Adevěrul, martie 1892 (Anul 5, nr. 1107-1137)
1892-03-01 / nr. 1107
ALPHONSE LILIA NESUPUS Noaptea se lăsase peste pămînt, plea cu găleata şi bătea cu o monotonie disperantă în geamurile de la sala cea mare a Leului de Aur, birtul cel mai frecventat din satul L.... în Alsacia. Trei indivizi încă în floarea tinereţii steteau la o masă cu un ulcior mare de bere dinainte, fumând melancolic din pipele lor lungi din cari ieşau în spirale graţioase vîrtejuri de fum. In Duminica aceea birtul era gol. Nici glasuri nici rîsete nu s’auzea; tictacul cadenţat al ceasornicului din perete, zgomotul regulat al picăturilor mari de ploaie cari izbeau în geamuri întristaie și mai mult sala asta plină de obicei de rîsul sonor al mușteriilor ei. In sală mai era și Krentz, birtaşul, cu bonetul pus p’o ureche. Nu zicea nici o vorbă, el care de obicei nu’i tăcea gura ; ţinea ochii pironiţi pe portretul unui tiner care atîrna de zid. Cu toate astea vorbise adineaori: adusese aminte muşteriilor rezbelul şi nenorocirile noastre;; în limba lui aspră şi naivă, arătase pe Prusieni tîrând în robie pe femei şi pe copii, dând foc satelor, insultând bătrínii, nimicind tot cu o turbare oarbă; şi pe urmă, de-odată, într’un spasm violent, i se închisese glasul: el se uita la portretul fiului său şi privirea lui era plinii de turbare şi de disperare. Şi zisese sfîrşind : când te gândeşti că mâine recrutarea o să zmulgă încă odată pe copii Alsaciei de pe pămîntul lor natal! Vorba asta impresionase mult pe muşterii şi de aceea steteau ei aşa de posomoriţi. De-odată se deschise uşa birtului şi în prag se ivi Iosif, tinichigiul, flăcăul voinic de 20 de ani, frumos şi falnic. „Bună ziua, prietini!“ zise el tare. „Dar unde sînt camarazii ? A! drace ! nu cumva’i proastă azi berea D-tale, tată Krentz, de n’a venit nimeni?“ Nimeni nu’i răspunse; noul venit abia fu salutat cu o dare din cap. — De vreme ce prietinii sunt așa de posaci, să mă duc sa ’i zic Suzani bună ziua, își zise în gând voiosul tiner. Și se duse repede în bucătărie unde delicioasa fată sta lângă o găină care fierbea pe foc. Suzana era foarte gingaşe față cu bonetul ei de dantele pus peste un păr adorabil bălan, cu uitătura ei dulce care te fermeca şi cu mijlocelul ei tras parcă prin inel. Suzana era logodită cu Iosif ; nunta lor trebuia să fie peste puţină vreme; şi cununia asta trebuia să fie desnodămîntul fatal al unei patimi aprinse, dulce şi solidă care s’aprinsese în inimile lor tinere chiar din copilărie. „Pot îndrăzni să sărut mânuşiţele tale frumoase, frumoasă Buză ?“ întrebă tinerul. Insă şi Suzana era întristată; salută numai cu timiditate pe logodnicul ei fără ca să’i răspundă vre-o vorbă. „Zeu ! par’că v’a murit cineva azi!“ zise tinerul neputând să ’și stăpânească nemulțumirea vezând atâta răceală. „Azi toți sunteți posomoriți și posaci!“ Suzana își șterse o lacrimă, care disperă în sfârșit, pe tiner. Foarte trist se puse și el dinaintea halbei cu bere pe care i-o aduse socrul său. Tinerul, ca să deschidă vorba, începu astfel: „Ce vreme urâtă avem azi, tată Krentz, cum au să se slăbească caii dumitale cari umblă pe drumuri!“ Socrul însăși răspunse numai dând din cap, în semn că așa este. „Dar voi, prietini, sunteţi cumva supăraţi pe mine?“ zise Iosiv cu nerăbdare. „Ştiu că nu v’am făcut nici un rou; de ce nu ’mi râspundeţi? eu tocmai aş trebui să mă super pe voi, din norocire însă că sunt om bun Toți însă erau întristaţi, în sala asta plină cu fum era o tăcere de moarte. Iosiv se învineţi; ca să facă ca ceilalţi, se puse cu capul între mâini şi se puse să se gîndească. Atunci îşi aduse aminte. Mâine era ziua de recrutare; mâine prietinii din copilărie erau să plece să se înroleze în armatele germane; din pricina asta era satul aşa de trist, din pricina asta era goală sala de la Leul de Aur, din pricina asta veniseră numai trei ori patru patrioţi, în amintirea zilei blestemate, să mai aţîţe durerile unei inimi chinuită de ruşine şi lacomă de răzbunare; din pricina asta erau desnădăjduiţi. Şi recruţilor părea că li e ruşine să iee armele în potriva vechii patrii; toţi fugeau. Şi el era tocmai în vîrsta de a pleca ! Mâine el trebuia să se înroleze. Pentru întâia oară se gândea el bine la ce trebuia să facă îşi aducea aminte de tatăl său, un cultivator cinstit, omorît în rezbel, auzea încă pe muma lui cum blestema pe soldaţii de peste Rin. Şi tatăl său nu trebuia să aibă un răzbunător ? De câte ori nu evocase muma lui a Smintirea eroicilor fantasini francezi cari, în timpul războiului, făcuseră atâtea minuni ! Şi e!, el trebuia să înbrace uniforma prusiană. Ce să facă ? Deodată ’i scăpărară ochii. își aduse aminte că ziarele spuneau de multe ori că alsacienii tineri se expatriau pentru ca să scape de soarta fatală. Intr’o clipă își închipui fruntaria la doi kilometri d’acolo, dae pădurici, într’o noapte neagră, un pîrîfi, și pe urmă Franța găzduitoare și dulce, scăparea şi onoarea... Ideia asta îl schimbă de o dată: sări de pe scaun, strânse cu mult foc mâinile sătenilor şi ’l lăsă par’că buimăciţi de astfel de îndrăzneală. * a * Ploaia, o ploaie rece de iarnă, cădea mereu furioasă, bătută de furtună. Iosiv se strecura pe lângă case. Vremea asta urîtă se potrivea foarte bine cu solemnitatea zilei de mâine şi providența voia ca natura să înbrace doliul în ziua aceea. Iosiv mergea mereu, însă nu mai era trist, alerga dupe bucurie. N’are să fie prins. O să iasă curînd din sat. Dar mama sa? Deodată văzu înaintea lui atelierul. In catul al doilea se vedea o fereastră luminată. Era apartamentul unde’l aștepta mama lui. Intr'o clipă fuse sus; masa era pusă; se puseseră să mănînce însă nu li era foame. El se silea să’şi ascundă nerăbdarea şi tulburarea pe cari mamă-sa le vedea foarte bine, fiindcă’l iubea mult. Şi nu ştifi pentru care pricină el se sculă de la masă şi trecu în camera lui; nu era cochetă cameră, era simplă, însă respira o mediocritate fericită. Luă puşca de vînătoare care atîrna pe zid, își luă câteva lucruri trebuincioase și scrise repede câteva rînduri marii sale ca s’o liniștească. Furtuna era tot mai tare, ploaia cădea tot mai furioasă, departe, în noaptea neagră, câinii urlau. Trecură câteva zile. Iosif scrise acasă. Scăpase ca să nu fie prins de jandarmii nemţi de la vamă şi se angajase în infanteria franceză. Şi nu trecu mult şi din satul unde se născuse el primi o scrisoare plină de felicitări călduroase, şi de la logodnica lui iubită o floare cam ofilită, semn că î l iubea cu foc. Sparta li. --------------► w -4------------- Doctoral Koch învins Agenţia Havas ne telegrafiază din abs : „La spitalul Hotel-Dieu din Paris, un membru celebru a tratat tuberculoza cu un medicament ţinut secret. Toţi bolnavii chiar cei ofticoşi în gradul al 3-lea, su fiu vindecat radical. Medicamentul cel nou era : „Pătlăgele vinete tocate cu bulion şi pătlăgele roşii“, conservate de către Iulian Oprescu, băcanul din Bucureşti, Lipscani 39. Deposit Str. Lipscani1 39 la Iulian Oprescu -----------—»- w-ft------------- DUMINICA 1 MARTIE 12 Mai vorbesc D-nii Pădleanu şi Catargiu şi discuţia se închide. D. Al. Vidraşcu întreabă pe ministrul cultelor dacă are de gând să aducă roiectul pentru construcţiile localurilor e şcoli săteşti. D. Tache Ionescu respunde că, la discuţia mesagiului, va expune programul său de reforma şcolară, în care intră construcţiile şcolare. Discuţia se închide. Camera trece în secţiuni pentru două ore. Mark Partours SENATUL Şedinţa de la 29 Februarie 1892 Şedinţa se deschide la ora 2 p. m. sub preşedinţa D-nului Gh. Cantacuzino, Preşedinte. Prezenţi 91 D-ni senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. V. A. Ureche reaminteşte biuroului că încă din anul trecut se găseşte în studiul secţiunilor un proect de lege privitor la cestiunea îmbunătăţirei clerului mirean. D-sa crede că acest proect este trecut deja prin secţiuni, şi roagă a se aduce cât mai curând în desbaterea Senatului. D. G. Gr. Cantacuzino respunde că biuroul a întrebat formal pe guvern ce gândeşte în această cestiune; îndată ce va căpăta respunsul îi va comunica senatului. D. General Lahovary cere urgenţa care se admite asupra proectului votat de cameră pentru chemarea contingentului 1892 sub drapel. Senatul trece în secţiuni. Doamna Olimpia Lahovary, D. şi D-na George Em. Lahovary, D. şi D na Alex. Em. Lahovary cu copii, D. şi D-na Em. Ireţulescu, D Em. Em. Kretzulescu, D. Radu Kretzulescu, D şi D na N Ghica- Comănesci, D. N Ghica-Comănesci, D şi D-na Leon Mavrocordat şi D. loan Ghica, au adînca durere de a să face cunoscut cruda pierdere ce au încercat în persoana soțului, tatălui, bunicului, socrului și fratelui lor 5.000.000 fr. este cifra consumaţiuneî anuale şi mereu crescende a hârtiei noastre de ţigări La Patrie şi Românca din Carpaţi Pentru ce ? Pentru că : a: să ssff â; ii mtriî *iRomâ“lole purruemnioceutedsdiimijd sunt: f1 din Carpaţi Emii i m încetat din viaţă la Nizza (Franţa) la 28 ■ebruarie (11 Martie) 1892, în vîrstă de optzeci şi trei ani Râmăşiţele mortale vor fi transportate în Bucureşti, unde se va face înmormîntarea. Fumători! ! i ai terep alte hârtii ie ţigări de cit: Să ajteptaţi piui emd Ti ie oferă hârtiile:" facejl utuual o singură încercare ci: Un Teplima uite hărţii de ţigări decit: De vînzare la toate debitele de tutun. LEON * Oie, Paris. Lipitici10”1“ 1 din Carpaţi CAMERA Şedinţa de la 29 Februarie 1892 Şedinţa se deschide la orele 1 jumătate sub preşedinţa D-lui general Manu. Prezenţi 119 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. Se respinge demisiunea D-luî Ion Lahovari din comisia bugetară. Se acordă un concediu D-lui Dumitru Brătianu. D. L. Catargiu depune mai multe proiecte de legi. D. Take lonescu depune proiectul de lege pentru reorganizarea liceelor reale. D. Dim. A. Sturza (Bârlad), roagă pe ministrul cultelor ca să facă să se voteze, înainte de buget, legea pentru îmbunătățirea soartei clerului. D. Take lonescu răspunde, că nu se poate înainte de buget să se voteze o lege pentru aplicarea căreia se cer milioane. Guvernul a promis în apelul către țară, această lege și se va ține de cuvânt. Se vorbeşte, şi Lupta confirmă, că funcţionarii de la depositele direcţiunei C. F. R. ar fi vândut trei zeci vagoane cărbuni de cardif prima calitate. Patru funcţionari ar fi fost deja arestaţi precum şi doi evrei cari mijloceau furtul şi vînzarea cărbunilor. —x— La examenul anului al IV-lea de drept din seria a III au reuşit D-nii Lazăr Munteanu, Teodor Drînceanu, Remus C. Şoarec şi Polidor Ivaşcu. —x— Regimentele de Artilerie din garnizona Bucureşti a făcut astăzi un marş militar până la Pantelimon —x— Comisiunea bugetară s’a întrunit azi şi a ales raportor pe D. C. C- Arion. —x— Se asigură, că discuţia Adresei va începe Luni la Cameră, deşi regulamentul cere trei zile de interval între ziua depunerea proiectului de respuns la Mesagiu şi între luarea lui în discuţie. Deoarece falimentele frauduloase au ajuns foarte numeroase pe piaţa Bucureştilor cum şi în ţară, se va depune pe biroul oamenilor un proect pentru reforma actualei legi a falimentelor. —* Je vous aime, je vous adore Que pr éterAez-vous encore ? ,! Je désire un mărţişor Que Qa soit de bon ton Du magasin Radiwon Voită tout, mon mignon. umih ijf UMAJ'U Mâine se face la Ploeşti alegerea consiliului comunal. Guvernul întrebuinţează toate mijloacele spre a reuşi şi a slăbi astfel partidul liberal. D-nul Primar Orbescu a pus ziua în amiaza mare o ceată de măturători ca să măture, cu colosalele lor mături, bulevardul Elisabeta. Se vede că se apropie alegerile Comunale. Astăzi s’a terminat inventarul averei decedatului Zapa. Fondul procesului se vă începe a se judeca Luni. D. procuror Vlădescu împreună cu D. judecător de instrucţie al cabinetului II şi cu D. doctor Minovici, vor face mâine desgroparea unui cadavru al unei femei, de la Satul-Nou, care se presupune că a fost ucisă. —x— Iancu Constantinescu fost director al magazinului la Cavalerul de Modă A deschis în strada Şelari Nr. 11 un jigant şi foarte bogat magazin de taine gata şi de comandă pentru bărbaţi şi băeţi sub firma La coroana şi armele României Eleganţă, preţuri, calitate şi servicii fără concurenţă. CIPOUL SCANDINAV Director Albert Schumann Azi Duminecă 1 Martie 3 ore p. m. Done mari Representaţiile după prânz pentru Copii şi Şcolari Şi predurile imense reducere pentru copii şi şcolari. Seara M re Reprezentaţie brilantă în NUMAI INCA CATEVA ZILE CIRCUL SUB APA de remarcat că în două minute maneja este schimbată într’un basin cu 250,093 Litri de Apă care se văd pliabendu’se vapoare, bărci, etc. etc. Fîntină Uriaşă Cascadă luminoasă Al 5-lea Debut al renumitei trupe de gimnastici aeriani pe Trapez voant. JUgT Oameni Sburători TgâQ Detalii în afişele zilei Circul e bine încălzitulstratima Română APARE IN FIECARE DUMINICĂ Anul al ll-lea Abonament Un an 7 lei Şease luni 4 lei Trei luni 2 lei PREMII GRATUITE Oricine se va abona pe un an cu începere de la 1 Ianuarie 1892, va primi gratis toate numerile apărute în 1891, adică 28 nuraere formînd un frumos voum de 256 pagini cu peste 150 gravuri şi cuprinzând două romane întregi : Un oraş plutitor, de Jules Verne, şi Vinătorii de lament, de Adolphe Burdo. A se adăuga un franc pentru a se trimete premiul recomandat. Astfel cine plăteşte 8 lei, este abonat pe tot anul 1892 la Ilustraţiunea Română şi primeşte cu cea dîntîi poştă ceea ce a apărut în 1891. Original Champagne Delicioasă şampanie din Reims Se află la toţi cofetarii, băcanii şi restauratorii, din tară. REMEDIU sigur si practic inamtrm Bărăfturilor Deposit general: Farmacia .ia Sft. Tttimiş* N. DIMITRID, Cfimpa-Lung Preţul una cuturen. In contra î lefi job.în mărci poştale, să expediază franco în toată ţa». De vânzare pentru capitală la «Menag&m.» Pânzăria A. V. PISTOLIU Bucureşti Str. Lipscani, 2 vis-a-tis de „AD BON SOCT Olandă R°®burg, Irlanda, Belgia, Madepolon, Ui&ilUA indian, Percal, şi diferite pânzeturi. TîndPPIP Cămăşi de dame şi bărbaţi, gulere, Lililgulici manşete, cravate, batiste, ciorapi, mănuşi şi umbrele de soare şi ploaie. PIIInTUTII de varâ' ,,aneio igienice sistem Egher, napului diferite seabrî, tricouri, casnenii, etc. Parnituri I^ese, cervete, prosoape. ..uverturi UOlUilUll de lină şi bumbac şi perdele de reţea, rimnulp Mare deposit de dantete, valansen, toriMUlGluson, broderii, corsete, galoşi şi şoşoni. Trusouri complecte pentru mariaj PREŢURI MODERATE -Dr. Velescu dentist american al Diplomă de la Facultatea din Philadelphia (America) BUCURESCI Calea Victoriei 2s, stagiul I-in alături cu Prefectura Poliţiei Capitalei Consultaţiuni de la 9—12 a. m. şi de la a—5 p. m. Pentru săraci gratis Luni şi Joi de la 8—9 p. m. II .1 ,i 1,1 ii lînopo de naţionalitate aus- U U diIII îl Idlldld triad vorbind nemţeşte şi ungureşte bine, iar Sârbeşte, Bulgăreşte, Polăceşte şi Româneşte, poate vorbi potrivit, voeşte a intra la o casă ca îngrijitoare de copil ori ca gubernantă sa fi ca însoţitoare de voiaj în străinătate. A se adresa str. Romulus No. 15 Ana Petrony Hotelul ş> CafeneaoaB l Fost CARACAŞ restaurate şi mobilate din nou. Serviciu prompt, curăţenie perfectă, preţuri foarte reduse. Petre Petrescu Antrepren. Coloseului Cooper din Sinaia AVIS IMPORTANT Câştigu principal de 30.000 lei sau unul din celelalte 756 de câştiguri care înpreună câştigă suma de 70.000 lei, se poate câştiga numai lu un singur left, cu un bilet al loteriei autorite de Inaltu Guvern, pentru construirea unei şcoale profesionale în Iași a cărei tragere va avea loc ără nici o altă amânare la 1 Martie a. c. Biletele se găsesc de vânzare la casa de schimb R. Marcu Strada Regală Nr. 2 (Hotel Continental) București. 1 bilet costă 1 lei, 10 bilete 9 Iei, iar 50 bilete numai 40 lei. Comande din provincie se expediază imediat trimițăndu-se valoarea cu mărci safi mandate poștale. —x— —x— - * BIBLIOGRAFIE Anunţăm cu plăcere cititorilor noştri apariţiunea unui volum cuprinzând toate legile militare cu modificările care li sau adus până astăzi, şi recomandăm cu o deosebită plăcere tuturor această importantă lucrare datorită Dlui Major de Intendenţă Mihail I. Oprşianu. Se găsește la toate librăriile din capitală. A se trimete costul prin mandat poştal pe numele D-lui Emile Gabi, proprietar-editor, palatul Băilor Eforiei Bucureşti, la Lebădă MAGAZIN , încredere LINGERIE ŞI FÂNZĂRIE 9*«raf4î„ 54, St». Lipteiul, 54» Sacarest Aî ISIM Rumbarg, Bielefeld, Irlanda, Bal, UuAlUlB dublă de cearceafuri. Chiton, ersten, sphirtins, prohatarî, etc. nnjAinM feţe de K( şervete de olandă, pro uliUlUi imps, cuverturi de pat si masă, PfffdfllâstfÎ0HaSl9 la diferite colori, de reţea alb* fuiUuIB şi colori, pânză de transparente* Flapănt! de Sasel şi flanelt» sistem Br. Ifiger flămgţş, piere, manşet», cravate, ciorapi, batiste mănuşi, parfumeria, mărunţişuri. ÎMWi rÂSĂŞi*'*' Mare depou de Broderii şi Băutele. Am primit un mare transport de Chifoans şi Creioane fine franţuzeşti în diferite lăţimi. Preciuri moderate Mihăilescu & Căpitănescu bb La Magasinul de Bijuterie Horologerie şi Orfevieri G. C. Nicolau vis-a-vis de Folifia Capitalei aü sosit Je l-iü Martie noutătî * de lucrate în Aur şi Argint cu pietre fine mail , cristal, etc. Articole : bijouterie fină. Cea sparnice de aur, argint şi nichel calitate superioară Diferite obiecte de prevrerie. Atelier pentru orice comande. Boalele sifilitice NEPUTINTA BARBATEASCA Vindeca după cele mai noi metode radical fară durere al impedicare, după experienţa de 19 ani. Specialist In boale secrete. „ Dr. T H O R STRADA EMIGHATU Nr. X, intrarea din calea Victoriei prin strada 8-ţii Voivozi [Tramway]. Consultaţii dela 8 dim. pana la 8 seara Loc de aşteptare pentru fiecare CESIUNI de chirii şi de arenzi se fac în condiţiuni foarte avantagioase de către A. MARCULESCU. Biuroul: Calea Victoriei (Hotel Otetelişeanu). INDUSTRIA ROMANA PRIMA FABRICA DE SCROBEALA CU ABUR N. Brădescu Piatra-N. Recomandă cu deosebire SCROBEALA I SE OREZ „ZIMBRUL“" Calitate superioară, dublu rafinată. In detail la principalele magazii de coloniale. Pentru en gros a se adresa la Jaques Brunner, Galați, singurul vânzător. Sub Titlu Afecţiunile Nervoase A apărut broşura ediţia 21-a despre un tratament sigur şi aprobat în contra boalelor nervoase şi Symptome apoplectice, precum: agitaţiune insomnie, durere de cap cu apăsare sub frunte ameţeală, migrene, amorţeală de mâni şi picioare, paralisia membrelor, etc. Recomandăm cu tot dinadinsul descripţiunea acestui tratament persoanelor a căror existenţă este tulburată printr’o stare bolnăvicioasă a sistemului nervos. Aceasta se liberează fără plată la famacia I. A Ciura str. Lipscani, la Bucuresci, Dr. E. Heinal arm. la Botoşani; C. Herzenberg farm. la Iaşi Em. Karakasch, farm. la Galaţi. Cererile din Privincie a se adresa d-lui Bucureşti, I. Calin, str. Berzei, 19 r6