Adevěrul, decembrie 1892 (Anul 6, nr. 1369-1397)

1892-12-01 / nr. 1369

acorde aceleaşi avantagii flotei ro­mâne în trecerea ei prin Dirdanele, pe care le are flota rusească. Acest demers al guvernului par­­venind la cunoştinţa lui Stambuloff, guvernul bulgar a făcut un demers identic la Sublima Poartă. Unele puteri sprijinesc cererea Ro­mâniei şi a Bulgariei, cu toate aceste însă, e puţină speranţă de a obţine vreun rezultat practic, de­oare­ce tratatele din Paris şi Berlin nu pre­văd nici o clauză pentru flota ro­mână. Astăzi consiliu de miniştri. Se va discuta atitudinea guvernu­lui faţă de majoritatea din Senat în cestiunea tocmelilor agricole. Bietul Carp va fi nevoit să se umilească iar lui Al. Lahovari, ce­rând­u-i concursul. Regele, care era hotărît să plece la începutul săptîmănei viitoare la Sigmaringen, şi-a amânat plecarea până la 19 Decembre. El va fi însoţit de D-nul L. Catar­­giu, Al. Lahovari, Gh. Cantacuzino şi general Manu. Deschiderea stagiune! Companie! Lirice s’a amânat pentru o zi nefrc­­sară încă. Probabil că cel mult Sâmbătă se vor începe represintaţiile. —Masa»«— Mandatul comisiune! sanitare a primărie! Capitalei s’a prelungit până la 1 Aprilie, când se va prevede în noul budget permanen­sarea acestei comisiun! sanitare. Ce face însă această comisiune nu ştim, căci murdăria este fenomenală în chiar centrul Capitalei, mai ales prin curţile caselor Lahovary, Mer­­euşi, Carapaţi, etc. De ce nu vizitează această comi­siune curţile caselor din strada Aca­demiei ? Recursul făcut de D. Vasile Lu­caci în contra sentinţei curţii cu ju­raţi din Dobriţin, care l-a condam­nat la un an închisoare şi 500 flo­rine amendă, a fost respins de Curtea de Casaţie din Budapesta. Astfel dar energicul luptător de peste munţi, va trebui să meargă peste câte­va zile în concediu invo­luntar la Szeghedin, luând reşedinţa în închisoare liberalului stat unguresc. GUY DE MAUPASSANT — Nu înțelegi nimic, prietene, nu e așa ? Știți de ce. Crezi oare că nu sunt în toată firea mea ? Se poate chiar să-mi fi perdut, puțin din minte. .. Și cu toate acestea , așa precum îțî spu­i : mă însor. Nu cunosc bine pe viitoarea mea soție. Am văzut-o de vre­o două trei ori. Știui că nu-mi displace şi aceasta e destul spre a nu mă opri să fac ce mi-am pus în gând. E scurtă, blondă, bine făcută. Mâine, poimâine o să-mi placă vre-o femee brună, naltă delicată... E, cu un cuvânt, din acele fete pe care se­­­pede cine­va fericit luându-le de so­ție, până în ziua când începe să le pre­fere pe toate cele­ l’alte femei. O să mă întrebi: „Atunci de ce te în­sori?“ Abia îndrăznesc să’țî mărturisesc ciudatul adevăr care mă silește a face a­­cest pas. Mă însor ca să nu fiu singur! Nu mai voesc să fiu singur noaptea. Vreau să simt lângă mine, alături de mine, o ființă, care să’mi vorbească, să’mî spună ceva, orî-ce ar fi... Voesc să aud o voce omenească, să simt odaia mea locuită încă de cine-va... fiind-că .. fiind-că... (ce ru­şine !) fiind-că singur ’mî­ e... frică... O! nu înţelegi încă ce vreau să zic cu asta. Dacă ar intra cine-va noaptea în o­­daia mea, l’ași omorî pe loc, fără multă vorbă. Nu mi-e frică de strigoi... nu cred în vârcolaci... Nu vreau să’mi închipui că există stafii... Nu mi-e frică de morți, căci ei nu se mai întorc nici o­dată din groapă. — Dar de ce dracu ți-e frică ? o să mă întrebi. Ițî voiu răspunde : — Mi-e frică de mine... de mine în­­su­mî... da... am frică de frică... Mi-e frică de spasmele­­spiritului meu surescitat... Mi-e frică de acea oribilă surescitaţiune, de o groază neînţeleasă. Rîzî, dacă îţi place. Mi-e frică de pe­reţii, de mobilele din odae, de obiectele din prejurul meu, care se animă, pentru mine, de un fel de viață animală. Mai antâiu simt o neliniște de care nu -mi pot da seama, care pătrunde până în cele mai ascunse cute ale sufletului meu și mă face să mă înfior... Mă uit în jurul marţi 1 DECEMBRE 1892 Temperatura : Observațiunea casei A. Menu et C-me opticiani, Calea Vic­toriei 83, pe ziua de 30 Noembrie 1892. Miezul nopţii.........................— 4 7 ore dimineaţa....................— 2 Amiaza......................................­+­ 1. înălțimea barometrică . . 761. Starea cerului , puţin noros. * Ciocnirea de tren de la Ploeşti Aseară la ora 8, pe o ceaţă şi o ploae deasă, trenul 22 din Iaşi-Vaslui, a ajuns din urmă trenul de marfă 202, care se rupsese pe linie. Din fericire, mecanicul trenului de per­soane 22, zărind în raza lămpei de la maşina sa, trenul de marfă, ale cărei lu­mini erau stinse, a dat contra presiune, înpiedicând ca ciocnirea să fie atât de violentă pe cât putea să fie. Maşina trenului 22 s’a răsturnat de pe rambleu cu macanicul şi cu fochistul său care au scăpat teafera, iar în urma şi îna­intea trenului vagoanele nu mai erau de­cât un morman de ţăndări. Pasagerii în­spăimântaţi, scoşi de sub sfărămături, şi adunaţi de pe câmpuri, au fost aduşi în Capitală azî noapte la ora 2. Sunt mai mulţi răniţi, cari au rămas în Ploeşti. Pagubele sunt de peste 100.000 lei. File rupte din Album să asociază fac câte două meserii care o dată avere. Valfour. Intre diplomaţi trebue să nesocoteşti maî cu seamă pe acela care zice ceea ce gân­deşte. Disraeli.* Recunosc bărbatul de elită la complecta lipsă de mândrie. Dumas (fiul)* • Oamenii nu fac nici o dată tot ce voesc, nici tot ce pot. Voltaire.* Indiferența este cea mai rea miopie. Cherbuliez.* * * Un ultim cuven! Păcală într’un birt din calea Moșilor, de câte zile aveți acest peşte — Bâete! în birt ? — Nu știu, D-le ! opt zile aice. Eu sunt numai de Dcsbaterile farSamsntare SEMT Şedinţa de la 30 Noemane 1892 Preşedenţia D-luî Gh. Cantacuzino. Prezenţi 87 senatori. Mesagiu! D. D. Laurian dă citire proiectului de răspuns la mesagiu. D. Dem. Sturza începe prin a spune că cu ocazia discuţiei mesagiu­lui în Ca­meră s’au făcut două inovaţii: elogii pri­mului ministru şi proces partidului liberal. Vorbeşte de cele 8 ministere conserva­toare de la 1888 şi spune că durata fie­căruia minister în mijlociu e de 8 luni. Respunde D-lui Maiorescu relativ la lipsa unui document din 1857 din publi­caţia istorică ce face D. Sturza. CAMERA Urmarea şedinţei de la 28 Noembre D. N. Filipescu, conţinând chestia per­sonală începută cu D. Poenaru-Bordea în şedinţa trecută, spune că cercetând în Monitorul Oficial discursurile D-luî Bor­­dea, nu a găsit de­cât unul singur, pro­nunţat la 7 Martie 1887, şi în care im­pută D-lui D. Sturza că a încheiat un contract păgubitor Statului şi în contra­dicţie cu legea contabilităţei publice. D. Poenaru-Bordea spune că D. Fili­pescu n’a relevat nici o frază a D-sale, prin care ar fi pus la îndoială cinstea D-luî Sturza­. D. N.Filipescu, constată că abuzurile cu legea însurăţeilor, n’au fost nici­odată îndreptate. D. Mi­rea Dimitrescu, depune un pro­iect de lege pentru ca comercianţii cari cer înscrierea firmelor, să’şi pună şi pri­mul nume — dacă ei şi-au schimbat nu­mele. D. C. C. Dobrescu (Prahova) cere să i se comunice dosarul relativ la trans­ferarea D-lui profesor I. Tanoviceanu, din Iaşi. D. I. Lupulescu cere să i­ se comunice un tablou de veniturile produse de taxa de­­ jumătate la sută asupra porturilor, precum şi de îmbunătăţirile făcute din a­­cest fond, spre a anunţa o interpelare. Se trece la ordinea zilei. Se pune la vot, pentru a treia oară pensiunea D-nei Slătineanu, care se a­­cordă. D. preşedinte, roagă pe deputaţi să nu plece încă, spre a vota într’un fel sau în­­tr’altul cele 20 indigenate care sunt la ordinea zilei. Se pune la vot indigenatul D-luî Gh. Moşoiu, şi se primeşte. Se mai votează indigenatele D-lui Kam­mer şi Boantă. La indigenatul D-luî Lazăr Mărculescu, ia cuvântul D. N. Voinov, care îl com­bate cu înverşunare. D. Voinov spune că acest Mărculescu, de origină semitică, după ce a luat 25 ani pâlnia din gura românului care ar fi putut ocupa această funcţiune, vine acum şi cere naturalizarea pentru a mai căpăta şi pensie. Sfârşeşte declarând că nici un român nu va putea vota acest indigenat. D. Lazăr Niculescu, raportor, dă ex­plicaţii D-luî Voinov. D. Menelas Ghermani arată că D. Mărculescu nu mai e funcţionar la regie de când aceasta a trecut în posesiunea Statului. D. Mărculescu nu a mai func­ţionat de­cât cu diurnă, şi prin urmare nu poate avea drept la pensie, pentru a cere împământenirea numai pentru acest motiv. D-sa roagă Camera să-l voteze. Se pune la vot indigenatul D-lui Lazăr Mărculescu­, şi respinge cu 45 voturi din 75 votanţi. La ora 47 şi şedinţa se ridică Şedinţa de la 30 Noembrie 1892 Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumă­tate sub preşidenţia D-lui general Gh. Manu. Prezenţi 89 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. D. Lascar Catargiu depune proiectul de lege pentru organizarea jandarmeriei rurale. D. preşedinte G. Manu citeşte răspun­sul Regelui la Adresa prezentată de Ca­meră. D. I. Negulici întreabă pe ministrul de interne dacă aprobă hotărîrea consiliu­lui comunal din Câmpu­lung de a cum­păra o casă pentru primărie. D. F. I. Stoicescu anunţă o interpe­lare ministrului de domenii în afacerea Bedmar. D. P. P. Carp roagă să se aranjeze ast­fel interpelarea D-lui Stoicescu ca să nu coincideze cu cea anunţată la Senat în aceeaşi chestiune. Interpelarea D-lui Stoicescu se fixează pe Miercuri. D. I. Goiler întreabă guvernul pentru ce nu se mai termină linia de drum de fier de pe valea Jijiei. D. Bădescu-Roşiori cere dosarul rela­tiv la ultimele concursuri din Iaşi şi Bu­cureşti pentru şcolile de fete. Dacă va fi nevoie, va anunţa şi o interpelare. D. Ioan Docan se plânge şi astăzi de accidentele pe căile ferate. Spune că pe vremea ruşilor, deşi era circulaţia mult mai mare şi mai anevoioasă, nu se în­tâmplau accidente ca acum. D. C. Olănescu, ministrul lucrărilor pulice, se miră că pentru întâia oară un deputat ia cuvîntul în Cameră spre a in­terpela pe Un ministru în privinţa acci­dentelor de drum de fer. D. Nicu Albu, vorbeşte în acelaşi sens ca D. I. Docan D-sa stărue asupra mun­­cei excesive a funcţionarilor căilor ferate. D. C. Olănescu răspunde că nicăieri la G. F. nu se lucrează mai mult de zece ore. Se închide discuţia şi se trece la or­dinea zilei. Se pune din nou la vot naturalizarea D-luî Vasile Ichim, care se aprobă. Naturalizarea D-lui Lazăr Mărculescu se respinge încă o dată. Se respinge asemenea indigenatul D-luî Garvanidi, din Giurgiu. La ora 2 şi 15 in. Camera trece în secţiuni. Ultima Informap­ er! şi azi a circulat cu multă in­sistenţă prin oraş sgomotul despre demisiunea generalului Lahovary Svonul pretindea, că consiliul de miniştri ar fi cerut generalului să-şi dea dimisiunea. Aceasta în urma unui incident care este viu comen­tat prin cercurile politice. Din nefericire ştirea despre demi­­siune pare a fi puţin verosimilă, căci până in acest moment, cei ini­ţiaţi în secretele zeilor, nu admit posibilitatea retragere! generalului. ..««WWMI— Desbater! furtunoase se prevăd la Senat asupra tocmelilor agricole. Liberalii se vor asocia cu un grup al conservatorilor pentru a compro­mite cu ori­ce preţ proiectul D-lui Carp. Lumea politică crede că Tocmelile agricole vor avea aceiaşi soartă la Senat, pe care l-a avut proiectul D-lui T. Maiorescu asupra instruc­­ţiunei. In acest caz o criză ministerială va fi inevitabilă. D. Dr. Felix va adresa în curând o circulară tuturor autorităţilor ad­ministrative din ţară, in privinţa sa­lubrităţii publice. Această circulară va fi însoţită de nişte instrucţiuni privitoare la mă­surile higienice ce urmează să se ia peste iarnă pentru a preveni izbuc­nirea holerei la primăvară. — «MMMI— De­oare­ce unii dintre D-nii co­respondenţi au răul obiceiu de a nu ne achita compturile de­cât foarte târziu, cauzându-ne prejudiţii serioase, pacem­ cunoscut tuturor D-lor cores­pondenţi, că am luat următoarele disposiţiuni, de la care nu ne vom abate cu nici un preţ : Compturile trebue achitate cel mai târziu la 7 ale lunei. Acei dintre D-nii corespondenţi, cari nu vor ţine seamă de aceasta, vor fi înlocuiţi şi vor suferi urmările legale ale abuzului ce fac cu banii noştri şi cu încrederea noastră. Doamna Maria Leyvraz, Domnui şi. Doamna Gharle Farando şi copii lor: Charles et George, Domnii Framjois Ley­­vraz şi familia, Domnul Pache-Lignereux şi familia (aceste două familii din Elve­ţia) au durerea de a lă face cunoscut perderea crudă a prea iubitului lor, so­ţie, tată, socru, bunic, frate şi cumnaţi. ElOUIS LETVHAZ Decedat la 28 Noembrie st. v. (10 De­cembrie st. n.) la 1 8 ore seara, după o scurtă şi dureroasă boală, în vârstă de 72 ani şi vă roagă să bine­voiţi a asista la ceremonia religioasă care se va cele­bra în capela cimitirului protestant (Şo­seaua Filantropiei). Marţi, 1­­13 Decembrie 1892, la 1 ore p. m. precis. Persoanele care din eroare n’au primit invitaţiune, sunt rugaţi a considera a­­ceasta ca atare. Fabrica de conserve alimentare, fructe candide şi glace IVT. ECOR­OMU MAG­ASIN DE DROGHERIE ŞI COLONIALE No. 4,—ŞELAHI,­No. 4 Aducem la cunoştinţa onor. public, precum şi numeroasei noastre clientele că, pe lângă fabrica conservelor alimentare deja cunoscută, am adăugat şi un laboratorul special, condus de un bun lucrător din Franţa, pentru fructe candite, fructe, glace, compoturi, siropuri, dul­ceţuri şi peltele de diferite fructe, unde se efectuează la cerere prompt şi diferite obiecte pen­tru cadouri, precum coşuri, buchete, etc. de zahar şi fructe.—La cerere trimitem catalogul gra­tis si franco Rola, Coca, Guarana, Cacao Spre a aprecia paloarea lor consultaui Medicul dumneavostra Tonic, Nutritiv si întăritor VINUL BRAVA IS Nervosism, Anemie, Slăbiciune, Surmenaj fisic si intelectual, Lipsa de sânge, Convalescenta.

Next