Adevěrul, iunie 1892 (Anul 5, nr. 1193-1221)
1892-06-10 / nr. 1202
nuite. Lunecă distrată şi singuratecă în „ mijlocul mulţimei evitând cu îndemânare ciocnirile, când deodată ochiul i se în- vioră, obrajii roşiatici se colorară mai mult, şi un surîs vesel întredeschise guriţa ei la vederea unui tiner, simplu îmbrăcat dar elegant, mlădios, care venea spre dânsa pe vârful uneia din patinele sale. — Bună ziua, Iacobină. — Bună ziua, Nicolai. El descrise un cerc îngust spre a se apropia de ea. Ii apucă mâinile pe care ea le întindea deja și încrucișându-șî brațele se strecurară împreună departe de sgomot. Se cunoșteau de mult. Nicolai Jan Benshatin era primit prieteneşte aproape ca o rudă în casa lui Fan der Hassen cu toate că era sărac şi meseriaş. Dar în acele timpuri lucrul onora pe lucrător, mai mult încă, Nicolai era fiul unui ofiţer de marină mort într’o luptă navală, era de bună familie, bine crescut, şi nevoit să intre în industrie alesese un meşteşug foarte stimat şi de tot artistic la acea epocă, era argintar. Elev al lui Lutono, ar fi putut, să ajungă stăpân, dacă ar fi avut înlesnirile trebuincioase pentru stabilire. Din nenorocire, datoriile pe care le însuma cu mărinimie îi mânca modestul câştig zilnic. *. Gând cel dupî tineri se mai depărtaseră puţin de lume, rupseră tăcerea păzită până atunci. Nicolai începu cu o voce mişcată şi pătrunzătoare : — Iacobino, te căutam printre toată lumea asta... aveam nevoe să ’ți vorbesc. — Ah!... făcu cu viclenie frumoasa copilă de o mie de ori mai seducătoare cu toca ei de blană închisă care făcea să reiasă frăgezimea obrazilor și ochii ei dulci. — Iacobino... îmi trebue curaj. Să încetăm de a ne vedea... De ce oare ? — Pentru că simt că o să te iubesc... prea mult. Asta ar fi spre nenorocirea noastră, a amândurora. — Dar nu mă iubești încă... prea mult? — Vai, nu râde... Știu eu să măsor pănă la ce punct se poate iubi fără a întrece marginile rațiune!. De tot ce maî sunt, sigur, e că astăzi maî pot să me depărtez de D-ta ca de cel mai atrăgător pericol. Mâine fi voia eu încă în stare ?.... mă îndoiesc. De aceia nu mai trebue să las să treacă timpul. Am vrut să -ți explic, ca să nu mă învinovățești când nu voia maî veni. Vocea tînărului se strînse înăbușită de emoțiune. Iacobina tare și voinică răspunse cu îndrăsneală :— De ce, Doamne, te mai îngrijești acum, ce nenorocire vrei să se întâmple bietul meu Nicolai ? ■— Tatăl D-tale trebue să-ți fi visat o căsătorie bogată. Ea dădu din cap cu o adorabilă răsvrătire. Se poate, eu însă am visat altceva, și sunt fiica unică foarte iubită și foarte răsfățată. N’are să se întâmple decât cea ce-mi va plăcea. — Iacobină... te rog, nu te pronunța așa ușor. — Vorbesc serios. — Atunci, ce vrei să se întâmple ? Ea îl mângâia cu privirea cea mai iubitoare, cu surîsul cel maî încrezător și murmură: — Știi bine ce. Mâinile lor unite se strînseră. Ochii le străluciră de o flacără curată. Cu o lovitură de patină ei își reluară avântul lor, un moment întrerupt. Trei luni în urma acestei zile, ultima din iarnă, prima a logodirei secrete a lui Nicolai şi a lacobinei oraşul se schimbase cu totul. E mai cald decât se crede, în Olanda unde o mică rază de soare unită cu umiditatea, creează o atmosferă de seră favorabilă vegetaţiunea mai timpurii. Pe marginea canalului se înălţaă atunci case regulate, simetrice, având fiecare faţada sa particulară împodobită cu ornamente, simboluri, atribute deosebite care spuneau nu numai profesiunea proprietarului, dar chiar şi gusturile, pănă şi opiniunile lui. Amsterdam la această epocă atingea un oarecare grad de desvoltare şi înflorire, datorită în parte şi celebrei bănci a Companiei Indiilor. Bogata casă a lui Fan der Hassen se număra, nu mai e vorbă, printre cele cu mai multă fală şi bogăţii. Un lux adevărat se vedea în toată casa chiar de la o sală de intrare, lucrată în marmoră de unde pleca o scară cu rezămătoarea sculptată în palisandru. Covoare scumpe înveleau pardoseala; păreţii erau acoperiţi numai cu teletin lin lucrat. Sub fereşti, în partea opusă canalului, o grădină întreţinută ca un salon, încânta ochii cu potecele sale regulate, nisipoase, semănate cu pietriş, înflorite cu tulipe, dedeţei, zambile, amintind prin culorile lor variate şi vioaie brazdele japoneze. Dar în această cră îndestulată, nu domneşte bucuria. Aceia care e î era mica regină, aceia ale cărei cântece răsunau aşa de vesel, Iacobina în sfârşit era mută. Ea îşî înghite în tăcere mâhnirea şi lacrimile sale. Şi tatăl ei întunecat şi sever nu zice nici el nici un cuvânt. Tristeţa plumbului apasă peste toate aceste bogăţii nefolositoare, cari nu pot da fericirea când n’o are omul în sine. Astfel după cum prevăzuse Nicolae, căruia se făgăduise cu atâta nesocotință, bietul lor amor nu primi consimțimântul armatorului. Iacobina se încrezuse prea mult în puterea sa... Fan der Hassen era nestrămutat. Fără să fie reu, mergea însă pănă la neîndurare, cum fac adesea părinţii în asemenea caz. Familiarul de altădată fusese dat afară cu asprime, iar Iacobina pusă sub privegherea umilitoare a unei bătrâne, nul mai ştia nimic de iubitul proscris. Credincioasă, tânăra fată ştia să sufere. De bună voie chiar, îşi măria asprimea soartei, făcându-se prizonieră în apartamentele sale, pe care nu voia să le părăsească cu nici un preţ, mai cu seamă când trebuia să se arate în vreo societate, şi păzind o tăcere respectuoasă însă neîmblânzită cu tatăl său. Zilele sale treceau nesfîrşite, monotone, fără ca statornicia ei să slăbească. Fruntea sa melancolică se pleca neîncetat pe ghergheful cu brodărie, singura distracţie pe care şi-o permitea, şi ea, ca toate femeile din timpul său, broda minunat. Dar lucrând atâta îşi strica vederea, îşi rănia degetele ei albe şi subţiri, găurite de împunsăturile acului. Intr’o zi trebui să se oprească; picături de sânge, asemenea rubinelor, îi păta lucrul. I Din întâmplare era singură, scăpată un minut de păzitoarea care nu o pierdea din ochi. O descurajare şi o mâhnire adîncă o pătrunse. Plânse fără să caute să se stăpânească, învelindu-şî rana uşoară, şi totuși dureroasă, cu o fâşie de batistă. Ce era să maî facă ea acum ca să omoare orele seducătoare ? De multe orî s’a văzut ea întreruptă astfel în mijlocul excesului ei de hărnicie, dar atunci cel puţin era Nicolai lângă ea, ca s’o distreze şi să-i plângă urîtul. Gândindu-se astfel, o mânie grozavă o coprinse privind toate bogăţiile care o înconjurau şi o despărţiau de iubitul eî. Deodată, în mijlocul tristei sale visări, distinse zgomotul stăruitor al unei lopeţî lovind iapa. Mai Inteiu nu-î dădu atențiune, dar pe urmă sfîrși prin a se simți atrasă, se întoarse spre fereastră și își aruncă ochii abia șterșî de lacrimi. Era Nicolai care trecea singur într’o barcă pe care o conducea el însuși. Vezend»e Iacobina, surîse melancolic, însă într’un mod satisfăcător. De mult aștepta el aparițiunea fetei! Nicolai puse un deget pe buze, arătă un pachețel și, prin semne, căută s’o facă pe iubita luî să înțeleagă că vrea să i-1 trimeată. Iacobina, cu repeziciunea gândului, deschise geamul, aruncă tineruru un ghem de mătase, al căruia capet îl ținea ea. Nicolai îl prinse în zbor, legă de el solid pachetul și după un gest de adio mișcător, se depărtă repede. In timpul acesta Iacobina trăgea la ea misterioasa trimitere. O hârtie tare acoperea o scrisoare și o mică scală de argint fin lucrată, pe care tânăra fată o privi fără să ghicească întrebuințarea. O lăsă însă îndată pentru a ceti iubita scrisoare care o însoțea : „Iacobină. „Ascultă pe tatăl D-tale, uita-mă. Nu vreau să maî plângi! Iți spun adio în această lume. Dă-mî voe însă să-ţi ofer un suvenir de tot umilit, un lucru care l’am închipuit pentru D-ta, un instrument pe care trebue să-l pui în deget când lucrezi, ca să te apere de rănile de care te-am văzut adesea suferind. Vai!... visam asemenea să fac și inelele noastre de căsătorie. Adio Iacobină, părăsesc Amsterdamul... Sper că tatăl D-tale nu te va opri să te serveşti de micul dar, pe care te roagă să-l primeşti acel ce nu te va mai vedea nici odată.“ Nicolai.“ Trei ani în urmă, Iacobina Fander Hassen se mărită cu un manufacturar bogat din Sheffield, un om al cărui negoţ, se întindea în lumea întreagă. Când făcu cererea sa armatorului, fu primit cu mult entusiasm, şi Iacobina, mai frumoasă ca nici o dată, apărea mândră şi fericită la braţul lui, înaintea tuturor amicilor reuniţi pentru căsătorie. Vezi că luând de soţ pe marele negustor, Iacobina nu-şî călca jurămintele de odinioară. Căci cu Neculai mergea ea la altar, cu Neculai, pe care invenţia lui din amor, aşa de simplă şi sărăcuţă, îl făcuse milionar. Trecînd în Englitera, el arătă degetarul, mic instrument fără nume, cuiva destul de inteligent ca să-i prevadă succesul. O comandă apoi reuşită minunat, făcu din lucrătorul olandez un glorios parvenit al lucrului şi stăruinţei. Mult timp în urmă, când Nicolai şi Iacobina îşi serbară nunta de diamant—fapt obişnuit în Olanda,—se auzea vorbindu-se de desgroparea oraşelor antice Herculanum şi Pompei, acoperite în vremuri de cenuşa Vesuvului. In căutările făcute, pe lângă alte obiecte ce se credeau de invenţie modernă, se găsi şi degetarul deschis la un capot asemenea celuia de care se servesc croitorii. Bunii bătrâni deveniţi patriarch!, povestiră atunci nepoţilor drăguţa istorie a juneţei lor, a cărei morală ar putea fi astfel : Nimic nou sub soare—și nici o dată nu trebue să desperăm. L. B. La 8 c. la examenul de conservator, D-șoara Ecaterina Th. Bogdan, o tînără elevă din cl. II-a la violină, a executat piesa: „Air varié de P. Rode, cu o exactitate și cu un sentiment demn de admirat. Talentul cu care e înzestrată, a făcut pe mulţi cunoscători de muzică să spună, că dacă şi pe viitor se va sili ca şi pănă acum, atunci o să devie o artistă violonistă de frunte.* Diferite ştiri La şcoala de meserii din oraşul Ploeşti, catedra de Geometrie descriptivă şi mecanică, cum şi locul de Director pentru a fi ocupate cu titlul provisoriu sunt scoase la concurs în ziua de 26 Iunie viitor, în conformitate cu legea din 17 Martie 1879. Candidaţi se înscriu cu 10 zile mai înainte la binisterul domeniilor. * MERCURIiiO IUNIE 18923 ■X- îfsiile rupte din Album Inima nu are sbârciturî. Fenelon. Acei cari nu au suferit înpreună nu cunosc puternicele legături ale inimei. A. Dumas fin.m Nu este un mare folos de a avea un spirit viciu dacă nu’l aî drept. Perfecţiunea unui ceasornic nu constă în a merge repede, ci în a umbla bine. Vauvenargues.* Vrei ca să se creadă binele despre Domnia Ta ? nu vorbi nici o dată de bine! Pascal.* Dacă voești să aî în tot-d’auna amici sinceri, păzește-te de a-i pune vreo dată la încercare. P. (din Tg. Ocna). * Un ultim cuvent Intre doi literați: — Nu știi, m’am lăsat de versuri. — Zeu ! și acum ce faci ? •— M’am făcut neguțător de mobile! — Și vinzi încaltea multe ? — Pănă acum am vândut numai pe ale mele. Ura! Ura! de trei ori!!! CEREŢI HÂRTIE* * * DE ŢIGARA CREANGA Pin renumitele Publici franceze ABAIS INF.-PARIS Cea mai superioară, mai pură şi mai prielnică sănătăţel dintre toate celel’alte hârtii de ţigară aflate în comerţ. Furnisori al castel .Regale şi al Onor. Regii al Monop. Tutunurilor. A eşit dea dinteia la concursul de higienă din Paris şi din Bucureşti. Pentru cereri de probe şi comenzi la D-na Olga C. Creangă. Depozitul central (pentru România şi statele Balcanice) în Pasagiul Băncei Naţionale Bucureşti. Adresa telegrafică: Creangă-Bucureşti. legaţiunile tuturor societăţilor din Capitală vor lua parte la cortegiul funebru cu drapelele lor cernite. * * * La locuinţa decedatului este deschis un registru, care până în acest moment este acoperit de aproape o mie de semnături. Manifestaţia de Duminecă Nefiind nici o sală mai mare în Capitală, întrunirea studenţilor şi a cetăţenilor Capitalei se va face în sala Orfeu. Vor da cuvântul mai mulţi oratori din toate partidele, căci întrunirea va avea un caracter pur umanitar. Comitetul însărcinat cu organizarea manifestaţiei şi cu redactarea protestului lucrează azi pentru trimiterea de invitaţiuni tuturor oraşelor din ţară. S’au luat măsurî ca la întrunire să asiste mai mulţi crani.* * * O delegaţie a studenţilor are însărcinarea să oprească în Capitală pe toţi acei delegaţi aî cluburilor liberale din ţară, cari vor veni să asiste la înmormântarea ilustrului democrat Dumitru Brătianu. Aceasta delegaţie mai are misiunea de a se pune în înţelegere cu cetăţenii Capitalei.* * * * ULTIMII OARA In ultimul moment aflăm că înmormîntarea marelui democrat Dumitru Brătianu se va face Vineri sau Sămbătă după amiazi, îndată după sosirea fiilor.Iiii decedatului, Domnii Dinu şi Stroe Brătianu, studenţi în Paris, au plecat azi şi vor sosi Vineri in Capitală. Liga pentru unitatea culturală a tuturor Românilor va delega un comitet pentru recepţiunea delegaţilor din ţară, cari vor asista la întrunire. Se anunţă sosirea maî multor Români din Braşov şi împrejurime şi din Sibiu. După întrunirea de Duminică se va face o mare retragere cu torţe prin mai multe strade ale Capitalei. Duminică dimineaţă studenţii universitari se vor întruni în sala cea mare a Universităţii şi vor alege un comitet care va forma poliţia de onoare a studenţilor şi care va fi însărcinat cu menţinerea ordine. Pregătirile sunt foarte mari şi se prevede o manifestaţie imposantă pentru Duminecă. De vreo câteva zile pieţele Capitalei şi în special Oborul, sunt pline de o mulţime imensă de lucrători veniţi din Bulgaria, Serbia şi Albania. Numârul lucrătorilor veniţi din peninsula balcanică, pentru lucrările de câmp, se urcă la mai multe mii. Lucrătorilor se oferă de la 1 leu 50 bani pănă la 3 lei pe zi. Atragem însă atenţiunea poliţiei asupra mulţimei de misiţi şi pungaşi, cari provoacă mereu scandaluri şi caută să înşele pe bieţii muncitori cu promisiuni false. LACUL SARAT La 15 Mai, se va deschide Marele hotel de Bulevard, care este situat la cea mai frumoasă poziţie în faţa grădinei Statului. La acest hotel se găsesc camerele cele mai confortabile, higienice şi bine mobiate care se închiriază cu preţuri foarte moderate deşi noile înbunătăţiri au costat foarte mult. Marele hotel de Bulevard are un restaurant ţinut al D. M. Bachschitz care cu un serviciu promp şi curat va căuta să mulţumească pe toţi D-nii vizitatori. Doritorii de a li se reţine camere sunt rugaţi a se adresa de acuma la proprietar. C. Popescu 31 Calea Regală Brăila Ultime Informaţii Moartea lul Tiumitru Brătianu. Iată telegrama pe care Regele a adresat’o de la Siginbringen D-nei Eugenia Dumitru Brătianiu: D-neî .Dumitru Brătianu Bucureşti. Iau cea, mai vie parte la cruda nenorocire căre v’a lovit. Moartea mult iubitului Domniei-Voastre soţ a răpit României un mare patriot, mie un a■ mic (?) devotat, care în toate actele sale n'a fost călăuzit de cât de iubirea sa pentru ţară. Dumnezeu să ve susţie şi să ve consoleze pe Domnia- Voastră şi pe familia Domniei-Voastre \\n aceste momente de încercări grele. | CAROL * In urma morţii marelui patriot, întreaga faţadă a clubului liberal este cernită şi zone mari drapele negre fâlfâe, anuţând încetarea din viaţă a uneia din cele mai mari şi mai ilustre figuri a veacului de renaştere a României. In biserica Sf. Gheorghe-Nou se fac mai pregătiri pentru aşezarea corpului decedatului, întreaga faţadă a bisericeî este cernită ; în mijlocul bisericeî se ridică un mare şi pompos catafalc înconjurat cu flori exotice şi de douăsprezece candelabre. Anunţăm cu regret moartea lui P. H. Cortazzi, fost prefect de Dorohoia sub guvernul liberal. Planurile parcelare ale mai multor moşii ale statului din judeţul Ialomiţa fiind terminate, ele se vor depune în cel mult trei zile în comunele respective şi toate loturile urmează să fie vândute în termen de două luni. In viitoarea şedinţă a Academiei Române, D. N. Ionescu va vorbi despre decedatul Episcop Melchisedek. Bătrânul luptător va ridica cuvântul şi în favorul românilor din Transilvania, propunând să se trimeată o telegramă D-lui Dr. Ioan Raţiu. La examenul de pedagogie ţinut astăzi au reuşit cu succes D-soarele Chiţu şi Popovici, precum şi D-nia Negulescu, M. Metzulescu, Longhinescu şi G. Gorciu. Deşi decedatul adeseori şi-a exprimadorinţa, ca, în caz de moarte, să fie înmormîntat cât se poate de simplu, totuşi, ca fost preşedinte de consiliu, i se va face înmormîntare cu mare pompă militară. Pănă în acest moment nu s’a putut stabili încă programul de înmormîntare, care se face la clubul liberal în înţelegere cu familia. Cadavrul se va transporta fără nici o paradă astă seară, la Sf. Gheorghe. * * * Peste una sută, de telegrame s .au expediat azi înainte de amiazi în toate unghiurile ţării, precum şi în străinătate, mai ales în Londra şi Paris,unde decedatul numără mulţi amici din tinereţe. Doamna Eugenia Dumitru Brătianu primit azî mai multe telegrame de condoleanţă din Ploeşti, Iaşi şi Craiova. Domnii miniştri, prezenţi în Capitală, au exprimat azî în persoană condoleanţele lor D-lui Dan Brătianu, fiul cel maî mare al ilustrului defunct. Tot azî s’a prezintat şi delegaţia studenţiilor universitari pentru a aduce un omagiu memoriei marelui democrat. înmormântarea se va face cu cheltuelile cluburilor libiereje din toată țara. De* * sjc *sje — Am reprodus după ziarul Voinţa Naţională — indus şi el desigur în eroare — o informaţiune la adresalui căpitan Pârâianu, care ar fi bătut un soldat pănă la moarte. AStăzî suntem în poziţiune a declara că acea informaţiuneeste nedreaptă şi calomnioasă, şi îi dăm cea mai formală desminţire. --------------pOS»·~*--«SO—»--------------Bursa de cereale Sfcswa«*—— Boile BALTA-ALBA Stabilimentul s’a deschis în Main şi durează pănă la finele lui August. Aci se găsesc toate necesarele. Boalele cari se tratează cu succes sunt: scrofulele sub orice formă (la ochi, la nas, la gât), diformaţii corporale provenite din scrofule, maladia uterului, boale femeeşti învechite, poală albă, boale de piele, paralisii, mai ales la copii şi debilitatea copiilor, rănile învechite, urmele sifilitice, limfatismele, hiemoroide, reumatisme articulare cronice, maladia oaselor, palpitaţii anemice şi altele. 1 baie de nomol mineral caldă 2 franc, și 50 bani; 1 baie rece 50 bani. Pentru popii prețurile sunt reduse pe jumătate. Hotel Metropole vis-â-vis de Palatul egal Cea mai frumoasă poziţie a Capitalei De la 1 Aprilie anul curent a trecut sub o nouă administraţie, care l-a aranjat cu totul din nou. Camere confortabile, mobilier elegant, curăţenie perfectă, serviciul prompt. Se găseşte camere de la 2 fr. pe zi în sus. ______________________Antreprenor REMEDII! sigur și practic în contra Bătăturilor Deposit general. Far- Imacia „la Sft. Treime“ |N. DIMITRIU, Câmpu-I Lung. Preţul unei cutii 1 I leu. In contra I leu 30 I bani mărci poştale, se e- Ispediază franco în toată tara. George Tănăsescu Doctor de la Facultatea de medicină din Paris dă consultaţiunî de la 2 —4 p. m. strada Romană No. 77. Pentru studenţi consultaţii gratuite. AflVOCatDlSTANTELE S’a strămutat de la 1 Ianuarie 1892 în Str. Karageorgevici No. 4. (lângă Strada Doamnei, Pasagiu! Băncei Naţionale şi Poşta Centrală). _______| S’a deschis Gradina şi Restaurantul PARASCHIVESCU Strada Academiei, No. 14 fostul,Raşca cu Două muzici. Muzica regim. 4 Ilfov, No. 21, sub conducerea d-lui capelmaistru Bittner. Orchestra naţională, sub conducerea cunoscutului violonist O. A. Dimen care vor directa onor public cu ariile cele mai alese. Serviciul va fi prompt şi curat. Mâncări alese şi vinuri din cele mai renumite indigene. Preţuri moderate. Cu stimă I. Paraschivescu Stalimentul Balmar HASTASACHI T.-OCNA Recunoscut prin eficacitatea apelor minerale ce posedă vindecând orice boale învechite: Reumatisme, Serofide, Picat, Ranichi, şi Stomach, posedă camere, locandă, musică şi un parc spaţios cu pădure. O climă dulce, preţurile cele mai scăzute. Pentru informaţii a se adresa direct Admintratorului la T.Ocna. La farmacia I. Munteanu, este liber un post de licenţiat. Doritorii se vor adresa direct acolo. LA UMBRELĂ TRICOLORAgasin de umbrele, Calea Moşilor, 66. Se primesc comande şi reparaţiuni, se găsesc şi cravate, gulere şi alte mărunţişuri. Preţuri cu totul reduse. Şine de drum de fer vinde eftin I. A. MAYER & C. COHEN Calea Griviţei No. 28, lângă Gara de Nord BUCURESCI