Adevěrul, decembrie 1891 (Anul 4, nr. 1021-1047)

1891-12-04 / nr. 1024

ki a IEI Românească Până acum se cunoaşteau numai trei limbi româneşti, adică limba vorbită de românii din România şi de cel de peste munţi; a doua cea vorbită de Românii din Macedonia, şi a treia de cei din Istria. Ei bine, acuma s’a mai descoperit o a patra limbă românească vorbită de Me­­gleni. Iată câte­va desluşiri în această pri­vinţă : Un german foarte învăţat, anume doc­torul Gustav­­Weigaud, profesor la uni­versitatea din Lipsea, a întreprins acum câţi­va ani o călătorie în Macedonia, prin toate satele şi localităţile locuite de Ro­mâni, în scopul de a studia limba obi­ceiurile şi caracterul Românilor Mace­­donen­î. Această călătorie a durat mai mulţi ani, iar resultatul ei a fost publicat într-o carte foarte importantă, numită de autor Limba *­ Românilor din mun­tele Olimp. Această carte a făcut mari servicii Românilor Macedoneni, i-a făcut cunoscuţi lumii învăţate din Germania, ceea ce este foarte important. Cartea are două părţi: Partea întâia se ocupă cu gramatica şi observări limbistice; par­tea a doua este o colecţie de cântece şi poem­i popular­i în t­ext raacedo-român cu traducţie­ şi notaţiunii în limba germană. 1). Dr. Weigand însă nu s’a oprit aci, ci în Aprilie 1889 a întreprins o nouă că­lătorie în Macedonia, ^Albania, Epir şi Grecia, căutând pretutindenea numai Ro­­mâaL^Dînsul a găsit Români mulţi în în­săşi inima Greciei. In oraşe şi sate, dar mai ales în părţile muntoase, ale Greciei unde a găsit grupări mari de Români, ocupaţi cu păşunatul vitelor. De acolo în­­torcându-se spre Macedonia, prin ţinutul (viteiatul) Salonicului, a dat peste mai multe sate ai căror locuitori vorbesc româneşte dar o limbă românească mult mai curată de­cât limba ce vorbesc toţi cei­l­alţi ro­mâni din Macedonia. El s’a pus şi a numerat pe Românii din această localitate şi a găsit 14 mii de suflate, din cari 10 mii de creştini, iar 4 mii Mahomedani, români turciţi. Locuiinţele acestor 14 mii de români se află în valea Meglean­ din Muntele Cara­­giova. Portul, moravurile, modul de viaţă, tipul, limba, etc., aces­or conaţionali, sunt aproape identice cu ale românilor Mol­doveni, şi deci mult mai curat conser­vate de­cât ale celor­lalţi români din peninsula balcanică. [^Rezultatul acestei de a doua călătorii Dr. Gustav Weigand l-a publicat în cartea sa intitulată Wlacho-Meg­len (Românii de la Megisna), împărţită în trei părţi : In întâia arată deosebirea dintre românii Megleni şi românii Ţînţari (Macedoneni), dând câte­va ilustraţiuni foarte bine reu­şite ; în a doua se ocupă cu limba, cu dialectul meglenesc, arătând că aceasta leagă limba daco-românească de aceea macedo-românească aşa de strâns, în­cât ori­ce încercare de a le tracta pe araca­­doue ca desv­oltate din latina în mod in­dependent, devine cu neputinţă. Flesiusea şi vorbele limbii Meglene se apropie mai mult de limba Daco-românilor, iar fo­nologia mai mult de a Macedo Românilor. Limba Istriano-Românilor se apropie de tot de a Meglenilor în unele puncte, dat­are și deosebiri cari o­­apropie mai mult de limba Daco-românilor de­cât de a Ma­­cedo-românilor. In fine, adaogă Dr. G. Weigand „toate deosebirile aflate de mine îşi afli esplicarea lor în româneasca pri­mitivă, pe când toate cele patru limbi româneşti se deosebesc cu totul de cele­­l­alte limbi romanice“ Aceste călătorii interesante au fost fă­cute de Dr. Gustav Weigand cu sprijinul societăţei regale de ştiinţe din Lipsea, al Academiei regale din Berlin şi chiar al guvernului regal prusian. Pentru cine ar vrea sâ-şi procure a­­ceste două cărţi scrise de Dr. Weigand, notăm că Die Sprache der Olympo- Wlachen cu o introducere despre oa­meni şi ţară costă 1 florin şi 80 creiţari, iar volumul vWlacho-Meglenit, cu 4 ilustraţiuni şi cu un plan de călătorie costă 2 florini şi 16 creiţari. Cine va citi aceste două cărţi, va şti ce­va despre Românii Miceionenî, numiţi şi Ţinţari, ba de unii numiţi şi Cuţo-Vis­chi’la cari s’a deşteptat acum spiritul românesc. (Lumina pentru toţii E, Ba îi® ÎL IMP . INI O telegramă foarte lungă din Sofa şi pe care nu putem so re­producem în întregul ei din lipsă de spaţiu, ne anunţă că, în urma unui schimb de frote — relativ la expulsarea D-lui Chadourne, co­respondentul Agenţiei Havas — a­­gentul diplomatic f­rancez a decla­rat verbal D-luî Grecoff, că rupe ori­ce relaţii cu guvernul bulgar■ Aceasta din cauză că acest din urmă a refuzat de a revoca de­cretul pentru expulsarea D-lui Cha­dourne. v-------­*') Cartea e publicată în limba germană sub titlul «Die Sprache der Ol­rapo-Wlachen». MERCUR], 4 DECEMBRIE 18913 CEfcip HARTIEA DE TIGARA I G ss s. a s e " din fabricates Ini ABAblE-PARIM « (HORS-CONGOtfRS) W Albeaţă fără seamăn, fir.eţă extraordinară, gus\ doîceag jsi .pLcut, nu sgârie gîtul, lipsă totală­ di­nticopinăi calitate higienică neîntrecută. P.;n tru cereri de probe sau comande, a se a­­dresa la D-na Cî­iăla­c, ASI EA şi GA, Borti­­resci, birou­ şi Depozitul Central, Strada Grmicn­­ţei 26 şi Strada Sccmule 73. RAOUL BONNERY Dm IU El era bălan; ea era oacheșe. El avea ochi albaștri cari se pierdeau languroși în catifeaua brună a ochilor iubitei. Colivia acestor doe paseri cântătoare era de sârmă de aur; apa viitorului lor era de cristalul cel mai curat; boabele de mei erau mărgăritare și rubine, ca și pietrele celui d’intâî inel pe care’l schim­base iubirea lor într’o zi de primă­vară. Ciripitul acestor doi amorezaţi era murmurul mângăios al spicurilor de avar când le leagănă vântul câmpiei sau frea­­mătul rămurelelor la cel dintâi zâmbet al zorilor rumene. Să nu credeţi, însă că vorbeau de munte ori de câmpie, de păduri ori de mare, de florile frumoase ori de gândacii cu culori multe. Nu... în veacul nostru de lux şi de materialism argentivor, — logodnicii nu se mai avîntă în cotiturile capricioase ale unei armonii dictate de-o privighe­toare ori de susurul cadenţat ce’l face un izvor. Eî sunt practici... O să ziceţi, poate, că ei cautau cauza primă a amorului, filosofând cestiunea cu argumente şi cu sillogisme ca nişte discipoli conştiincioşi de la Sorbona şi de la colegiul Franţei? Nu... i» ab­slib no Amîndoi erau prea tineri, prea răsfa­­țați de soartă, pentru ca să se gândească la ceva așa de abstract. Se’ntâlniseră într’un salon; jucaseră un cotilion, unde florile erau de toată fru­musețea, unde jucăriile erau prețioase, mâncaseră amândoi la o măsuță... și... se plăcuseră. Dame bétrâne complezente începuseră vorba despre căsătorie ; şi uniseră aceste doc inimi... şi mai cu seamă aceste dop pungi şi aceste doc steme. Aşa­dar logodnicii vorbeau încet de minunile trecutului, de capriciul rochiilor de bal, de seriosul studiat al costume­lor de voiaj, de cai, de vînătoare, de preumblările cu luntrea, de jocul la ca­­te­ris, și altele, de pălăria cochetă în­chisă pe care o va purta în ziua cunu­niei la Primărie, de ghetele de lac și de pantofii cu tocul nalt, când veni vorba de cursele ce aveau să facă fie­care a doa zi. — Am să mă duc într’atâtea locuri, în­cât am trebuit să le seriu, zise tinerul. — Și eu tot așa... zise fata miodră că pare tot așa de practică în organizația de viață cum era el. — Arată-mi lista? zise ea. — Nu ți -o arăt, fiind­că e scris ceva pe care n’aș voi să­­ văd. — Pentru ce? răspunde șireata copilă; și cei opt­spre­zece ani ai săi şi sună o fanfară de curiozitate. Tinerul scoate hârtia cu pricina, şi, printr’un manegru destul da ingenios... cât şi de prisos, pune un deget pe o li­nie sau ma bine zis pe un cuviac.... şi logodnica, plecându-se cochet pe umorul lui, citeşte ooeraa încântătoare unde coa­forul rimează cu croitorul, primăria cu parfumeria. Şi parul lor s’atinge, şi suflările lor se’ncrucişează şi privirile li se amestecă şi dup de amor găseşte un moment fa­vorabil pentru ca să se piardă... într’o notă prelungită. Şi rid şi sunt foarte departe de lucru­rile serioase. Insă cu­vîntul ascuns joacă în faţa o­­chilor fetei... ea nu cutează încă să în­trebe, fiind­că ştie că viclenia i-1 va da pe faţă. De­odată fură hârtia mistificatoare şi citeşte... cu­vîntul magic: pedicul. Rîde când vede ce a descoperit; bajo­­cura se vede pe buza ei umedă, pe când ochiul său luător un rîs triumfă de tul­burarea aceluia pe care’l proclamase ea danţatorul cel mai elegant. — Eu nu am bătături! zice fata ro­­şindu se puţin, simţindu-se pe un teren prea intim.—însă şti ce sunt alea.... Câte ai D-ta? Şi se învîrteşte într’un picior şi se duce în salon. Şi amorezaţii se despart ruşinaţi. Seara se întâlnesc după prînz. Tinerul e posomorit; nici­odată nu s’a uitat la iubita lui. Buchetul alb cu egretele par­fumate părea că e bosumflat şi el nu so­sise încă. Masa se isprăvise vorbind de politică şi de alte nimicuri lumeşti. Pe când beau cafeaua şi pe când s’a­­prindeau țigările, supărații noştri se’n­­tâlniră lângă un paravan. — Margarete, m’ai înșelat azi dimi­neață ! zice Paul. Nu faci bine! Minciuna asta d’întâi mă îngrozește pentru viitor. Şi Margareta, mirată, roşie toată, nu pricepe. Gurița ei s’a deschis şi întreabă. —­ Da, d-șoară, zice el cu un aer a­­proape supărat — m’am dus azi la omul care’mi tac bătăturile și el mi-a spus.... — Dar ce ți a spus? zice fata care pricepe tot mai puțin. — Omul acela, știind că mă însor și știind și cum o chiamă pe mireasa mea,— numele, d-tale, domnișoară—m’a felicitat și ca să mă facă să înțeleg mai bine fe­ricirea mea, mi-a spus că te apreciază mult, fiind­că te a văzut de multe ori. Cred și eu, fiind că el vine la dv. mai în toate sâptămânile, da, domnișoară, mai la fie­care opt zile. Și cu toate acestea ,mi-ai spus azi dimineață că nu ai bătă­turi. Faci reu, Margareta! în ajunul că­sătoriei noastre. Și imputarea asta preceda o piedică pe care părea că o autorisează cei 25 de ani ai logodnicului și costumul lui frumos de ofițer. Insă fata începu să rîză cu atâta ho­hot în­cât deșteptă pe o mătușică bă­­trînă care ațipise într’un fotoliu. — Dacă nu ara eu bătături, are buni­cul destule și eu nu i le-am numărat ! zise veselă copila. Acum, domnule, poți să recomanzi din parte’mi secretul pedi­culului D-tale, fiind­că îți spun drept, Paule, erai să mă faci să plâng. Afacerea fu adusă înaintea tribunalului indulgent al mătuşichi, care rise mult de istoria certei lor şi adormi iar ca o fe­­mee cu minte pentru ca să lase pe amo­rezaţii noştri să vorbească despre careta lor ultimul model şi despre vizitiul en­glez, I. S. Spartak­. ULTIME IIfamili Reptilele nemţeşti, hrănite cu bani româneşti, comentează fie­care după porţia de mâncare ce o ca­pătă de la guvernele ce se succed, actuala formare ministerială. Intre toate Corespondenţa poli­tică se deosibeşte, căci ea ne tri­mite prin telegraf aprecierile sale care se rezumă ast­fel: Tendinţele prea personale ale oare-că­­ror membrii liberali ai ministerului Flo­­rescu au silit elementul conservator de a se deslipi de formaţiunea liberal-con­­servatoare şi de a căuta să realizeze u­­niunea tuturor conservatorilor, urmărită de guvernul Manu­ Lah­ovari. Această unire s’a făcut acum şi grupul junimist deşi nu participă de loc la cola­­binaţiunea guvernamentală, totuşi va da sprijinul său ministerului D-lui Catargiu. De altmintrelea singura deosebire de ve­deri între acest grup şi restul conserva­torilor consistă în faptul că junimiştii cer disolvarea imediată a Camerei, pe când D. Catargiu şi colegii săi nu o ad­mit de­cât în caz de conflict. Acest con­flict nu pare de lo, probabil şi nu este nici o îndoială că guvernul are majo­ritate.­ ­ D. Dumitru Brătianu soseşte în Capitală Sâmbătă dimineaţa. Monitorul Oficial de azi publică regulamentul pentru reorganisarea cursurilor seminarului musulman din Babadag. După acest regulament nici un absolvent al acestui seminar nu va fi sacrat hoge, de nu va pre­­senta şi un certificat de absolvire a claselor primare într’o şcoală ro­mânească. In acest seminar nu sunt admişi de cât copii musulmanilor născuţi în Dobrogea. —*­Procesul intentat D-luî Sihîeanu casierul clubului liberal s’a amânat pentru 6 Februarie. Ştirea dată de unii confraţi că D. M. Paleologu, procuror general, va trece membru la curte, este neexactă. D. Sache Săvulescu, perceptorul circumscripției a doua din culoa­rea de verde, a fost destituit, în urma unei anchete, care a desco­perit abuzuri și abateri grave pe seama sa. Nu putem de­cât să aprobăm măsura luată de D. ministru al fi­­nanțelor. Numii luând măsuri se­vere, vom face să înceteze abuzu­rile atât de numeroase ce fac unii din funcţionarii noştri fiscali.­­*­Aparatele pentru biuroul de an­­tropometrie sub conducerea D-lui Dr. Minovici au sosit, ele vor fi instalate într’o cameră în localul Poliţiei Capitalei. Bugetul căilor ferate pe anul 1892, ce intră în vigoare la 1 ia­nuarie 1892 st. n. a și fost apro­bat de consiliul de miniștri. Bugetul acesta prezintă la chel­tuieli suma de 30 milioane, 646 mii 128 lei, cu 2 milioane 543 mii 371 lei mai mult ca în buge­tul anului ce expiră, și la venituri 44 milioane 715 mii lei, cu un spor de două milioane 668 mii lei. Iată detalii asupra împuşcărei locotenentului Ion Călinescu.’ Toată ziua fusese nervos şi seara nu putuse mânca. Pe la orele i­eşise să se întîlnească cu prieteni şi băuse în mai multe localuri. Se întoarse noaptea la logodnica sa şi pe scară când voia să plece fiind condus de logodnica, trase un foc de revolver în vînt, al doi­lea foc îi trecu prin tunică şi îi atinse puţin pielea; voind să’l îm­­pedice de a se sinucide, logodnica îi dete peste mână; însă el avu timpul să tragă şi al treilea foc care’i pătrunse prin coaste sub mână. Revolverul cu care s-a împuşcat îl luase de la un prietin al său, locotenentul H.; acest revolver a fost aruncat în retiradă de către servitoare. D-nul căpitan Gorgăneanu şi D. Procuror Mitilineu au fost la faţa locului spre a cerceta cazul. Căli­nescu întrebat nu voieşte să spue motivul acestui act, se crede că e dragostea. S-a ordonat scoaterea armei. As­­tă­zi se va face extragerea glonţu­lui din corpul pacientului. ULTIME TELEGRAME PARIS, 2 Decembrie.— Gomisiasâiea waswiOoa' a s ascultat ps O, iîiisst fsa pirasc» tiaiiai sara aatsî'iaaază aparari» «cS să sna î^pepara de §a 1SS.2 tr­astatala da cs­ a» »aîâ­ iiâfljî5eca sti’ăâîaâtataa carii aui fost daiTunljaie. Coau­saiâ3îaa si adoptat proiectul» BERLIN, 2 Decembre. — Consiliul fe­deral a aderat la tractatul de comerţ cu Elveţia şi a aprobat raportul comisiunei asupra convenţiunei cu Austro-Ungaria pentru mărcile de fabrică. D. Mirbach a prezentat Reichstagului un amendament care tinde să fixeze o taxă generală de 20 mărci pentru vin fără distingere. BUDAPESTA, 2 Decembre.—Comisiu­­n­ea Camerei a adoptat în unanimitate convenţiunea veterinară cu Germania. DRESDA, 2 Decembrie.—Prinţul Geor­ge de Saxa a căzut de pe cai şi şi-a frînt clavicula stângă. WäEN­Aj 3 Decenineps — Sa a­­aîigsiţă digs Bsaotííí sssupulial Press că diata călătoriei împăratului Wilhelm Sîos'silîsla eau s’a fi» xat sassá,, d­ar că va fă pa la fi­nele lui nflertié sau HoriSie» MULŢII SINITE Sub-semnatul suferind, aproape două luni, de maladia Ph­aelamon­ae sioabSă ne grăbesc, a aduce prin publicitate mulţumirile mele D-lui D­r. N. Băcan, are prin bune îngrijiri şi ştiinţa sa Va scăpat de ori-ce pericol. u. Dragom­irescu Lucrător tipograf Bucureşti Restausantul Iobisoa­ran­ Strada Quansin la 1 Decembrie se va muta îa strada Academia Nr. 25. Vis-a-vis de la Bise­rica dintr’o zi unde se va mânca foarte bine şi oftih ori­ce fel de bucate 40 bani. Instalaţiuni de Lumină Electrică Represantanta generală p­entru România al fa­­bricei Electrotecnice Schlickert &. Comp SOCIETATE IN COMANDITA NÜRNBERG şi a altor fabrici da maşini. 1.- Bsiesisssa Biuron teclmic, JBucuresti, Cale,v Victorie­ Nr. 61 V­aţa Teatrului. Instalaţiuni de lu­mina electrică, Tramm shim di­n forţă, eutoam­plastia, instalaţiuni electrolitice, telegraf, tele­­­fon, Paratoneri. Instalaţiuni mecanice de or­se fel + maşina, cu vapori, fixe şi mobile, Pomp­a Motori cu gac, apa şi petroleum, Turbine şi Rete hidraulice, con­ducte de apă, Calorifere, Fer, Instalaţiuni de fabrici de bere, spirt, şi apă gazoasă, apa­­rite de presiune, etc., etc. R 2®,—Strada Gabravenî,— din „Siglei Romania1" Zece anî de experienţă în Restaurantul D-lui Iordache loneacu sunt destule garanţii că onor visitatorî vor fi pe deplin mulţămiţî. n. Furnică A Micotescu ES­TAUR­ANTUL FU­RN­ICA Un bun corector ISSS, caută loc într’o redacţie, fie chiar în provincie. Condiţiunile cele mai avan­­tagioase. A se adresa prin corespon­denţă, la redacţia acestui ziar, sub ini­ţialele E. Y. In câte­va zile numai accidenturile inflamatoare scurgerea­, caratelor,scurg­erea din canalul udului (arCthere) recente sau îndelungate, se vindecă prin Perlele. essenţeî de Santo ale Doctorului Clertan. Acest medicament nu turbură de fel funcţiunile digestive, după cum, sintâmplă cu metoadele' în­­trebuinţate naintea descoperireî acestui medica­­men£„,­„„„ si kI Softer oi ab amil nî HlfiRESK (dureri deVapi. KO1DELE (trânjl), COfiSVSV­ATâA Se vindecă prin întrebuinţarea Sir, fructului TAMAR INDI­ LAXATIV Şl RECUR1TOR Nu conţine nici un purgativ drastic. Preţul unei cutii S lei Depositul îa Farmacia „VURORA“ Strada Itatiştei 26,­ Bucuresci Pentru a evita coîitra­ facerîle «ă a© observe pe capacul cutiei și în in­strucțiuneft citre fo­­apte^tiî cutia swbseîRîîătura în­ culoar» roaîe. 2.«' S| «? piggefy țMjâjne ap *|js»p®ia isassasasasssasssasfasfa^'-tI A SOisiiț­­ . mjnoT Un transport din renumitele sobe jyHiCEB &.RUH Cari sunt cele ma! perfecţionate ce exi tă până astă­zî şi cari întrunesc toate avantagiele ce se poate cere de la o sobă; cele ma! principale sunt: Saba arie nessafenil tontă iarna, făcându-se numai o singură dată f­oc. ,Soba arde tot­d’auna cu copacul ce duce la coş, închis, ast­fel că s­oba nestând în directă co­municare cu coşul, nu este influenţată de vânt, furtună, etc., răspândeşte o căldură plăcută şi­ face o mare economie de cărbuni. Focul este visibil, prin urmare ,poate lesne­­ supraveghiat. Curăţirea sobei şi a hainei relative se face nu­mai odată pe an primă­vara. Din asemenea ssrie s’al vândut în ţari peste 2oo bucăţi şi primim zi­nie milţumiri din partea cumpărătorilor. Recomandăm amatorilor a se grăbi cu cum­părarea. Depositul general la Loeweathiî Frores, Galaţi. jas&sasssaiSESs RSectialHe die Sjia. tSSÎ ,1 ■]t­o 11 & 2T 01 isf raal 3 wrs ÎNŞTIINŢARE Subsemnatul vin cu respect a aduce la cunoştinţa onorab. public, că în curând voi­ înfiinţa în Bucureşti calea Victoriei Nr. 152 un magazin central de drogue­­rie sub firma drogust­ier franţais. Voia fi dar în placuta poziţiune de a răspunde la toate cererile la această branşă, precum droguerie, ape minerale, specialităţi streine şi indigene, parfuma­ne frânează, obiecte de cauciuc şi arti­cole pentru pansa,meat din renumita fa­brică Hygiea din Viena, fiind singurul reprezentant pentru toată România al acestei case. Cu deosebită stimă Vidlas* Th­urinjer. farmacist. HU&1EA Boaiele En­frlue NEPUTINTA BARBATEASCA . Vindecă, după cela mai noi metode radical f&ră durere şi impedicare, după experienţa de 19 ani. Specialist in boale secrete. .. Dr. THOR STIRADA. EMIGRATII Nr. 1, intrarea din calea Victoriei prin strada S-Jii Voivozi [Tramway]. Consultaţii dela 3 dim.pănîla 8 seara ...ddmJ Boc de așteptare pentru fie­care. sigur și pra.dk in em.nn pp­rofagHtei» Esposii seEcr*! s Fc­r. inacis 4/« SiB. Jrelms*. i. mmmw, mmța-Prtpți. tatei emili jitii. In coctra 1 tep sa b.fo mărci ju^Uste. Si «t»c­­dksă nanoomn teta tani .................................. w»- «lftuw­ul V Dîî voaiara pentru capitală a la Meni. Hoîaîiaî Cafsinass©aHI Fost CARACAS restaurate şi mibilite din nou. Serviciu prompt, curăţenie perfectă, preţuri foarte reduse. . 1THIR JIPeîî*® Pei^escM Antrepren. Colosaului Opp­ar din Sinais MAGAZIN k heraaere LMGERSE Șl FÂNZĂRIE^ Bmuiee&lo «v' Stiq S4» m Ru?i*KTf, , MkaSlI, fdobSă da ca arcaafuri. ClfeifOîi, erata», ««Mrtiag, jptan­atarî, atc. Sffi5­ sîj«{ț|«8 fet« da tsisze s«rv«t« ds olandă, jjr. HulUvlul să apa, cu vartari da pat și masă, nafiofflali îa diferita colori, ds raței all, și coîorî, pânză de transparente. PUpSml do flanel şl ffiansla sistem !)r. îăgai aansot», cravata, ciorapi, batisti ,wS»f mlsrasî, parfuaaarie, mănucţişari. comptect* seatra mrsaga, conoadol lltUViUi ss afsctosazl prompt. Mara capon.­da Broderii şl Ba aţele. Lingerie şi alte articole pentru elevi și elev din pensionare. ...--...............—-----------­ Aib»!J.«sex Ä CSjpitĂBeseii.

Next