Adevěrul, martie 1892 (Anul 5, nr. 1107-1137)

1892-03-01 / nr. 1107

ALPHONSE LILIA NESUPUS Noaptea se lăsase peste pămînt, plea cu găleata şi bătea cu o monotonie dis­­perantă în geamurile de la sala cea mare a Leului de Aur, birtul cel mai frecven­­tat din satul L.... în Alsacia. Trei indivizi încă în floarea tinereţii steteau la o masă cu un ulcior mare de bere dinainte, fumând melancolic din pi­pele lor lungi din cari ieşau în spirale graţioase vîrtejuri de fum. In Duminica aceea birtul era gol. Nici glasuri nici rîsete nu s’auzea; tictacul cadenţat al ceasornicului din perete, zgo­motul regulat al picăturilor mari de ploaie cari izbeau în geamuri întristaie și mai mult sala asta plină de obicei de rîsul sonor al mușteriilor ei. In sală mai era și Krentz, birtaşul, cu bonetul pus p’o ureche. Nu zicea nici o vorbă, el care de obicei nu’i tăcea gura ; ţinea ochii pi­roniţi pe portretul unui tiner care atîrna de zid. Cu toate astea vorbise adineaori: adusese aminte muşteriilor rezbelul şi nenorocirile noastre;; în limba lui aspră şi naivă, arătase pe Prusieni tîrând în robie pe femei şi pe copii, dând foc sa­telor, insultând bătrínii, nimicind tot cu o turbare oarbă; şi pe urmă, de-odată, într’un spasm violent­, i se închisese gla­sul: el se uita la portretul fiului său şi privirea lui era plinii de turbare şi de disperare. Şi zisese sfîrşind : când te gân­deşti că mâine recrutarea o să zmulgă încă odată pe copii Alsaciei de pe pă­­mîntul lor natal! Vorba asta impresionase mult pe muş­terii şi de aceea steteau ei aşa de poso­moriţi. De-odată se deschise uşa birtului şi în prag se ivi Iosif, tinichigiul, flăcăul voi­nic de 20 de ani, frumos şi falnic. „Bună ziua, prietini!“ zise el tare. „Dar unde sînt camarazii ? A! drace ! nu cum­va’i proastă azi berea D-tale, tată Krentz, de n’a venit nimeni?“ Nimeni nu’i răspunse; noul venit abia fu salutat cu o dare din cap. — De vreme ce prietinii sunt așa de posaci, să mă duc sa ’i zic Suzani bună ziua, își zise în gând voiosul tiner. Și se duse repede în bucătărie unde delicioasa fată sta lângă o găină care fierbea pe foc. Suzana era foarte gingaşe față cu bo­netul ei de dantele pus peste un păr a­­dorabil bălan, cu uitătura ei dulce care te fermeca şi cu mijlocelul ei tras par­că prin inel. Suzana era logodită cu Iosif ; nunta lor trebuia să fie peste puţină vreme; şi cununia asta trebuia să fie desnodămîn­­tul fatal al unei patimi aprinse, dulce şi solidă care s’a­prinsese în inimile lor ti­nere chiar din copilărie. „Pot îndrăzni să sărut mânuşiţele tale frumoase, frumoasă Buză ?“ întrebă ti­ner­ul. Insă şi Suzana era întristată; salută numai cu timiditate pe logodnicul ei fără ca să’i răspundă vre-o vorbă. „Zeu ! par’că v’a murit cine­va azi!“ zise tinerul neputând să ’și stăpânească nemulțumirea vezând atâta răceală. „Azi toți sunteți posomoriți și posaci!“ Suzana își șterse o lacrimă, care dis­peră în sfârșit, pe tiner. Foarte trist se puse și el dinaintea halbei cu bere pe care i-o aduse socrul său. Tinerul, ca să deschidă vorba, începu ast­fel: „Ce vreme urâtă avem azi, tată Krentz, cum au să se slăbească caii dumitale cari umblă pe drumuri!“ Socrul însă­și răspunse numai dând din cap, în semn că așa este. „Dar voi, prietini, sunteţi cum­va su­păraţi pe mine?“ zise Iosiv cu nerăb­dare. „Ştiu că nu v’am făcut nici un rou; de ce nu ’mi râspundeţi? eu tocmai aş trebui să mă super pe voi, din norocire însă că sunt om bun Toți însă erau întristaţi, în sala asta plină cu fum era o tăcere de moarte. Iosiv se învineţi; ca să facă ca cei­l­alţi, se puse cu capul între mâini şi se puse să se gîndească. Atunci îşi aduse aminte. Mâine era ziua de recrutare; mâine prietinii din copilărie erau să plece să se înroleze în armatele germane; din pri­cina asta era satul aşa de trist, din pri­cina asta era goală sala de la Leul de Aur, din pricina asta veniseră numai trei ori patru patrioţi, în amintirea zilei bles­temate, să mai aţîţe durerile unei inimi chinuită de ruşine şi lacomă de răzbu­­nare; din pricina asta erau desnădăj­­duiţi. Şi recruţilor părea că li e ruşine să iee armele în potriva vechii patrii; toţi fu­­geau. Şi el era tocmai în vîrsta de a pleca ! Mâine el trebuia să se înroleze. Pentru întâia oară se gândea el bine la ce tre­buia să facă îşi aducea aminte de tatăl său, un cultivator cinstit, omorît în rez­bel, auzea încă pe muma lui cum bles­tema pe soldaţii de peste Rin. Şi tatăl său nu trebuia să aibă un răzbunător ? De câte ori nu evocase muma lui a­ Smintirea eroicilor fantasini francezi cari, în timpul războiului, făcuseră atâtea mi­nuni ! Şi e!, el trebuia să înbrace uni­forma prusiană. Ce să facă ? Deodată ’i scăpărară ochii. își aduse aminte că ziarele spuneau de multe ori că alsacienii tineri se expatriau pentru ca să scape de soarta fatală. Intr’o clipă își închipui fruntaria la doi kilometri d’a­colo, dae pădurici, într’o noapte neagră, un pîrîfi, și pe urmă Franța găzduitoare și dulce, scăparea şi onoarea... Ideia asta îl schimbă de o dată: sări de pe scaun, strânse cu mult foc mâinile sătenilor şi ’l lăsă par’că buimăciţi de ast­fel de îndrăzneală. * a * Ploaia, o ploaie rece de iarnă, cădea mereu furioasă, bătută de furtună. Iosiv se strecura pe lângă case. Vremea asta urîtă se potrivea foarte bine cu solemnitatea zilei de mâine şi providența voia ca natura să înbrace do­liul în ziua aceea. Iosiv mergea mereu, însă nu mai era trist, alerga dupe bucurie. N’are să fie prins. O să iasă curînd din sat. Dar mama sa? Deodată văzu înaintea lui atelierul. In catul al doilea se vedea o fereastră lu­minată. Era apartamentul unde’l aștepta mama lui. Intr'o clipă fuse sus; masa era pusă; se puseseră să mănînce însă nu li era foame. El se silea să’şi ascundă nerăb­darea şi tulburarea pe cari mamă-sa le vedea foarte bine, fiind­că’l iubea mult. Şi nu ştifi pentru care pricină el se sculă de la masă şi trecu în camera lui; nu era cochetă cameră, era simplă, însă res­pira o mediocritate fericită. Luă puşca de vînătoare care atîrna pe zid, își luă câ­­te­va lucruri trebuincioase și scrise re­pede câte­va rînduri marii sale ca s’o liniștească. Furtuna era tot mai tare, ploaia cădea tot mai furioasă, departe, în noaptea nea­gră, câinii urlau. Trecură câte­va zile. Iosif scrise acasă. Scăpase ca să nu fie prins de jandarmii nemţi de la vamă şi se angajase în in­fanteria franceză. Şi nu trecu mult şi din satul unde se născuse el primi o scrisoare plină de fe­licitări călduroase, şi de la logodnica lui iubită o floare cam ofilită, semn că î l iu­bea cu foc. Sparta li. --------------► w -4-------------­ Doctoral Koch învins Agenţia Havas ne telegrafiază din ab­s : „La spitalul Hotel-Dieu din Paris, un membru celebru a tratat tuberculoza cu un medicament ţinut secret. Toţi bolna­vii chiar cei ofticoşi în gradul al 3-lea, su fiu vindecat radical. Medicamentul cel nou era : „Pătlăgele vinete tocate cu bulion şi pătlăgele roşii“, con­servate de către Iulian Oprescu, bă­canul din Bucureşti, Lipscani 39. Deposit Str. Lipscani1 39 la Iulian Oprescu -----------—»- w-ft-------------­ DUMINICA 1 MARTIE 12 Mai vorbesc D-nii Pădleanu şi Catar­­giu şi discuţia se închide. D. Al. Vidraşcu întreabă pe minis­trul cultelor dacă are de gând să aducă roiectul pentru construcţiile localurilor e şcoli săteşti. D. Tache Ionescu respunde că, la discuţia mesagiului, va expune progra­mul său de reforma şcolară, în care in­tră construcţiile şcolare. Discuţia se închide. Camera trece în secţiuni pentru două ore. Mark Partours SENATUL Şedinţa de la 29 Februarie 1892 Şedinţa se deschide la ora 2 p. m. sub preşedinţa D-nului Gh. Cantacuzino, Pre­şedinte. Prezenţi 91 D-ni senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. V. A. Ureche reaminteşte biu­­roului că încă din anul trecut­ se găseşte în studiul secţiunilor un proect de lege privitor la cestiunea îmbunătăţirei cleru­lui mirean. D-sa crede că acest proect este trecut deja prin secţiuni, şi roagă a se aduce cât mai curând în desbaterea Senatului. D. G. Gr. Cantacuzino respunde că biuroul a întrebat formal pe guvern ce gândeşte în această cestiune; îndată ce va căpăta respunsul îi va comunica senatu­lui. D. General Lahovary cere urgenţa care se admite asupra proectului votat de cameră pentru chemarea contingentului 1892 sub drapel. Senatul trece în secţiuni. Doamna Olimpia Lahovary, D. şi D-na George Em. Lahovary, D. şi D na Alex. E­m. Lahovary cu copii, D. şi D-na Em. Ireţulescu, D Em. Em. Kretzulescu, D. Radu Kretzulescu, D şi D na N Ghica- Comănesci, D. N Ghica-Comănesci, D şi D-na Leon Mavrocordat şi D. loan Ghica, au adînca durere de a să face cu­noscut cruda pierdere ce au încercat în persoana soțului, tatălui, bunicului, so­crului și fratelui lor 5.000.000 fr. este cifra consumaţiuneî anuale şi mereu crescende a hârtiei noastre de ţigări La Patrie şi Românca din Carpaţi Pentru ce ? Pentru că : a: să ssff â; ii mtriî *iRomâ“­lole purruemnioce­utedsdiimijd­ sunt: f1 din Carpaţi Emii i m încetat din viaţă la Nizza (Franţa) la 28 ■­ebruarie (11 Martie) 1892, în vîrstă de opt­zeci şi trei ani Râmăşiţele mortale vor fi transportate în Bucureşti, unde se va face înmormîn­­tarea. Fumători! ! i ai terep alte hârtii ie ţigări de cit: Să ajteptaţi piui emd Ti ie oferă hârtiile:" facejl utuual o singură încercare ci: Un Teplima uite hărţii de ţigări decit: De vînzare la toate debitele de tutun. LEON * O­ie, Paris. Lipitici10”1“ 1 din Carpaţi CAMERA Şedinţa de la 29 Februarie 1892 Şedinţa se deschide la orele 1 jumătate sub preşedinţa D-lui general Manu. Prezenţi 119 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. Se respinge demisiunea D-luî Ion La­­hovari din comisia bugetară. Se acordă un concediu D-lui Dumitru Brătianu. D. L. Catargiu depune mai multe proiecte de legi. D. Take lonescu depune proiectul de lege pentru reorganizarea liceelor reale. D. Dim. A. Sturza (Bârlad), roagă pe ministrul cultelor ca să facă să se voteze, înainte de buget, legea pentru îm­bunătățirea soartei clerului. D. Take lonescu răspunde, că nu se poate înainte de buget să se voteze o lege pentru aplicarea căreia se cer mi­lioane. Guvernul a promis în apelul către țară, această lege și se va ține de cuvânt. Se vorbeşte, şi Lupta confirmă, că funcţionarii de la depositele di­­recţiunei C. F. R. ar fi vândut trei zeci vagoane cărbuni de cardif pri­ma calitate. Patru funcţionari ar fi fost deja arestaţi precum şi doi evrei cari mijloceau furtul şi vînzarea căr­bunilor. —x— La examenul anului al IV-lea de drept din seria a III au reuşit D-nii Lazăr Munteanu, Teodor Drînceanu, Remus C. Şoarec şi Polidor Ivaşcu. —x— Regimentele de Artilerie din gar­­nizona Bucureşti a făcut astăzi un marş militar până la Pantelimon —x— Comisiunea bugetară s’a întru­nit azi şi a ales raportor pe D. C. C- Arion. —x— Se asigură, că discuţia Adresei va începe Luni la Cameră, deşi re­gulamentul cere trei zile de inter­val între ziua depunerea proiectu­lui de respuns la Mesagiu şi în­tre luarea lui în discuţie. De­oare­ce falimentele fraudu­loase au ajuns foarte numeroase pe piaţa Bucureştilor cum şi în ţară, se va depune pe biroul oa­­menilor un proect pentru reforma actualei legi a falimentelor. —*­ Je vous aime, je vous adore Que pr éterAez-vous encore ? ,! Je désire un mărţişor Que Qa soit de bon ton Du magasin Radiwon Voită tout, mon mignon. umih ijf UMAJ'U Mâine se face la Ploeşti alege­rea consiliului­­ comunal. Guver­nul întrebuinţează toate mijloacele spre a reuşi şi a slăbi ast­fel par­tidul liberal. D-nul Primar Orbescu a pus ziua în amiaza mare o ceată de mătură­tori ca să măture, cu colosalele lor mături, bulevardul Elisabeta. Se vede că se apropie alegerile Comunale. Astăzi s’a terminat inventarul a­­verei decedatului Zapa. Fondul procesului se vă începe a se judeca Luni. D. procuror Vlădescu împreună cu D. judecător de instrucţie al ca­binetului II şi cu D. doctor Mino­­vici, vor face mâine desgroparea unui cadavru al unei femei, de la Satul-Nou, care se presupune că a fost ucisă. —x— Iancu Constantinescu fost director al magazinului la Cavalerul de Modă A deschis în strada Şelari Nr. 11 un jigant şi foarte bogat magazin de taine gata şi de comandă pentru bărbaţi şi băeţi sub firma La co­roana şi armele României Eleganţă, preţuri, calitate şi servicii fără concurenţă. CIPOUL SCANDINAV Director Albert Schumann Azi Duminecă 1 Martie 3 ore p. m. Done mari Representaţii­le după prânz pentru Copii şi Şcolari Şi pred­urile imense reducere pentru copii şi şcolari. Seara M re Reprezentaţie brilantă în NUMAI INCA CATE­VA ZILE CIRCUL SUB APA de remarcat că în două minute maneja este schimbată într’un basin cu 250,093 Litri de Apă care se văd pliabendu’se vapoare, bărci, etc. etc. Fîntină Uriaşă Cascadă luminoasă Al 5-lea Debut al renumitei trupe de gimnastici aeriani pe Trapez vo­­ant. JUgT Oameni Sburători TgâQ Detalii în afişele zilei Circul e bine încălzit­ulstratima Română­­ APARE IN FIE­CARE DUMINICĂ Anul al ll-lea Abonament Un an 7 lei Şease luni 4 lei Trei luni 2 lei PREMII GRATUITE Ori­cine se va abona pe un an cu în­cepere de la 1 Ianuarie 1892, va primi gratis toate numerile apărute în 1891, adică 28 nuraere formînd un frumos vo­­um de 256 pagini cu peste 150 gravuri şi cuprinzând două romane întregi : U­n oraş plutitor, de Jules Verne, şi Vină­­torii de lament, de Adolphe Burdo. A se adăuga un franc pentru a se tri­­mete premiul recomandat. Ast­fel cine plăteşte 8 lei, este abonat pe tot anul 1892 la Ilustraţiunea Ro­mână şi primeşte cu cea dîntîi poştă ceea­ ce a apărut în 1891. Original Champagne Delicioasă şampanie din Reims Se află la toţi cofetarii, băcanii şi restauratorii, din tară. REMEDIU­­ sigur si practic in­amtrm Bărăfturilor Deposit general: Far­macia .ia Sft. Tttimiş* N. DIMITRID, Cfimpa-Lung Preţul una cutu­r­en. In contra î lefi job.în mărci poştale, să expe­diază franco în toată ţa». De vânzare pentru capitală la «Menag&m.» Pânzăria A. V. PISTOLIU Bucureşti Str. Lipscani, 2 vis-a-tis de „AD BON SOCT Olandă R°®burg, Irlanda, Belgia, Madepolon, Ui&ilUA indian, Percal, şi diferite pânzeturi. T­îndPPIP Cămăşi de dame şi bărbaţi, gulere, Lililgulici manşete, cravate, batiste, ciorapi, mă­nuşi şi umbrele de soare şi ploaie. PIIInTUTII de varâ' ,,aneio igienice sistem Egher, napului diferite seabrî, tricouri, casnenii, etc. Parnituri I^ese, cervete, prosoape. ..uverturi UOlUilUll de lină şi bumbac şi perdele de reţea, rim­nulp Mare deposit de dantete, valansen, tor­­iMUlGlu­son, broderii, corsete, galoşi şi şoşoni. Trusouri complecte pentru mariaj­­ PREŢURI MODERATE -Dr. Velescu dentist american al Diplomă de la Facultatea din Philadelphia (America) BUCURESCI Calea Victoriei 2s, stagiul I-in alături cu Prefectura Poliţiei Capitalei Consultaţiuni de la 9—12 a. m. şi de la a—5 p. m. Pentru săraci gratis Luni şi Joi de la 8—9 p. m. II .1 ,i 1,1 ii lînopo de naţionalitate aus- U U diIII îl Idlldld triad vorbind nem­ţeşte şi ungureşte bine, iar Sârbeşte, Bulgăreşte, Polăceşte şi Româneşte, poate vorbi potrivit, vo­­eşte a intra la o casă ca îngrijitoare de copil ori ca gubernantă sa fi ca însoţitoare de voiaj în străinătate. A se adresa str. Romulus No. 15 Ana Petrony Hotelul ş> CafeneaoaB l Fost CARACAŞ restaurate şi mobilate din nou. Serviciu prompt, curăţenie perfectă, preţuri foarte reduse. Petre Petrescu Antrepren. Coloseului Cooper din Sinaia AVIS IMPORTANT Câştigu principal de 30.000 lei sau unul din cele­lalte 756 de câştiguri care înpreună câştigă suma de 70.000 lei, se poate câştiga numai lu un singur left, cu un bilet al loteriei autorit­­­e de Inaltu Guvern, pentru construirea unei şco­ale profesionale în Iași a cărei tragere va avea loc ără nici o altă amânare la 1 Martie a. c. Bile­tele se găsesc de vânzare la casa de schimb R. Marcu Strada Regală Nr. 2 (Hotel Continental) București. 1 bilet costă 1 le­i, 10 bilete 9 Iei, iar 50 bi­lete numai 40 lei. Comande din provincie se ex­pediază imediat trimițăndu-se valoarea cu mărci safi mandate poștale. —x— —x— - *­ BIBLIOGRAFIE Anunţăm cu plăcere cititorilor noştri apariţiunea unui volum cuprinzând toate legile militare cu modificările care li sau­ adus până astăzi, şi recomandăm cu o deosebită plăcere tuturor această im­portantă lucrare datorită D­lui Major de Intendenţă Mihail I. Oprşianu. Se găsește la toate librăriile din ca­pitală. A se trimete costul prin mandat poş­tal pe numele D-lui Emile Gab­i, pro­­prietar-editor, palatul Băilor Eforiei Bu­cureşti, la Lebădă MAGAZIN , încredere LINGERIE ŞI FÂNZĂRIE 9*«raf4î„ 54, St». Lipteiul, 54» Sacarest Aî ISIM Rumbarg, Bielefeld, Irlanda, Bal, UuAlUlB dublă de cearceafuri. Chiton, ersten, sphirtins, prohatarî, etc. nnjAinM feţe de K( şervete de olandă, pro uliUlUi imps, cuverturi de pat si masă, Pfffdfllâ­­stfÎ0HaSl9 la diferite colori, de reţea alb* fuiUuIB şi colori, pânză de transparente* Flapănt! de Sasel şi flanelt» sistem Br. Ifiger flămgţş, piere, manşet», cravate, ciorapi, batiste mănuşi, parfumeria, mărunţişuri. ÎMWi rÂSĂŞi*'*' Mare depou de Broderii şi Băutele. Am primit un mare transport de Chifoans şi Creioane fine franţuzeşti în diferite lăţimi. Preciuri moderate Mihăilescu & Căpitănescu bb La Magasinul de Bijuterie Horologerie şi Orfevieri G. C. Nicolau vis-a-vis de Folifia Capitalei aü sosit Je l-iü Martie noutătî * de lucrate în Aur şi Argint cu pietre fine mail , cristal, etc. Articole : bijouterie fină. Cea­­­ sparnice de aur, argint­­ şi nichel calitate superioară Diferite obiecte de pr­evrerie. Atelier pentru ori­ce comande. Boalele sifilitice NEPUTINTA BARBATEASCA Vindeca după cele mai noi metode radical fară durere al impedicare, după experienţa de 19 ani. Specialist In boale secrete. „ Dr. T H O R STRADA EMIGHATU Nr. X, intrarea din calea Victoriei prin strada 8-ţii Voivozi [Tramway]. Consultaţii dela 8 dim. pana la 8 seara Loc de aşteptare pentru fie­care CESIUNI de chirii şi de arenzi se fac în condiţiuni foarte avantagioase de către A. MARCULESCU. Biuroul: Calea Victoriei (Hotel Ote­­telişeanu). INDUSTRIA ROMANA PRIMA FABRICA DE SCROBEALA CU ABUR N. Brădescu Piatra-N. Recomandă cu deosebire SCROBEALA I SE OREZ „ZIMBRUL“" Calitate superioară, dublu rafinată. In detail la principalele magazii de coloniale. Pentru en gros a se adresa la Ja­ques Brunner, Galați, singurul vânzător. Sub Titlu Afecţiunile Nervoase A apărut broşura ediţia 21-a despre un trata­ment sigur şi aprobat în contra boalelor nervoas­e şi Symptome apoplectice, precum: agitaţiune insomnie, durere de cap cu apăsare sub frunte ameţeală, migrene, amorţeală de mâni şi p­i­cioare, paralisia membrelor, etc. Recomandăm cu tot dinadinsul descripţiunea acestui tratament persoanelor a căror existenţă este tulburată prin­tr’o stare bolnăvicioasă a sistemului nervos. A­ceasta se liberează fără plată la f­amacia I. A Ciura str. Lipscani, la Bucuresci, Dr. E. Heinal arm. la Botoşani; C. Herzenberg farm. la Iaşi Em. Karakasch, farm. la Galaţi. Cererile din Pr­­i­vincie a se adresa d-lui Bucureşti, I. Calin, str. Berzei, 1­9 r6

Next