Adevěrul, decembrie 1891 (Anul 4, nr. 1021-1047)
1891-12-04 / nr. 1024
ki a IEI Românească Până acum se cunoaşteau numai trei limbi româneşti, adică limba vorbită de românii din România şi de cel de peste munţi; a doua cea vorbită de Românii din Macedonia, şi a treia de cei din Istria. Ei bine, acuma s’a mai descoperit o a patra limbă românească vorbită de Megleni. Iată câteva desluşiri în această privinţă : Un german foarte învăţat, anume doctorul GustavWeigaud, profesor la universitatea din Lipsea, a întreprins acum câţiva ani o călătorie în Macedonia, prin toate satele şi localităţile locuite de Români, în scopul de a studia limba obiceiurile şi caracterul Românilor Macedonenî. Această călătorie a durat mai mulţi ani, iar resultatul ei a fost publicat într-o carte foarte importantă, numită de autor Limba * Românilor din muntele Olimp. Această carte a făcut mari servicii Românilor Macedoneni, i-a făcut cunoscuţi lumii învăţate din Germania, ceea ce este foarte important. Cartea are două părţi: Partea întâia se ocupă cu gramatica şi observări limbistice; partea a doua este o colecţie de cântece şi poemi populari în text raacedo-român cu traducţie şi notaţiunii în limba germană. 1). Dr. Weigand însă nu s’a oprit aci, ci în Aprilie 1889 a întreprins o nouă călătorie în Macedonia, ^Albania, Epir şi Grecia, căutând pretutindenea numai RomâaL^Dînsul a găsit Români mulţi în însăşi inima Greciei. In oraşe şi sate, dar mai ales în părţile muntoase, ale Greciei unde a găsit grupări mari de Români, ocupaţi cu păşunatul vitelor. De acolo întorcându-se spre Macedonia, prin ţinutul (viteiatul) Salonicului, a dat peste mai multe sate ai căror locuitori vorbesc româneşte dar o limbă românească mult mai curată decât limba ce vorbesc toţi ceilalţi români din Macedonia. El s’a pus şi a numerat pe Românii din această localitate şi a găsit 14 mii de suflate, din cari 10 mii de creştini, iar 4 mii Mahomedani, români turciţi. Locuiinţele acestor 14 mii de români se află în valea Meglean din Muntele Caragiova. Portul, moravurile, modul de viaţă, tipul, limba, etc., acesor conaţionali, sunt aproape identice cu ale românilor Moldoveni, şi deci mult mai curat conservate decât ale celorlalţi români din peninsula balcanică. [^Rezultatul acestei de a doua călătorii Dr. Gustav Weigand l-a publicat în cartea sa intitulată Wlacho-Meglen (Românii de la Megisna), împărţită în trei părţi : In întâia arată deosebirea dintre românii Megleni şi românii Ţînţari (Macedoneni), dând câteva ilustraţiuni foarte bine reuşite ; în a doua se ocupă cu limba, cu dialectul meglenesc, arătând că aceasta leagă limba daco-românească de aceea macedo-românească aşa de strâns, încât orice încercare de a le tracta pe aracadoue ca desvoltate din latina în mod independent, devine cu neputinţă. Flesiusea şi vorbele limbii Meglene se apropie mai mult de limba Daco-românilor, iar fonologia mai mult de a Macedo Românilor. Limba Istriano-Românilor se apropie de tot de a Meglenilor în unele puncte, datare și deosebiri cari oapropie mai mult de limba Daco-românilor decât de a Macedo-românilor. In fine, adaogă Dr. G. Weigand „toate deosebirile aflate de mine îşi afli esplicarea lor în româneasca primitivă, pe când toate cele patru limbi româneşti se deosebesc cu totul de celelalte limbi romanice“ Aceste călătorii interesante au fost făcute de Dr. Gustav Weigand cu sprijinul societăţei regale de ştiinţe din Lipsea, al Academiei regale din Berlin şi chiar al guvernului regal prusian. Pentru cine ar vrea sâ-şi procure aceste două cărţi scrise de Dr. Weigand, notăm că Die Sprache der Olympo- Wlachen cu o introducere despre oameni şi ţară costă 1 florin şi 80 creiţari, iar volumul vWlacho-Meglenit, cu 4 ilustraţiuni şi cu un plan de călătorie costă 2 florini şi 16 creiţari. Cine va citi aceste două cărţi, va şti ceva despre Românii Miceionenî, numiţi şi Ţinţari, ba de unii numiţi şi Cuţo-Vischi’la cari s’a deşteptat acum spiritul românesc. (Lumina pentru toţii E, Ba îi® ÎL IMP . INI O telegramă foarte lungă din Sofa şi pe care nu putem so reproducem în întregul ei din lipsă de spaţiu, ne anunţă că, în urma unui schimb de frote — relativ la expulsarea D-lui Chadourne, corespondentul Agenţiei Havas — agentul diplomatic francez a declarat verbal D-luî Grecoff, că rupe orice relaţii cu guvernul bulgar■ Aceasta din cauză că acest din urmă a refuzat de a revoca decretul pentru expulsarea D-lui Chadourne. v-------*') Cartea e publicată în limba germană sub titlul «Die Sprache der Olrapo-Wlachen». MERCUR], 4 DECEMBRIE 18913 CEfcip HARTIEA DE TIGARA I G ss s. a s e " din fabricates Ini ABAblE-PARIM « (HORS-CONGOtfRS) W Albeaţă fără seamăn, fir.eţă extraordinară, gus\ doîceag jsi .pLcut, nu sgârie gîtul, lipsă totală dinticopinăi calitate higienică neîntrecută. P.;n tru cereri de probe sau comande, a se adresa la D-na Cîiălac, ASI EA şi GA, Bortiresci, birou şi Depozitul Central, Strada Grmicnţei 26 şi Strada Sccmule 73. RAOUL BONNERY Dm IU El era bălan; ea era oacheșe. El avea ochi albaștri cari se pierdeau languroși în catifeaua brună a ochilor iubitei. Colivia acestor doe paseri cântătoare era de sârmă de aur; apa viitorului lor era de cristalul cel mai curat; boabele de mei erau mărgăritare și rubine, ca și pietrele celui d’intâî inel pe care’l schimbase iubirea lor într’o zi de primăvară. Ciripitul acestor doi amorezaţi era murmurul mângăios al spicurilor de avar când le leagănă vântul câmpiei sau freamătul rămurelelor la cel dintâi zâmbet al zorilor rumene. Să nu credeţi, însă că vorbeau de munte ori de câmpie, de păduri ori de mare, de florile frumoase ori de gândacii cu culori multe. Nu... în veacul nostru de lux şi de materialism argentivor, — logodnicii nu se mai avîntă în cotiturile capricioase ale unei armonii dictate de-o privighetoare ori de susurul cadenţat ce’l face un izvor. Eî sunt practici... O să ziceţi, poate, că ei cautau cauza primă a amorului, filosofând cestiunea cu argumente şi cu sillogisme ca nişte discipoli conştiincioşi de la Sorbona şi de la colegiul Franţei? Nu... i» abslib no Amîndoi erau prea tineri, prea răsfațați de soartă, pentru ca să se gândească la ceva așa de abstract. Se’ntâlniseră într’un salon; jucaseră un cotilion, unde florile erau de toată frumusețea, unde jucăriile erau prețioase, mâncaseră amândoi la o măsuță... și... se plăcuseră. Dame bétrâne complezente începuseră vorba despre căsătorie ; şi uniseră aceste doc inimi... şi mai cu seamă aceste dop pungi şi aceste doc steme. Aşadar logodnicii vorbeau încet de minunile trecutului, de capriciul rochiilor de bal, de seriosul studiat al costumelor de voiaj, de cai, de vînătoare, de preumblările cu luntrea, de jocul la cateris, și altele, de pălăria cochetă închisă pe care o va purta în ziua cununiei la Primărie, de ghetele de lac și de pantofii cu tocul nalt, când veni vorba de cursele ce aveau să facă fiecare a doa zi. — Am să mă duc într’atâtea locuri, încât am trebuit să le seriu, zise tinerul. — Și eu tot așa... zise fata miodră că pare tot așa de practică în organizația de viață cum era el. — Arată-mi lista? zise ea. — Nu ți -o arăt, fiindcă e scris ceva pe care n’aș voi să văd. — Pentru ce? răspunde șireata copilă; și cei optsprezece ani ai săi şi sună o fanfară de curiozitate. Tinerul scoate hârtia cu pricina, şi, printr’un manegru destul da ingenios... cât şi de prisos, pune un deget pe o linie sau ma bine zis pe un cuviac.... şi logodnica, plecându-se cochet pe umorul lui, citeşte ooeraa încântătoare unde coaforul rimează cu croitorul, primăria cu parfumeria. Şi parul lor s’atinge, şi suflările lor se’ncrucişează şi privirile li se amestecă şi dup de amor găseşte un moment favorabil pentru ca să se piardă... într’o notă prelungită. Şi rid şi sunt foarte departe de lucrurile serioase. Insă cuvîntul ascuns joacă în faţa ochilor fetei... ea nu cutează încă să întrebe, fiindcă ştie că viclenia i-1 va da pe faţă. Deodată fură hârtia mistificatoare şi citeşte... cuvîntul magic: pedicul. Rîde când vede ce a descoperit; bajocura se vede pe buza ei umedă, pe când ochiul său luător un rîs triumfă de tulburarea aceluia pe care’l proclamase ea danţatorul cel mai elegant. — Eu nu am bătături! zice fata roşindu se puţin, simţindu-se pe un teren prea intim.—însă şti ce sunt alea.... Câte ai D-ta? Şi se învîrteşte într’un picior şi se duce în salon. Şi amorezaţii se despart ruşinaţi. Seara se întâlnesc după prînz. Tinerul e posomorit; niciodată nu s’a uitat la iubita lui. Buchetul alb cu egretele parfumate părea că e bosumflat şi el nu sosise încă. Masa se isprăvise vorbind de politică şi de alte nimicuri lumeşti. Pe când beau cafeaua şi pe când s’aprindeau țigările, supărații noştri se’ntâlniră lângă un paravan. — Margarete, m’ai înșelat azi dimineață ! zice Paul. Nu faci bine! Minciuna asta d’întâi mă îngrozește pentru viitor. Şi Margareta, mirată, roşie toată, nu pricepe. Gurița ei s’a deschis şi întreabă. — Da, d-șoară, zice el cu un aer aproape supărat — m’am dus azi la omul care’mi tac bătăturile și el mi-a spus.... — Dar ce ți a spus? zice fata care pricepe tot mai puțin. — Omul acela, știind că mă însor și știind și cum o chiamă pe mireasa mea,— numele, d-tale, domnișoară—m’a felicitat și ca să mă facă să înțeleg mai bine fericirea mea, mi-a spus că te apreciază mult, fiindcă te a văzut de multe ori. Cred și eu, fiind că el vine la dv. mai în toate sâptămânile, da, domnișoară, mai la fiecare opt zile. Și cu toate acestea ,mi-ai spus azi dimineață că nu ai bătături. Faci reu, Margareta! în ajunul căsătoriei noastre. Și imputarea asta preceda o piedică pe care părea că o autorisează cei 25 de ani ai logodnicului și costumul lui frumos de ofițer. Insă fata începu să rîză cu atâta hohot încât deșteptă pe o mătușică bătrînă care ațipise într’un fotoliu. — Dacă nu ara eu bătături, are bunicul destule și eu nu i le-am numărat ! zise veselă copila. Acum, domnule, poți să recomanzi din parte’mi secretul pediculului D-tale, fiindcă îți spun drept, Paule, erai să mă faci să plâng. Afacerea fu adusă înaintea tribunalului indulgent al mătuşichi, care rise mult de istoria certei lor şi adormi iar ca o femee cu minte pentru ca să lase pe amorezaţii noştri să vorbească despre careta lor ultimul model şi despre vizitiul englez, I. S. Spartak. ULTIME IIfamili Reptilele nemţeşti, hrănite cu bani româneşti, comentează fiecare după porţia de mâncare ce o capătă de la guvernele ce se succed, actuala formare ministerială. Intre toate Corespondenţa politică se deosibeşte, căci ea ne trimite prin telegraf aprecierile sale care se rezumă astfel: Tendinţele prea personale ale oare-căror membrii liberali ai ministerului Florescu au silit elementul conservator de a se deslipi de formaţiunea liberal-conservatoare şi de a căuta să realizeze uniunea tuturor conservatorilor, urmărită de guvernul Manu Lahovari. Această unire s’a făcut acum şi grupul junimist deşi nu participă de loc la colabinaţiunea guvernamentală, totuşi va da sprijinul său ministerului D-lui Catargiu. De altmintrelea singura deosebire de vederi între acest grup şi restul conservatorilor consistă în faptul că junimiştii cer disolvarea imediată a Camerei, pe când D. Catargiu şi colegii săi nu o admit decât în caz de conflict. Acest conflict nu pare de lo, probabil şi nu este nici o îndoială că guvernul are majoritate. D. Dumitru Brătianu soseşte în Capitală Sâmbătă dimineaţa. Monitorul Oficial de azi publică regulamentul pentru reorganisarea cursurilor seminarului musulman din Babadag. După acest regulament nici un absolvent al acestui seminar nu va fi sacrat hoge, de nu va presenta şi un certificat de absolvire a claselor primare într’o şcoală românească. In acest seminar nu sunt admişi de cât copii musulmanilor născuţi în Dobrogea. —*Procesul intentat D-luî Sihîeanu casierul clubului liberal s’a amânat pentru 6 Februarie. Ştirea dată de unii confraţi că D. M. Paleologu, procuror general, va trece membru la curte, este neexactă. D. Sache Săvulescu, perceptorul circumscripției a doua din culoarea de verde, a fost destituit, în urma unei anchete, care a descoperit abuzuri și abateri grave pe seama sa. Nu putem decât să aprobăm măsura luată de D. ministru al finanțelor. Numii luând măsuri severe, vom face să înceteze abuzurile atât de numeroase ce fac unii din funcţionarii noştri fiscali.*Aparatele pentru biuroul de antropometrie sub conducerea D-lui Dr. Minovici au sosit, ele vor fi instalate într’o cameră în localul Poliţiei Capitalei. Bugetul căilor ferate pe anul 1892, ce intră în vigoare la 1 ianuarie 1892 st. n. a și fost aprobat de consiliul de miniștri. Bugetul acesta prezintă la cheltuieli suma de 30 milioane, 646 mii 128 lei, cu 2 milioane 543 mii 371 lei mai mult ca în bugetul anului ce expiră, și la venituri 44 milioane 715 mii lei, cu un spor de două milioane 668 mii lei. Iată detalii asupra împuşcărei locotenentului Ion Călinescu.’ Toată ziua fusese nervos şi seara nu putuse mânca. Pe la orele ieşise să se întîlnească cu prieteni şi băuse în mai multe localuri. Se întoarse noaptea la logodnica sa şi pe scară când voia să plece fiind condus de logodnica, trase un foc de revolver în vînt, al doilea foc îi trecu prin tunică şi îi atinse puţin pielea; voind să’l împedice de a se sinucide, logodnica îi dete peste mână; însă el avu timpul să tragă şi al treilea foc care’i pătrunse prin coaste sub mână. Revolverul cu care s-a împuşcat îl luase de la un prietin al său, locotenentul H.; acest revolver a fost aruncat în retiradă de către servitoare. D-nul căpitan Gorgăneanu şi D. Procuror Mitilineu au fost la faţa locului spre a cerceta cazul. Călinescu întrebat nu voieşte să spue motivul acestui act, se crede că e dragostea. S-a ordonat scoaterea armei. Astăzi se va face extragerea glonţului din corpul pacientului. ULTIME TELEGRAME PARIS, 2 Decembrie.— Gomisiasâiea waswiOoa' a s ascultat ps O, iîiisst fsa pirasc» tiaiiai sara aatsî'iaaază aparari» «cS să sna î^pepara de §a 1SS.2 trastatala da cs a» »aîâ iiâfljî5eca sti’ăâîaâtataa carii aui fost daiTunljaie. Coausaiâ3îaa si adoptat proiectul» BERLIN, 2 Decembre. — Consiliul federal a aderat la tractatul de comerţ cu Elveţia şi a aprobat raportul comisiunei asupra convenţiunei cu Austro-Ungaria pentru mărcile de fabrică. D. Mirbach a prezentat Reichstagului un amendament care tinde să fixeze o taxă generală de 20 mărci pentru vin fără distingere. BUDAPESTA, 2 Decembre.—Comisiunea Camerei a adoptat în unanimitate convenţiunea veterinară cu Germania. DRESDA, 2 Decembrie.—Prinţul George de Saxa a căzut de pe cai şi şi-a frînt clavicula stângă. WäENAj 3 Decenineps — Sa aaîigsiţă digs Bsaotííí sssupulial Press că diata călătoriei împăratului Wilhelm Sîos'silîsla eau s’a fi» xat sassá,, dar că va fă pa la finele lui nflertié sau HoriSie» MULŢII SINITE Sub-semnatul suferind, aproape două luni, de maladia Phaelamonae sioabSă ne grăbesc, a aduce prin publicitate mulţumirile mele D-lui Dr. N. Băcan, are prin bune îngrijiri şi ştiinţa sa Va scăpat de ori-ce pericol. u. Dragomirescu Lucrător tipograf Bucureşti Restausantul Iobisoaran Strada Quansin la 1 Decembrie se va muta îa strada Academia Nr. 25. Vis-a-vis de la Biserica dintr’o zi unde se va mânca foarte bine şi oftih orice fel de bucate 40 bani. Instalaţiuni de Lumină Electrică Represantanta generală pentru România al fabricei Electrotecnice Schlickert &. Comp SOCIETATE IN COMANDITA NÜRNBERG şi a altor fabrici da maşini. 1.- Bsiesisssa Biuron teclmic, JBucuresti, Cale,v Victorie Nr. 61 Vaţa Teatrului. Instalaţiuni de lumina electrică, Tramm shim din forţă, eutoamplastia, instalaţiuni electrolitice, telegraf, telefon, Paratoneri. Instalaţiuni mecanice de orse fel + maşina, cu vapori, fixe şi mobile, Pompa Motori cu gac, apa şi petroleum, Turbine şi Rete hidraulice, conducte de apă, Calorifere, Fer, Instalaţiuni de fabrici de bere, spirt, şi apă gazoasă, aparite de presiune, etc., etc. R 2®,—Strada Gabravenî,— din „Siglei Romania1" Zece anî de experienţă în Restaurantul D-lui Iordache loneacu sunt destule garanţii că onor visitatorî vor fi pe deplin mulţămiţî. n. Furnică A Micotescu ESTAURANTUL FURNICA Un bun corector ISSS, caută loc într’o redacţie, fie chiar în provincie. Condiţiunile cele mai avantagioase. A se adresa prin corespondenţă, la redacţia acestui ziar, sub iniţialele E. Y. In câteva zile numai accidenturile inflamatoare scurgerea, caratelor,scurgerea din canalul udului (arCthere) recente sau îndelungate, se vindecă prin Perlele. essenţeî de Santo ale Doctorului Clertan. Acest medicament nu turbură de fel funcţiunile digestive, după cum, sintâmplă cu metoadele' întrebuinţate naintea descoperireî acestui medicamen£„,„„„ si kI Softer oi ab amil nî HlfiRESK (dureri deVapi. KO1DELE (trânjl), COfiSVSVATâA Se vindecă prin întrebuinţarea Sir, fructului TAMAR INDI LAXATIV Şl RECUR1TOR Nu conţine nici un purgativ drastic. Preţul unei cutii S lei Depositul îa Farmacia „VURORA“ Strada Itatiştei 26, Bucuresci Pentru a evita coîitra facerîle «ă a© observe pe capacul cutiei și în instrucțiuneft citre foapte^tiî cutia swbseîRîîătura în culoar» roaîe. 2.«' S| «? piggefy țMjâjne ap *|js»p®ia isassasasasssasssasfasfa^'-tI A SOisiiț . mjnoT Un transport din renumitele sobe jyHiCEB &.RUH Cari sunt cele ma! perfecţionate ce exi tă până astăzî şi cari întrunesc toate avantagiele ce se poate cere de la o sobă; cele ma! principale sunt: Saba arie nessafenil tontă iarna, făcându-se numai o singură dată foc. ,Soba arde totd’auna cu copacul ce duce la coş, închis, astfel că soba nestând în directă comunicare cu coşul, nu este influenţată de vânt, furtună, etc., răspândeşte o căldură plăcută şi face o mare economie de cărbuni. Focul este visibil, prin urmare ,poate lesne supraveghiat. Curăţirea sobei şi a hainei relative se face numai odată pe an primăvara. Din asemenea ssrie s’al vândut în ţari peste 2oo bucăţi şi primim zinie milţumiri din partea cumpărătorilor. Recomandăm amatorilor a se grăbi cu cumpărarea. Depositul general la Loeweathiî Frores, Galaţi. jas&sasssaiSESs RSectialHe die Sjia. tSSÎ ,1 ■]to 11 & 2T 01 isf raal 3 wrs ÎNŞTIINŢARE Subsemnatul vin cu respect a aduce la cunoştinţa onorab. public, că în curând voi înfiinţa în Bucureşti calea Victoriei Nr. 152 un magazin central de droguerie sub firma drogustier franţais. Voia fi dar în placuta poziţiune de a răspunde la toate cererile la această branşă, precum droguerie, ape minerale, specialităţi streine şi indigene, parfumane frânează, obiecte de cauciuc şi articole pentru pansa,meat din renumita fabrică Hygiea din Viena, fiind singurul reprezentant pentru toată România al acestei case. Cu deosebită stimă Vidlas* Thurinjer. farmacist. HU&1EA Boaiele Enfrlue NEPUTINTA BARBATEASCA . Vindecă, după cela mai noi metode radical f&ră durere şi impedicare, după experienţa de 19 ani. Specialist in boale secrete. .. Dr. THOR STIRADA. EMIGRATII Nr. 1, intrarea din calea Victoriei prin strada S-Jii Voivozi [Tramway]. Consultaţii dela 3 dim.pănîla 8 seara ...ddmJ Boc de așteptare pentru fiecare. sigur și pra.dk in em.nn pprofagHtei» Esposii seEcr*! s Fcr. inacis 4/« SiB. Jrelms*. i. mmmw, mmța-Prtpți. tatei emili jitii. In coctra 1 tep sa b.fo mărci ju^Uste. Si «t»cdksă nanoomn teta tani .................................. w»- «lftuwul V Dîî voaiara pentru capitală a la Meni. Hoîaîiaî Cafsinass©aHI Fost CARACAS restaurate şi mibilite din nou. Serviciu prompt, curăţenie perfectă, preţuri foarte reduse. . 1THIR JIPeîî*® Pei^escM Antrepren. Colosaului Oppar din Sinais MAGAZIN k heraaere LMGERSE Șl FÂNZĂRIE^ Bmuiee&lo «v' Stiq S4» m Ru?i*KTf, , MkaSlI, fdobSă da ca arcaafuri. ClfeifOîi, erata», ««Mrtiag, jptanatarî, atc. Sffi5 sîj«{ț|«8 fet« da tsisze s«rv«t« ds olandă, jjr. HulUvlul să apa, cu vartari da pat și masă, nafiofflali îa diferita colori, ds raței all, și coîorî, pânză de transparente. PUpSml do flanel şl ffiansla sistem !)r. îăgai aansot», cravata, ciorapi, batisti ,wS»f mlsrasî, parfuaaarie, mănucţişari. comptect* seatra mrsaga, conoadol lltUViUi ss afsctosazl prompt. Mara capon.da Broderii şl Ba aţele. Lingerie şi alte articole pentru elevi și elev din pensionare. ...--...............—----------- Aib»!J.«sex Ä CSjpitĂBeseii.