misterul de la Turnul Eiffel OOHSl ŞARPELUI LACRIMILE JEANEI Bucureşti, 31 August 1891 PRINCIPII^! PARTIDE Noaptea toate vacile sunt negre şi, în vacanţă, toţi zgîrie brînză fac teorii şi scriu articole de doctrină, fiind­că aşa e obiceiul. Unele dintre aceste articole de doctrină es din făgaşul comun al plictiselei şi al banalităţeî, prin fap­tul că sunt foarte hazlii şi foarte originale, ca să mă servesc de un eufemism. Aşa, de pildă, concentraţii cari formează un grup microscopic de ambiţioşi fără margini, au şi ei un ziar. Ziarul n’ar fi nimic, precum nu e nici grupul, dacă directorul lui politic n’ar fi producţia cea mai genială a conservatismului român. Acest director face teorii asupra partidelor în România, şi este atât de original în teoriile sale, în­cât chiar afumaţii de la Constituţionalul şi-au­ pus mâinele în cap. Intre altele, tenorul director sus­ţine dreptul la viaţă numai pentru două partide, partidele zise istorice, şi, după câte­va rânduri, spune că partidul conservator ca şi cel li­beral şi-a perdut dreptul la exis­tenţă îndată ce şi-a realizat pro­gramul. Fireşte că n’am de gând să iau la serios teoriile aceste şi să fac o analiză articolelor Timpului Ar fi ceva mai presus de răbdarea mea şi mai presus de cele mai puţin modeste pretenţii ale autorului lor. Dar ceea ce m’a făcut să le ating, este polemica încinsă de Constituţionalul asupra acestui su­biect, polemică în care şi numele Adevărului a fost pomenit. Am spus de multe ori că juni­miştii au fumuri. Unul dintre a­­cestea e şi următorul: Junimiştii cată să se pue de o parte de par­tidele vechi; ei se cred un partid nou, care vrea să dea politicei noastre o direcţie nouă. Şi Consti­tuţionalul s’a supărat foc pe D. Nicu Filipescu tocmai pentru că acesta nu admite existenţa altor partide de­cât a acelui conservator şi acelui liberal. „ Cum ? Dar noi ce.... mâncăm pe lumea asta ?“ întreabă desperat ziarul linge-talerelor de la Palat Constituţionalul. Intrând apoi în polemică adîncă, foaia junimistă întreabă pe D. Fi­­lipescu: „Ce diferenţă de principium­ e între partidul conservator şi cel liberal, dife­renţă mărturisită, bine­înţeles, diferenţă pusă în practică ?" Şi ziarul junimist încheie: Prin urmare dacă partidul con­servator n'are altă ţintă de­cât a­­cea de a deveni liberal, de ce mai predică D. Filipescu necesitatea existenţei sale? Spre a fi logic, D. Filipescu ar fi trebuit să recunoască după teo­ria D-sale că un singur partid me­rită să mai existe astă­zi: acel liberal și că acest partiei nu* trebue să fie răsturnat de cât de vich­ea Beldiman de la ADEVÉRUL, care cel pufin are lămurit alte principii Trebue să mărturisesc, că eu nici o dată nu ’mi dau osteneala de a căuta legătura logică dintre fra­zele sofistice ale unui junimist, când acesta vorbeşte ori când scrie, căci ştiți că munca mi-ar fi zădarnică De aceia nici de astă dată n’aşi fi făcut’o, dacă n’aşi fi văzut îndată că, ziarul junimist a avut un mo­ment de luciditate. Este foarte adevărat că între par­tidul liberal şi între cel conserva­tor nu există nici o deosebire. Voi­ adăuga că nici între aceste două partide la un loc şi între grupul junimist, concentrat, etc., deosebire nu există. Toate poartă firme de ocazie şi unele din ele, ca juni­miştii, fac paradă de nişte idei fu­rate altor ţări şi altor veacuri, idei cari vor rămâne în capetele sucite ale celor ce le preconi­­sează. Nu există deosebire între toate aceste înjghebături politice, căci un singur gând le stăpâneşte : dorinţa de a avea puterea şi un singur mijloc an pentru a-şi realiza idea­lul • slugărnicia către Tron-Neapărat în slugărnicie sunt nu­anţe; de aci şi deosebirea dintre di­feritele grupări, deosebire care de­vine mai adâncă atunci când unul are puterea şi cele­l­alte nu. De aceia are dreptate D. Fili­­pescu şi faptele confirmă zisele sale, când susţine că un partid nu mai există, îndată ce şi-a realizat programul. De­oare­ce programul partidelor noastre este puterea prin linguşire, fireşte că, îndată ce acest program s’a realizat, partidul încetează. Toţi adversarii lui, adică toţi aceia cari concurau cu el pentru putere, în­dată ce văd că i-a căzut chilipirul în palmă, se liniştesc încetul cu încetul şi se adună în jurul lui. Ca urme de partide adversare re­mân numai ziarele şi câţi­va foşti miniştri, cari şi-a fi pierdut porto­foliile. Exemple n’am nevoe se dau, căci D. Filipescu are în patronii săi e­­xemple vii. Dar Constituţionalul mai are lu­ciditatea de spirit de a spune că numai Beldimann de la Adevărul va răsturna partidele actuale, căci el singur are principii hotărîte şi protivnice lor. Aşa este, de cât ziarul gogoma­nilor Junkerului de la Ţibăneşti a făcut o confuzie datorită­ fumurilor de mărire, care stăpânesc pe juni­mişti. Beldimann de la Adevărul va răsturna pe susţiitorii şi lacheii Regelui şi Monarchia nu prin pro­priile lui puteri, căci el nu are pre­tenţiile lui Carp, dar Adevărul este întruparea cugetului a milioane de români apăsaţi şi desnădăjduiţi şi ei vor fi aceia cari vor îndeplini ceea­ ce spune Adevărul. P. P. TELEGRAME CONSTANTINOPOL, 30 August. — D. White a fost primit azi în audiență de către Sultan. Se zice că Rustem-Paşa, ambasador la Londra şi Hussin-Paşa, am­basador la Petersburg, au fost chemaţi la Consta­ntinopol. Detenţiunea lui Eixmil-Paşa continuă. Pare că nu s’a descoperit nici-un indice compromiţător în contra lui, căci începe a se vorbi de numirea sa ca guvernator general al Smirnei. STRASBURG, 30 August. — Stras­­burger Post desminte ştirea de origină parisiană în privinţa numeroaselor de­zertări ale soldaţilor germani în Franţa. Intr’adevSr este vorba de nişte nesupuşi cari temându-se de vr’o arestare, fug din Alsacia în Franţa şi în mod reciproc. MADRID, 30 August. — Este cu de­­săvîrşire inesact că ar fi fost turburări în oare­ carî părţi ale Spaniei. Guvernul a primit din Manilla o de­peşe oficială, care anunţă că operaţiunile militare contra răsvrutitorilor s’au ter­minat din fericire. SOFIA, 30 August.—După nişte ştiri, cari au nevoe de confirmare, se vor face mai multe schimbări în personalul pala­tului. WASINGTON, 30 August.—Un raport oficial preţuieşte: producţiunea porumbu­lui la 91,l°/0, cu un spor de 21 °/0 asupra producţiunii din 1890/ griul la 96,8°/0 se­cară la 95°/0; ovăzul la 90,7 % ; orzul la 94,3 °/o. sa«»«mmmam. xmm. Sănătatea Carm­en-Sylvey Citim în Monitorul oficial . In urma consultaţiuneî medicale ce a avut loc în ultimele zile cu doctorii Feukelnburg şi Ford sa constatat că starea M. S. Reginei este staţionară, dar cu toate acestea se poate afirma că există o tendinţă de ameliorare a iritaţiuneî cen­trarelor nervoase, şi că, din cauza fenomenelor fizice şi funcţionare, [?) M. S. Regină­ estelică în pat Scandalului cu Paşapoartele Ca stat care avem pretenţiunea de­ a ne pune în rîndul statelor ci­vilizate şi noi, în privinţa paşapoar­telor eram foarte curanţi, nefăcând dificultăţi pentru eşirea şi intrarea în ţară şi în localităţile unde se a­­şează străinii. Această îngăduire nu venea însă la socoteala Ministerului de finanţe, şi sunt zece zile de când a dat or­dine straşnice ca să nu mai lase pe nimeni să iasă fără paşaport.­­ Aceastei măsuri draconice nefiindu-i dată publicitatea cuvenită, se întîm­­plă ca zilnic de la Itzcani, Predeal, Vâr­­ciorova şi alte trecătorii, sute de bieţi călători sunt întorşi înnapoi, cauzându-le o sumă de plictiseli şi cheltueli zadarnice precum şi pier­dere de timp. Aşa ni s’a întîmplat să vedem bieţi călători, sărmani, veniţi din jud. Brăila, şi mai de departe care aveau tocmai suma necesară pentru a că­lători până la Braşov şi care au fost opriţi la Predeal. Ei nu puteau nici să se întoarcă, căci nu aveau bani, nici să stea pe cheltuială în Predeal şi nici să plece la Braşov. Cu toate acestea ofiţerul de la punc­­­i trimitea la Brăila ca să îşi ia par­şaportul, înainte în loc de paşaport pentru persoanele cunoscute sau cu bilet de identitate, li se dădea un bilet de 24 ore şi tot ast­fel putea să trăcă graniţa. Astă­zi şi această înlesnire s’a desfiinţat. Pentru locuitorii mărginaşi gra­niţei, şi care au veşnice relaţiuni cu ţara vecină, paşapoartele con­­stitue o nouă dare personală, căci un paşaport ne­fiind valabil de­cât pentru 11 luni, în fie­care an tre­bue înoit, aşa că constitue un ade­vărat nou impozit de 10 lei 25 de bani. Şi nici măcar nu se poate spune că această organizare este intro­dusă pentru siguranţa publică, căci de­oare­ce Ungurii dacă aü bilete de 24 ore şi noi Românii îl pri­mim, de sigur ori şi cine poate in­tra în ţară, pe când noi cerând călătorilor ce ies paşapoarte, punem pur şi simplu Românilor beţe în roate şi încă fără folos. Prin urmare măsura paşpoarte­­lor nu se justifică nici într’un punct de vedere, şi chiar d’ar fi justifi­cată, cum s’a aplicat această mă­sură şi cum încă se aplică, este un adevărat scandal, o adevărată surprindere, căci guvernul nu a dat destulă publicitate acestei mă­suri, aşa că şi călătorii să ’şi ea măsurile trebuincioase. Astă­zi când civilizaţiunea mo­dernă, drumurile de fier, şi toată mişcarea industrială şi socială, tind a desfiinţa în relaţiunile zilnice, fruntariile, astăzi când eşti din România, poţi călători fără paşa­port, în tot apusul Europei aproape, a reînfiinţa şicana aceasta zadar­nică, este a arăta străinilor că sun­tem încă barbari, că la hotarele Românilor, începe Orientul. Şi cu toate aceste, nici măcar nu îndrăznim să credem că gu­vernul va revoca această măsură. E de ajuns că ea să fie nedreaptă şicanatorie, reacţionară, pentru ca ea să rămână şi să fie aplicată bieţilor cetăţeni. CONGRESUL PENTRU CSMIZELE TUBE­5CULQZEI III Tratamentul tuberculozei prin ac­ţiunea combinată a iodoformului şi serului de sânge de câine. D. Prof. Seminola. — Acum doi­spre­zece ani a recomandat cel d’intâiu iodo­­formul în medicaţiunea tuberculozei. Cre­dea că, eliminaţiunea acestei substanţe prin suprafaţa alveolelor va produce o modificaţie vitală. Această concepţie se împinse a fracţiona dozele şi a nu da de­cât 2 centigrame pe oră. Mulţămită aces­tui mod de a lucra a obţinut îmbunătă­ţiri considerabile. D-sa invită pe medici a experimenta din nou iodoformul în doze reduse iar nu în doze masive cărora le contestă acţiunea putând produce şi in­toxicaţiunî. In privinţa injecţiunelor cu ser de câine, autorul experimentându-le se îndoeşte că s’ar putea obţine o modificaţiune a tere­nului organic, în senzul de a împiedica evoluţia baccilului. Despre tratamentul peritonitei tu­berculoase prin injecţiunile cu serum de sânge de câine, D. Pinard, relatează în numele său şi al D-lui Kirmisson observaţiunea unei copile de 2 ani atinsă de peritonită tuberculoasă cu formă ascitică. I s’a făcut laparotomie, spălături şi suturi. O­­peraţia reuşi dar se reproduse lichidul. S’a făcut injecţiuni de hemocyna şi as­­cita a dispărut. Toţi copii cu o greutate sub 2 kilo­grame îi supune autorii la injecţiuni de hemocyna, şi, se zice, cu succes, întrebuinţarea sângelui de capră în tratamentul tuberculozei. D. Bertin în numele D-lui Picq şi al său aminteşte experienţele lor. Dînsul socoteşte capra ca refractară tuberculozei spontanee şi că ar conţine într’însa o substanţă vacciniferă. Injecţiunile cu acest sânge i-au dat constant succese. D. Bernheim. — In 48 de autopsii la capre n’a constatat un singur caz de tuberculoză. Din experienţele ce le-a fă­cut, conchid că capra e aproape intuber­­cutizabilă. Valoarea terapeutică a injecţiune­lor sub-cutanee de serum de câine în tuberculoză. D. Héricourt. — Cei d’intâia cari au observat că injecţiunile de sânge sau serum de sânge de câine, făcute la iepuri în­­târziază apariţia tuberculozei la iepure, au fost D-nii Héricourt şi Richet, în 1883. Tratamentul e cu totul inofensiv, fără re­acţiune locală. Rezultatele terapeutice sunt următoa­rele: ridicarea funcţiunelor digestive şi ameliorate în unele cazuri. Baccilii însă persist. Emocina nu pare a avea o acţiune direct antibaccilară; pare a lucra mai mult la un excitant special al nutriţiunei. Şedinţa din 29 iulie A doua chestiune : Asociaţiunile bacteriene şi morbide ale tubercu­lozei. D. Prof. Babeş. In congresul trecut determinase microbii cari se asociez cu baccilul Kock la copii. De atunci, împre­ună cu alţi autori, a putut verifica aceste cercetări şi la adulţi. In bronşiele tuberculoşilor se găseşte: Proteele, stafilococul auriu, stuptoco­­cul şi bacili saprogeni. Cavernele cuprind de asemenea nişte microbi piogeni speciali, sau producând nişte emoragii, diplococul lui Fraenkel şi streptococul piogen. Artritele tuberculoase conţin stepto­­cocul puroiului, asociat une­ori cu sta­filococul aureu. In tuberculoza pielei şi în mare număr de abcese tuberculoase, se află strepto­­coci, protei, microbi saprogeni şi une­ori în necrozele superficiale şi câte o dată pseudomembranoase nişte bacili pseudo­­difteritici. In tuberculoza urogenitală, baccili sa­progeni şi acei cari provoc o amoniurie sau o infecţie emoragică, însoţiţi de di­verşi stafilococi. In metrita şi salpingita tuberculoasă , baccili saprogeni, pe când organismul e năvălit de stafilococi. Unii pot pregăti terenul pentru invazia baccilului Koch. Aceştia sunt mai ales straptococii puroiului şi diplococul lui Fraenkel. Substanţele solubile secretate de bacci­lul Koch pot influenţa asupra vitalită­­ţei ţesăturilor. D-sa atrage atenţia asupra unui mi­crob special emoragic care complică tu­berculoza. D. Aib­ing.—A constatat efectele pio­­gene ale baccilului tuberculos. D. Vallopeau.—Discută geneza su­­puraţiunelor tuberculoase. Se ştie că bac­­teriologiceşte s’a dovedit abcesele reci, adenitele supurate şi empiemele se pot produce in lipsă de microbii zişi pio­geni. Tot aşa să fie oare şi în supura­­ţiele lupice ? Şi e probabil că supuraţiele tuberculoase sunt datorite producţiuneî unor substanţe secretate de baccili în ţe­sături. I. St. Furtună. înmormântarea lui Grévy PARIS, 30 August. — Consiliul de miniștrii a decis ca înmormân­­tarea D-lui Grévy se va face cu cheltuiala Statului. Guvernul va fi reprezentat la în­mormântare prin D-nii Freycinet, Falberes și Rouvier, cari au fost preşedinți de consiliu sufet D-nai Grévy. _ ÎNTREBARE Ştie D. ministru de justiţe că a­­cum cât­va timp cu ocazia morţei violente a pacientului Hotineanu (fost preşedinte de tribunal) la os­piciul de alienaţi din mănăstirea Neamţului, s’a hotărât o anchetă? Ştie D. ministru că procurorul din Peatra a descoperit nişte lu­cruri grave? Ştie D. ministru că în urma acestor descoperiri a fost însărcinat cu ancheta procurorul ge­neral din Iaşi ? Am vrea să ştim care e resultatul anchetei, căci se şoptesc multe asupra vestitului ospiciu de la Neamţu. Aşa se spune, că se bat bolnavii până ce nu se mai scoală. Se mai spune că se întrebuinţează în ospiciu ul­timul metod ştiinţific, care consistă în a snopi nebunii în bătăi pentru a scoate pe Dracu dintr’ânşii. Sunt o mulţime de pacienţi, cari au mu­rit în urma acestui tratament ar­­chiştiinţific. Se mai zice că ospiciul nu mai e o casă de sănătate, ci un adevărat mormânt pentru acei cari au nenorocirea de a intra acolo. Pentru ca lumea să nu mai facă la supoziții, rugăm pe D. ministru

Next