Adevěrul, iulie 1892 (Anul 5, nr. 1222-1251)
1892-07-01 / nr. 1222
ROBERT VALLIER GUILLEMETTE —* Mauriciu! —* Guillemette! Aceste două exclamări scăpară într’aceeașî clipă, tremurătoare și înăbușite tot o dată. Pentru întâia oară se strigau eî acum pe nume, din gând ca și din buze. — Guillemette !... D-șoară Guillemete... scumpă Guillemette ! Tu aici! Se poate ? Tu eşti ? — Dar tu, Mauriciu ? — Oh! eu, nimic mai simplu! Plânsul tău de azi dimineață, lipsa ta... şi nici o lămurire, nici o vorbă!... Intr’adevăr, nu mă mai puteam stăpâni: era o nebunie, dar era mai tare decât mine; trebuia să vin să rătăcesc și să respir aici! Cum să pot dormi când ştiam că tu eşti nenorocită şi eu n’aveam nici o putere ca să te mângâiu, să te apăr ? Desigur, oh ! de sigur nu, eu nu speram atâta fericire, fericirea de a te vedea, de a vorbi cu tine... Tot ce ştiam, era că mă apropiam de tine, că mă despărţea numai puţin loc!... Şi iată că te găsesc, Guillemette, Guillemetta mea, de ce plângeai ? — Oh! de mânie; și ai să mă judeci rău... Dar îmi fac atâta necaz !... — Ție! Și cine oare ? El spunea astea cu un aer de naivitate care făcea pe Guillemette să zâmbească încetişor, aproape veselă. — Ei! mătuşica, şi tata puţin, s’au sfătuit, închipueşte-ţî, să mă facă să dau examenele înainte de a se întoarce, pentru că are să mai stea mult, şi pentru asta să mă expedieze într’un pension unde voia sta opt luni! — Intr’un pension! Dar D-şoara de Récheville ?... — Se vede că nu ’i destul; sau cel puţin aşa crede mătuşica. Şi apoi, chiar ea a început de o dată să fie împotriva mea. Ar fi încântată să scape de mine, pentru că tot ar ţinea-o !... Dar eu nu vreau, nu, nu! Să mă trimeată, să mă închidă pe mine care eram aici aşa de mulţumită! Mauriciu, zăpăcit cu totul de gândul că va fi despărţit de Guillemetta, dar neluând nici de cum seamă la ceea ce îl privea pe dânsul personal în scopul pe care ’l călăuzea, se dădea spontanei unei indignări înflăcărate. Pensionul ’i părea ca o închisoare, sechestrarea fetei ca o barbarie ruşinoasă Era cineva pe lume mai puţin vrednic decât Guillemette ca să fie pusă la un loc ''cu nişte fetiţe? Ea sechestrată!... li venea să plângă. Şi se înfierbântau unul pe altul, cu mărturisirile şi gândirile lor; şi intimitatea asta aşa de iute li se părea, aşa de firească, ca şi cum ar fi fost prieteni buni din copilărie, pe când ei se văzuseră numai de câteva săptămâni. El arătă maî multă judecată. La dreptul, era îndemnat mai mult de teama ca Guillemette, care era îmbrăcată cu o rochie subțire, să nu răcească pe umezeala care creștea. Ea îi impută, frumușel, întrebându-1 pentru ce se grăbea s’o depărteze. Și cum el se apăra: — Aşa doream să am un prieten !... Toată inima ei curată şi gingaşă era în vorbele astea : întâiele în care se dădea pe faţă desluşit dragostea lor. Cu toată tăria vorbelor lui, Mauriciu nu ar fi îndrăznit niciodată să -î spună că o iubea. O ruşine gingaşă şi atingătoare le colora fruntea lor palidă, în liniştea nopţei. — La început nu -ţi plăceam de loc, mai zise ea cu cochetărie. — Oh! ce spui ? Eu îţi eram nesuferit ! Vântul le aducea prin întunecime mirosurile îmbătătoare ale toamnei, cu armoniile liniştite ale grădinilor şi pădurilor. Şi dulcea între vorbire se desfăşura într’o îngânare discretă ca un fâlfâit de aripe tremurătoare ; iar emoţiunea care le strângea inimile le muia din când în cândglasurile cu câte un oftat stăpânit. Nici unul din aceşti doi copii nu avea mamă, şi amândoi simţeau de o potrivă amărăciunea lipsei desmierdărilor mângâietoare și binefăcătoare. Tatăl Guillemetei era bun: nu se oprea de la nimic când era vorba de plăcerile fetei sale; dar n’avea de loc darurile unui educator, și de altmintrelea afacerile lui nenumărate îi luau tot timpul. Cât despre doamna de Framécourt, le insufla la amândoi mult respect, amestecat cu oarecare teamă. In sfârșit trecură la domnișoara de Rocheville, făcând tot felul de observații la care pufneau de râs; vorbele și lucrurile li se bateau în gură. Bătuse miezul nopței, și după ce se despărțiră de zece ori, se apropiau din nou când li se păru că aud un sgomot venind dinspre castel. își ascuțiră urechile, dar nu mai auziră nimic; dar acum își luară adio de-a binelea, înțelegându-se să- și scrie. Guillementte se îndreptă sprintenă spre peron. Mergea la fugă, vroia să fie mai curând singură în odaea eî, ale căreia ferestre le vedea scânteind în dosul perdelelor, pe când toate cele-l’alte zăceau în întunerec. Apropiindu-se îşi încetini paşii, prinsă de o teamă nedesluşită, de a nu găsi încuiată uşa săleî; maî mult, simţea că a coprins-o frigul. Dar uşa nu era încuiată, o împinse și o încuie apoi tremurând, clănțănindu-î dinii puțin. Pe urmă urcă scara, iute, cu capul plecat. Deodată scoase un țipăt. In capul scărei, ședea domnișoara Rocheville, în picioare, verde ca o moartă, tremurând de mânie. — Nenorocit-o! De unde vii ? Cam zăpăcită dintr’un tain, Guillementte avu totuși prezența de spirit de a respunde: - Nu puteam să dorm; m’am scoborât să iau aier... - In puterea nopțeî! Pe timpul ăsta! I ncî n’am maî auzit una ca asta !... Am văzut, de la mine, lumină la fereastra D-tale. Am venit să văd ce este; bat la ușă , nici un răspuns ! Intru grozav de neliniștită , nimeni! Și iată maî bine de douăzeci de minute de când te caut pretutindeni ! Eram hotărâtă acum să strig... La gândul că erau să prindă de veste, Guillementte se cutremură. Cu toate astea se stăpâni, zimbi cu gingășie, făgădui să fie mai cuminte pe viitor, şi se urcă în pat faţă cu domnişoara, care tot nu ştia ce să creadă când a plecat. E. V Diferite ştiri La examenul II de licenţă în drept, au reuşit cu succes D-nii: G. Mateescu Flamen, Th. I. Ciuflea, Bonea St., Anastasiu Al., State Os., Andreiovici G., Gilibidache, Ispasiu, Costinescu, Mincu. * Cu multă plăcere înregistrăm ştirea că simpaticul tînăr C. Rădulescu, a trecut al 2-lea examen de licenţă în drept cu deplin succes. Felicitările noastre. * In urma examenului depus de absolvenţii şcoalei centrale de agri-silvicultură de la Herestráu, pentru obţinerea Diplomei de capacitate, în ştiinţele agro-silvice, din 28 elevi, au reuşit următorii: Cernătescu Petre, Cârstescu C., Fodoreanu Victor, Frâncu Nicolae, Gogulescu George, Mellinescu Alex., Mihăescu Marin, Mihuţescu Ion, Roman Victor, Sachelarie Grist., Stănescu Marin, Ştefu David, Voroneanu Ion.* Ministerul instrucţiunei publice a luat hotărîre de a se fixa un model tip din toate punctele de vedere, pentru construcţiunea de şcoli primare urbane şi rurale. Pentru acest scop s’a instituit, o comisiune de persoane competinte, sub preşedinţia D-luî Virgiliu C. Arion, secretar general, care întrunindu-se la minister să discute asupra felului de construcţiune, în ceia ce priveşte higiena, pentru a se lua ca tip în construirea şcoalelor primare. Printre membrii comisiuneî figurează D-şoara Dr. Watch, care s’a ocupat în special de aceste chestiuni, descriind în tesa sa: Starea hygienică a şcoalelor publice din Bucureşti şi apoi mergând în Londra, unde a studiat cu deamănuntul hygiena şcoalelor şi spitalelor. * D-ra Elisa C. Berlescu, fiica confratelui nostru D. C. Berlescu, din Asilul Elena Doamna, a trecut cu premiu în clasa a IV primară. * A apărut Darea de seamă a loteriei în folosul şcoalei de fete Fraternitatea-Zion şi al celei de băeţi Iacob şi Carolina Lebel din Bucureşti. O broşură de 28 pagini. * Sistemul adoptat de politicianii noştri de a impune alegătorilor candidaturile tuturor creaturilor neagreate de alegători, a început a prinde rădăcini pănă şi în comunele puţin importante. Aşa, în comuna Bǎneasa-Herastrou din Ilfov, se află ca preşedinte al comisiuneî interimare un anume Const. Irimescu, care voeşte cu orice preţ să se aleagă primar în potriva voinţeî alegătorilor. In scopu acesta, Irimescu a întreprins o adevărată vînătoare de bătăi în contra căpetenielor comunei, cari se opun la alegerea sa ca primar. Astfel, în ziua de 25 c., Irimescu a adus cu birja No. 462 din Bucureşti, pe doi fraţi ai seî, cari şi-au luat însărcinarea de a stîlci în bătăi pe locuitorii protivnicî alegerei sale. Şi într’adevăr, aceşti bătăuşi au şi întâlnit în cale pe şeful de garnizoană asupra căruia s’au năpustit cu bastoanele, bătându-l în chipul cel maî barbar şi făcăndu-i maî multe lesiunî pe faţă şi în partea stângă a tîmplei. Victima s’a plâns D-luî prefect de Ilfov, căruia i-a adus ca dovadă şi bastoanele în forma unor ciomege şi care au fost frînte în capul bietului şef de garnizoană. Rugăm şi noi pe D. prefect să binevoiască a orîndui o anchetă pentru ca pe de o parte să se trămită în judecată bătăuşii agresori, iar pe de alta să scape comuna Băneasa de un sălbatec ca Irimescu, care voeşte prin ciomag să se impue alegătorilor.* * * File pupte din Album Foarte adesea se întâmplă ca să poţi lua de nevastă pe femeea de care nu te poţi înamora. O tînărâ de peste OU. * Experienţa este un fruct pe care îl culegem numai când e putred. A. Dumas (fiu).* Auzind cum mamele laudă spiritul şi inteligența copiilor lor, eşti în drept să te MERCUR 11 IULIE 1892 întrebi: ce bărbaţi iluştri vor eşi din această generaţie ? X. Y. Z.* Oamenii ascund de slăbiciune sau de frică de a fi despreţuiţî, inclinaţiunile lor cele maî scumpe şi câte o dată ’ cele maî virtuoase. Vauvenargues.* A iubi o femee este o boală de care ori ce om, în viaţa luî, e condemnat să pătimească.—Fără ea, la începutul vieţeî, nu am avea nici un ajutor; la mijlocul ei nici o plăcere, la sfârşit nici o mângâiere. O. (de lângă Jill). Din ultim cuvânt Un compozitor diletant a compus un marş funebru şi se duce la Hübsch rugându-1 să-i dea voe de a-l executa pe piano înaintea lui. — Va fi marşid funebru —adaogă tînărul muzicant—pentru înmormântarea Domniei tale. Marşul să execută. Hübsch a ascultat cu multă atenţiune. — Cum găseşti marşul ? întreabă compozitorul, părăsind pianul. — Foarte frumos !—răspunse Hübsch— dar mai bine să mori Domnia ta, şi să compun eu marșul funebru. * * * Ura! Ura! de trei ori!! CEREŢI HARTE DE ŢIGARA CREANGA din renumitele fabrici franceze ARAME-PARIS Cea mai superioară, mai pură şi mai prielnică sanătăţei dintre toate cele-laite hârtii de ţigară aflate în comerţ. Furnisori al casei Regale şi al Onor. Regii al Monop. Tutunurilor. A eşit cea dintâiu la concursul de higienă din Paris şi din Bucureşti. Pentru cereri de probe şi comenzi la D-na Olga C. Creangă. Depozitul central (pentru România şi statele Balcanice) în Pasagiul Bancei Naţionale Bucureşti. Adresa telegrafica: Creangă Bucureşti Ultime Informaţii Un ungur pripăşit în ţară, anume Bordán Karl, antreprenorul teatrului de la Coloseul Oppler, a cerut guvernului concesiunea pentru a aduce în Capitală muzica militară a honvezilor din Braşov, cu care să dea o serie de vreo zece concerte. Individul Bordán, după cum anunţă Kronstadter Zeitung, a obţinut permisiunea ca aceşti honvezi să dea concerte în uniformele lor militare ungureşti. Ce însemnează această îndrăzneală, această sfidare aruncată publicului Capitalei în aceste momente de agitaţiune naţională? Onorabilul (?) Bordán nu ştie că muzicele noastre clasice au fost oprite, în timpuri liniştite chiar, a da concerte prin oraşele româneşti din Transilvania ? Nu ştie că D. colonel în retragere Cotruţiu, a fost deţinut de autorităţile ungureşti acum câţiva ani în Simboiu pentru că a vizitat rudeniile sale în uniformă militară românească ? Nu ştie stimabilul (?) venetic că trupele noastre de artişti nu pot să dea reprezentaţiune în Transilvania ? Iar guvernul cum poate să permită unui venetic lacom, să arunce o desfidere atât de incalificabilă publicului românesc, prin aducerea în plină uniformă a honvezilor unguri în Capitală ? Noi sfătuim pe Bordán a nu aduce în Capitală pe honvezii unguri, căci vor fi şueraţi şi huiduiţi. Aceasta o promitem obraznicului ungur Bordán. Agenţia zisă Română, se grăbeşte a ne trensmite următoarea depeşă: CLUJ, 30 Iunie. — Comitetul român a publicat un apel pentru formarea unui partid român constituţional, care să aibă în programul sau, recunoaşterea Constituţiei în limitele căreia s’ar asigura individualitatea română. Se însemnează această grabă a Agenţiei Române faţă de o mişcare a cătorva indivizi renegaţi din Cluj ? Agenţia Română nu ne-a comunicat nimic despre vandalismele din Turda, Şimleut şi Arad, nici despre demersurile partidului naţional pe lângă drăguţul de împărat; acum, însă, când stă în faţa unei mişcări provocată de scârbosul renegat Moldovan Gergely cu concursul guvernului unguresc, vine şi face reclamă câtorva suflete pierdute şi vîndute Ungurilor, cari fac cor cu aceştia, pentru a arunca cele mai ordinare insulte Românilor în general şi României în special Streinii de la Agenţia Română, cari nu cunosc nici măcar limba ro mânească, ar face bine să ne scutească pe viitor cu asemenea informaţii. Aflăm că societatea „Funcţionarilor Publici“ a mai depus la Casa de depuneri 20.000 lei în efect, azi posedă depusă însemnata sumă de 500.000 lei, aparţinând fondului de pensie şi economie, plus locul de pe bulevardul Elisabeta No. 42, în valoare de 39.300 lei. Eri s-a pus temelia noului local al şcoalei profesionale „Protopopu Teodor“, care clădire se face cu propriele spese ale D-lui Em. Protopopescu-Pake. Au asistat mai multe persoane între cari D. Brătilă, directorul şcoalei comerciale din Bucureşti ; D. Popof, şeful secţiunei comerciale din Ministerul comerciului şi D-na Lina Turnescu. Cu această ocazie D-na Lina Turnescu a înfiinţat, două burse fiecare de câte 500 lei, pentru întreţinerea a 10 orfane, sau fete sărace în această şcoală. Pentru acest scop, D-sa a depus un fond de una sută mii lei la Casa de depuneri. D-na Lina Turnescu, văduva mult regretatului Dr. Turnescu a mai înfiinţat o bursă de 4.500 lei, pentru a se trimite la Paris în fiecare an un doctor în medicină de la facultăţile din ţară spre a face practică. Pentru aceasta s’a depus lei 90.000 ca, din venit, Ministerul de instrucţie să serve bursa. Alaltăeri a sosit în Brăila un inspector financiar din Bucureşti spre a cerceta abuzurile de la percepţia locală. Se zice că suma delapidată se urcă la 18 mii lei Sub perceptorul a fost depus, şi se crede că toţi agenţii de urmărire sunt şi ei culpabili. Mercuri, 1 iulie, trupa de operete a D lui Bobescu va da o reprezentaţie în sala Ralli din Brăila, în beneficiul Ligei culturale. Se va reprezenta opereta Bocacio. La Măgurelele-Laptew In aceste timpuri de călduri caniculare, când cestiunea apei se agită prin toate straturile societăţei Capitalei, când guvernul însuşi se îngrijeşte foarte mult de epidemiile ce bântue Capitala din pricina lipsei simţitoare a apei, D. Eugen Laptew, proprietarul moşiei Măgurelele, a avut fericita idee de a invita presa din Capitală la moşia sa, spre a vedea bogatele surse de apă, la o distanţă de 8 chilometri de Capitală. Duminecă dimineaţă la orele 8, reprezintanţii presei însoţiţi de D. inginer Moulan şi ajutoarele sale, de D-nia Velescu, consilier comunal. Dr. Aurel Babeş chimistul şi Eugen Laptew au plecat la Măgurele, unde au fost întîmpinaţi cu multă afabilitate de D-na Laptew. După un mic repaus, invitaţii au mers să vază sursele. * * 4. La o înălţime de un metru faţă cu nivelul Capitalei, sub un platou mare ce se întinde pănă în apropierea cimitirului Şerban Vodă, un mare isvor de apă isbucneşte cu forţă şi se revarsă asupra unei câmpii ce pare a se pierde... Deşi captarea acestor ape este foarte primitivă, totuşi toate isvoarele au o apă de o limpezime de cristal. Şi netrecând aceasta apă prin nici un strat de magnesium, prezintă imensul avantagiu că nu e sălcie. Eminentul nostru bacteriolog, Dr. Victor Babeș, studiând aceste ape, a constatat că ele sunt scutite de microbi. Calitatea apei, incontestabil, că e superioară tuturor apelor pe cari le avem în împrejurimile Capitalei ; iar cât pentru cantitate se zice că aceste isvoare, o dată captate în mod sistematic, ar putea da chiar şi 300,000 metri cubî pe zi. Or, Capitala azi n’are de cât 20,000 metri cubî pe zi şi în caz de forţă majoră, n’are trebuinţă de mai mult de 40,000 — 50,000 metri cubi pe zi. D-nii inginer Moulan şi Dr. Aurel Babeş au întreţinut pe reprezentanţii presei, asupra bogatului nostru sol aquifer şi asupra celor mai bune sisteme de a introduce apa în Capitală. Rezervându-ne dreptul a reveni asupra părţii tehnice a cestiunea apei, deocamdată rămâne ca să vorbim numai de aceasta escursiune a reprezintanţilor presei. * * * O dată vizitate toate sursele, reprezintanţii presei au făcut o mică escursiune pănă la castelul Oteteleşanu, vizitând cu deamănuntul superbul parc ce împrejmueşte acest castel, odinioară atât de falnic și renumit. Astăzi castelul este părăsit și imensul parc îngrijit în mod superficial. Conform testamentului defunctei Elena Oteteleșanu, acest castel urmează să fie în curând transformat în unasii de fete. S Reîntorşi de la castel, reprezintanţii presei au fost întruniţi la un dejun copios oferit de Doamna şi Domnul Eugen Laptew. Era o veselie generală; graţie spiritului distins al Doamnei Laptew, mica societate de 20 persoane au petrecut foarte fine. Toasturile pline de spirit ale tuturor convivilor, — căci toţi au vorbit, — au contribuit foarte mult ca veselia să fie generală şi discuţiunile ce s’au urmat să fie la o înălţime de idei, de care pot să fie foarte geloase chiar şi Corpurile noastre legiuitoare. Elena şi Caterina, drăgălaşele fetiţe ale D-luî şi D-neî Laptew, prin zburdălniciile lor nevinovate, au inspirat un cald entuziasm printre vizitatori, încântaţi de primirea simpatică ce li s’a făcut, reprezintanţii putere! a patra în Stat, s’au retras cu iluziunea că nu va fi aceasta ultima lor escursiune la Măgurelele- Laptew. Vineri 26 curent, s-a judecat de către Curtea de Apel, secţia I, procesul pendinte între Stat şi D-nii Ion şi Petre Retoride, pentru moşia Săpunari din judeţul Ilfov. Procesul a fost câştigat de D-nii Retoridi, dupâ o pledoarie strălucită a D lui advocat Danieleanu. Celebra noastră cântăreață, D-na Hartulari-Darclée, se află de câteva zile în Capitală. D-sa a promis că la toamnă nu va lipsi să dea câteva reprezentațiuni, dacă vom avea vreo trupă de operă. In strada Plevnei No. 4 Pătlăgele împănate, Numite inambaldi, Aşa bine preparate Nicăeri nu vei găsi. Ca la birtul lui Rusescu Care-a fost şi sucursală Lui Iordache Ionescu, Renumit în Capitală. — Dar mâncăril-ale l’ante ? Ce cusur au ele iară? — Au cusur că sunt gustoase Şi nu mai găsești spre seară. LACUL SARAT De la 15 Mai, s’a deschis Marele hotel de Bulevard, care este situat la cea mai frumoasă poziţie în faţa gradinei Statului. La acest hotel se găsesc camerele cele mai confortabile, higienice şi bine mobilate cari se închiriază cu preţuri foarte moderate deşi noile înbunătăţiri au costat foarte mult. Marele hotel de Bulevard are un restaurant ţinut de D. M. Bachschitz care cu un serviciu promp şi curat va căuta să mulţumească pe toţi D-nii vizitatori. Doritorii de a li se reţine camere sunt rugaţi a se adresa de acuma la proprietar. C. Popescu 31 CalpaRestală Brăila Mulţumire Mă simt dator a aduce mulţumirile mele D-nei Iulia Poloneza, cărturăreasa din str. Minotaruluî No. 41, pentru dibăcia cu care mi-a ghicit cauzele mele şi o recomand tuturor interesanţilor ca mine. ________ _____ Albert Dombrovsky, Comiţii Teatral ii Craiova PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa D-lor Artişti şi Artiste, de dramă, comedie, vodeville, şi operetă, că Comitetul primeşte cereri de angajamente pentru stagiunea viitoare 1892 —93, de la 1 pănă la 31 Iulie. No. 547 1892 Iunie 25. __________________________Comitetul. Mitel poogic de Domnişoare învăţământ primar, secundar, liceal, grădină de copii şi preparaţiuni de bacalaureat. Cursurile predate de profesorii de la şcoalele Statului , experimentaţi şi bine reputaţi. Educaţia şi instrucţia, după principiile pedagogice modernă, întreţinerea şi îngrijirea excelente. Localul institutului spaţios în mijlocul a două curţi mari cu grădini, din cartierul cel mai sănătos al Bucureştilor. Cursurile încep la 2 Septembrie. Directoare: Paulina Lupu-Antonescu, diplomată a Academiei pedagogice din Viena._______________________ Blănăria rusească Str. Luterană 14 63, Calea Victoriei, 63 (vis-a-vis de Teatrul Naţional) ’Mi a sosit un mare asortiment de Pălării de paie precum şi de castor pentru şoşonul de vară din fabricele cele mai renumite ale Europei, asemenea şi confecţionate în ţară cu preţuri mai convenabile decât oriunde. Tot deodată am onoare a face cunoscut că am introdus şi articole de galanteie de primul lant, precum : Cămăşi, Gulere, Manusete, Cravate, Mânuşi, Ciorapi, Umbrele de soare şi ploaie, Cordoane de Dame şi Bărbaţi, Bastoane şi alte articole de vara. Se primeşte conservarea de Blani pe timpul verei. Funcţionari statului, căior ferate, studenţii, ziariştii beneficiază de un mirat de 15 la sută Cu stimă, Blănăria rusească