Adevěrul, martie 1894 (Anul 7, nr. 1796-1825)
1894-03-01 / nr. 1796
ANUL VII. — No. 1796. mmm, NUMERUL_rO BAm ABONAMENTELE fflCEP LA 1 Șl 15 AL® HS-CAREÎ LUNI n 8B jputiffic rarAiarm m București la casa ALasiiwiSTSAfis! 'om fra«ice și Streintătate păi» mandat» POȘTALE 17N AN ÎN TARĂ. 391,1% In STREVĂTATE 50 LEÎ sase um . . Î5 » » » 25 * tbkî lbnr . . 8 » » » 23 » Km **ws»**w î» s&réfsBB&nftai 9® Im»,mi mmmi* ii?m ss rnmmk T2± ADMINISTRAŢIA. PNMOigi. BftttCEI NAȚIONALECASELE KARAGI-ORCEKC*). BtreettW politie: ALES. V. BELBIMANU SM te fereşti 'Romăne de cum strein în casă w. MUm smârS. MARȚI 1 MARTIE 1894 BAKI ÎN UNCI URILE &m Bucureşti şi județe se primesc. mamain Administrație 1» Mmmetate, direct la abmwiotsupbe șt fa emte oficide de publicitate mmeres»? la pag, iv..........0,39 b. linii* » IH.............%,■— M »7 » ii.............3„— » i>! :îele și reclamele 3 uâ nîwroe.| î, ZIARUL SE GĂSEȘTE I® Vfea&RMf CU NUMERHL LA / ffe, Í92, Boule». Sd.-Cjtrmtßn im YECMiw m m&m REDACŢIA PĂSAeftib SÎNCei NAȚÎONALE (CASELE KARASS?RO£«K® *•» Fugarii! Mărunţele O parte din banda lui Mărunţeii! a fost prinsă. Mărunţele a fugit în Bulgaria. La ediţia a doua vom da toate amănuntele. INTRUNIREA LIBERALILOR Dom.niî B._A. jStraraîa, V. ILasiear, V. VafU, Mlfiăileseu, Uf. loMeseia, Sandi» Jonescsi, V. Fleva.—îfotiuaiea.—Hneprefsai. De astă dată lume foarte multă. Delegațiele de prin județe erau foarte numeroase, iar publicul din capitală respunsese în foarte mare număr la convocarea liberalilor. Stalurile, lojile, bufetul lateral și scena erau ticsite de lume. In lojile din fund— lucru nou la întrunirile liberale — cîteva Doamne erau instalate. Raze vesele de soare patrundeau în sală din toate părțile, o înveseleau și-i dădeau un aspect de serbătoare. La orele două se deschide şedinţa prin un discurs al D-luî Sturza. D. Sturza D-sa acuză pe guvern că trădează interesele noastre naţionale faţă cu streinii atît prin încheerea convenţiilor cit şi prin politica sa faţă cu romînii din Transilvania. Pentru D-sa, lucrul se explică numai prin faptul că guvernul se compune din Fanarioţi, lipsiţi de dor de ţară şi cari atentează la libertăţile publice. Azi lucrul a ajuns de nesuferit. De aceea întrunirile liberale sunt din ce în ce mai frecventate şi vin de aderează bărbaţi ca D-nii Poni şi Mîrzescu, iar delegaţii ne sosesc din toate unghiurile ţăreî. D. Vasile Lascar începe spunînd că guvernele şi suveranii nu se menţin decît prin “puterea opiniei publice. Azi, cind opinia publică întreagă e în picioare, liberalii au făcut apel “la ţară ca să se sfătuiască asupra situaţiei. Faţă cu regimul personal ce “se inaugurează, D-sa aminteşte că Prinţul Carol cind a fost ales, a jurat respect Constituţiei. — Prinţul Carol pe atunci scria că privighează şi va privighia la respectul legilor. O voce : A minţit. In privinţa acestei privigheri, iluziile țăreî s’au zdrobit. După căderea liberalilor a urmat guvernul junimist, care a EDITIA A TREIA TEROAREA IN CAPITALĂ QUVERN 3033 UTGIGASI, — ARM■A.'T.A. ]E®3E3 STRADE încă o zi frumoasă a conservatorilor ! Mizerabilii cari au debutat la 1888 prin împuşcarea ţăranilor, au mal adăogat încă o crimă la pasivul guvernămîntulu! lor cinic şi reacţionar. Eri armata a fost scoasă pe strade. S’au făcut şarje nebune, s’au rănit cetăţeni nevinovaţi, femei au fost călcate în picioarele cailor, s-au tras focuri în mijlocul uliţei, — regimul conservator şi regimul militar şi-au dat mina ca să făptuiască o crimă mai mult! Şi pentru ce toate acestea? Pentru ce ororile astea şi scandalul monstruos şi capetele sparte şi sîngele vărsat? Pentru ca mulţimea să nu treacă pe la palat!... Iată sublima stupiditatea acestor sceleraţi ridiculi! Ei păzesc palatul cu bătăuşi şi cu soldaţi, ca şi cran iresponsabilul ascuns in dosul jandarmilor* nu poate fi sau Cu toate astea, să asculte, glasul mulţime!! ^«na de cri cjste o nouă dovadă de slăbiciunea regimului, căci numai conştiinţa că le scapă puterea ei putea conduce spre nişte none şi inutile crime. S’au deprins cu sîngele vărsat, — şi sîngele acesta îi va înecă. Anton Bacalbaşa. «declarat că vine prin încrederea Suveranului , care s’a lăudat cu teoria Regelui şi Dorobanţului şi care a dat politica externă pe mina Regelui. Relativ la politica guvernului "arată "că prin legea clerului a pus vrajbă între Român şi preot, că prin punerea în fruntea armatei, a generalului care s’a ilustrat în Valea Lacrimelor, a dezorganizat armata şi a provocat demisiile ofiţerilor; că a trădat ţara prin convenţiile comerciale; şi in fine că a sacrificat pe fraţii de dincolo de Carpaţi. In faţa tuturor acestora avem dreptul a spune Suveranului, care încă are dragostea noastră , Sire, veghiază cu tot dinadinsul, căci primejdia e mare. D. C. Nacu Arată că atît în rindurile trecute cît şi azi, guvernele conservatoare n’au venit şi nu s au menţinut decît prin voinţa Regelui Spurie că Regele a avut de la început o aplecare pentru guvernele personale şi la probă citeşte o scrisoare a prinţului din 68 în care spune ministrului că : Speră ca va câştiga încrederea ţăreî, deoarece o are pe a Sa. Reia atitudinea guvernului in chestia profesorilor, clerului, convenţiilor şi spune că toate constituesc un pericol pentru ţară. Dinastia trebuia să ne evite acest pericol, ea trebuia să ne asigure libertăţile. Dacă nu o face , contractul sinalagmatic între dînsa şi ţară se poate denunţa. Dar Regele e prizonierul conservatorilor de aceea treime să scăpăm pe rege şi pe ţară. Mihăilescu (Galaţi) Arată într’o cuvîntare plină de note locale, suferinţele industriei naţionale prin votarea convenţiilor, cum şi prin delapidările bandei de hoţi de la “primăria Galaţului. D-sa cere ca ţara să reintre In legalitate, deoarece cind se dezlănţue tăria talazurilor nu se ştie unde se pot opri. D- N. lonescu (Brăila). D-sa spione că delegaţii ţereî întregi 77“ adu’aat ca să protesteze inpotriva tara de legilor regimului personal, a guvernului care bate pe cetăţeni si ucide pe s.ateni. vNoî să spunem regelui că sîngele vărsat pentru ţară se transformă în rubine pe coroana regală—pe cind sîngele nevinovat vărsat degeaba pătează coroana», îndemnă pe toţi cetăţenii să veghieze după cum creştinii veghiază în post. După citeva vorbe a D-luî Vizanti ia cuvîntul un moşnean ţăran. D. Sandu Ionescu (Dîmboviţa) Intri un limbaj popular, acest ţăran arată neajunsurile părţei mai avute dintre ţărani. Ne vorbeşte de păcatul ce si a făcut guvernul cu suprimarea ambulanţelor rurale. Ne spune apoi de perchiziţiele ce a făcut guvernul prin sate pentru a sechestra unturii, ca fiind plină de microbi. Trece apoi la jandarmeria pe care n’o cerea nime, şila taxa popilor care a pus vrajba între român şi popa. Terminînd face apel la cetăţeni să scape pe ţărani. * 1 Cuvîntarea ţăranului, deşi să vedea a fi a unui heran cuprins, care nu cunoştea nevoile proletariatului nostru agrar a fost foarte gustată de partea pur burgheză a sălei. D. N. Fie va Inchee întrunirea cu citeva cuvinte D-sa spune că întrunirea de azi e o mîngîiere pentru durerea ce a avut’o erî la înmormîntarea lui Dobrescu, deoarece să arată că unde cade unul, resar mii. Speră dlar că o dată cu soarele și primăvara va veni şi primăvara libertăţilor publice. Guvernul pretinde că liberalii aţîţă lumea, în realitate ei o atiţă prin faptele lor. In faţa acestora, vremea acţiunea a sosit. D-sa termină făcând un apel călduros ca toţi cetăţenii să ia hotărîrea de a lupta. Manifestul D. D. A. Sturza citeşte un manifest care se termină prin vorbele: Cetăţenii TrivintieiIn/víi/M ,,7----- _ _ | îngajaţi de situaţia actuală care e un adevărat pericol pentru ţară şi dinastie, se declară hotărdî a lupta cu energie pentru a pune capăt regimului personal şi a redobiridi liberul exerciţiu al drepturilor lor constituţionale. Apoi şedinţa se ridică. In stradă In faţa hotelului Dacia liberalii postaseră pe o întineze foarte mare o mulţime de agenţi electorali în frunte cu vestitul Manolescu-Lungu. Agenţii opreau intrarea tuturor acelor pe cari dînşîi îi banuiau că n’ar fi liberali. Cîţiva agenţi de ai poliţiei au fost luaţi în huidueli şi fugăriţi “pe stradă. Pe la orele 2 şi jumătate, doi agenţi de-ai guvernului, treceau pe dinaintea localului de întrunire ; unul se afla în trăsură şi a încercat să se oprească în dreptul localului de întrunire. Agenţii liberali imediat îl înconjoară şi încep a-l înghionti din toate părţile. Acesta doborît de ghionturi şi palme, se repede în trăsură şi scăpă fugind urmărit de huiduelile unanime. Al doilea agent, un anume Andronescu, a avut o soartă mai tristă. Agenţii liberali l’au bătut într’un chip îngrozitor. Ciomegele curgeau ca ploaia în capul acestui nefericit care căzuse jos scăldat în sîngele care ţîşnea din spărturile capului. Cîţiva liberali, îngroziţi salbătecia agenţilor lor au sărit să scape pe nenorocitul agent strigînd : — Lăsaţi-l, lăsaţi-l, că-l omoriţî ! Agentul a fost pus într’o trăsură şi dus imediat la spital■ O bucată dintr’un ciomag cu care agentul a fost lovit în cap, a fost ridicată de pe stradă de către reporterul nostru. Această bucată de ciomag, are un vîrf o ghioagă de plumb. Impresii narea de seamă ce facem asupra întrunirei liberalilor este nota cea mai simpatică pe care o putem da. Am voit să nu ni se spue ca denaturăm faptele. Dar nepărtinirea noastră, cari nu suntem nici liberali nici conservatori, ne obligă să arătăm impresia ce ne-a lăsat această întrunire. Dacă din punctul de vedere al numărului, întrunirea a fost impunătoare, oratorii au lăsat însă mult de dorit. Mai iniiu, hiora antidinastică a fost mai slabă decît ori-cînd. Toți oratorii nu căutau altceva decît să arate că Regele, — mititelul — e prizonierul conservatorilor și că liberalii vor să-l scape. Toată vremea umblau mai mult să calmeze spirite aprinse de antidinasticîstit, de cît să zugrăvească faptele cu adevărata lor culoare. Apoi, nici o notă democratică. Totul s’a redus la «regimul personal, religia strămoşilor noştri, intrarea în legalitate» şi toate celel’alte banalităţi cunoscute şi răsuflate. Nici o idee mai înaintată, nici o propunere de reforme, nimic despre ce au să facă «în zilele Domnului», — bieţii «soli ai ţăreî», n’aveau busolă. De aceea şi entusiasmul era factice. Nimic care să se adreseze inimilor sau conştiinţelor, ci numai poftelor : venirea la putere ! N am auzit nici măcar o frază literară, de un gust mai fin, de un gen mai ridicat. Nici o vorbă care să rămîîe... în bine, bineînţeles. Slab, absolut slab! Şi totuşi se vedea că sala întreagă era convinsă" că trebuiesc răsturnaţi conservatorii; se vedea o lume care doreşte schimbarea regimului. Ce păcat că acestei lumi nu i s’a servit o hrană intelectuală mai sănătoasă! Ce păcat de atîta trudă pentru nişte vorbe atît de goale! Cind oare va începe partidul liberal să meargă înainte? Apoi parcursul s a făcut în linişte şi ordine. La Clubul liberal o dată ajunşi în faţa clubului, s’au grămădit toţi sub balcon. Era o mare de capete , şi’n aer răsunaţi urale nesfirşite Apariţia D-lor Sturza şi Fleva fură salutate cu salve de aplauze. D. Sturza adresă cîteva cuvinte mulţime! şi cum unii strigau: la palat, la palat! D-sa îndeamnă pe cetăţeni a se împrăştia de oarece primul avertisment s’a dat Regelui şi pînă Duminecă se va mai aviza ce-î de făcut. D. Fleva salută retragerea mulţimei cu vorbele: Trăiască Majestatea Sa. . . poporul ! Spre palat Toată lumea crezu manifestaţia terminată şi mulţi se împrăştiară pe bulevard şi porniră pe acoso. O altă parte de manifestanţi insă continuară drumul spre palat. Cu aceştia porniră şi cîţiva liberali, ca d D-niî! Leca şi Ghiţescu, dar mai toate căpeteniile liberale tamasera la club. Această masă de catrieni cinci ajunse în piaţa Teatrului se lovi de un cordon de trupe care închidea strada spre palat la întretăerea cu Stradă Regală. Două rîndurî de soldaţi cu abia la mină, şi cartuşe în cameră stătea gata a respinge orice atac şi erau puşi sub comanda bravului sbir Rasty. Mulţimea înaintă pînă aproape ,detrupe, huiduind şi Suerind pe Rast. In intervalul acesta se ivi o a doua coloană de soldaţi împreuna cu colonelul Gorjan. Lumea oprită de trupele care întrerupsese circulaţia, umpluse acum piaţa Teatrului. Era în cea mai mare parte compusă din trecători eşiţi la preumblare, în zi frumoasa de Duminică , fetileî. Copii şi militari. Toţi stăteau fără să poată înainta nici da înapoi, negîndindu-se ld Vre-o primejdie dar curioşi de ce are să se mai întîmple. Colonelul,Rasty, se pusese în faţa trupelor cu mîinele în şolduri, cu picioarele crăcănate, cu chipiul pe ceafă şi desfidea pe public. El căuta prin atitudinea-î provocatoare să aţîţe mulţimea ca să poată comanda foc. Fraţii Lecca îl apostrofează violent şi-l pun la locul lui. Şarjele nou Cind, de o dată şi fam ca nici iul fapt, nici o protocartă fi determinat o nouă desfăşurare de forţe, sosesc jandarmii călări prin strada Regală. Un tropot de cal şi un ziughănit de săbii se aude şi de o dată fără de nici o somaţie, fără nici un avertisment, fără ca să dea timp publicului să se retragă, năvălesc pe piaţa Teamil. Urn detaşament de treizeci jandarmi sub comandă căpitanului Tabără şi şarjează mulţimea. Sălbateci, nebuni, canaliile gulerate se reped cu sabia scoasă şi în gOSRO calului asupra cetăţenilor dezarmaţi. O parte uiT public şi trai ales femeile se adăpostesc pe trotuare, dar jăhddrm îi năvălesc şi pe trotuare. Lumea fuge in prăvălii, cucoanele leşină, copiii sunt înăbuşiţi, şi atunci bratele se izbesc de geamurile prăvăliilor şi le strică în bucăţi. Două femei sint călcate in picioare de cai. Una din ele e grav rănită. Mai mulţi oameni din mulţime au fost loviţi in chipul cel nuu crud de săbiile jandarmilor.. Unui cetăţean i s’a spart capul cu sabia în cît a trebuit să fie dus pe braţe pinâ la farmacia Brass, unde i s’a pansat rana de către un medic. Un altul eră grav rănit la braţe de loviturile de săbii ale jandarmilor. Asemenea un jandarm al cărui cal sa speriat şi a căzut jos, e contuzionat destul de grav. Cind se reîntorc jandam;m (U dalbul regal se îndrepta )n ,mhiicu\ care se adăpostise pe bollgt Teatrul National şi şarjeaza d[lt Iwp nebuneşte. UfLi din jandarmi trage chiar două fodurî asupra oamenilor. Gloanţele vnsă sau oprit în aripa dreaptă a zidurilor teatrului. Desfăşurarea trupelor De aci încolo, toată manifestaţii se mărgineşte la huiduieli la adresa negriobului prefect Rasty. Publicul mai ales din balconul Teatrului îl apostrofează cu porecla de Zdrelea şi-î cîntă Tararabum-pipi. Pe de altă narte Tobărica şi-i cinta tararabum-pipi. Pe de altă parte, capii. Tabără provoca lumea prin atitudinea sa şi cind publicul îl apostrofa, el comanda şarje şi izbea săljcaîec publicul care nu avea unde se retrage din cauză că nu seluase precauţiunea de a închide stradaspre Bulevard Şi lumea ve~- 0 jind calea “T se îs&5mSS& i“Pe urmă veniră mai multe companii din regimentele 6, 21, şi 9, cum şi două companii de geniu şi ocupară piaţa Teatrului formînd mai multe careuri. Cea mai mare stupiditate a domnit în comandarea acestor mişcări. In loc de a face să circule lumea spre a evacua piaţa, publicul era strîns între şiruri de soldaţi, din care nu se permitea nici să intri nici să eşi. Această desfăşurare de forţe aţita mai tare spiritele în loc de a le calma—aşa că publicul a stat în faţa trupelor pînă la ora şapte. MANIFESTAŢIA Şl ŞARJELE Ura defrîlesa de eissei anii oameni. _ IhaluM liberal.— Spre _ Şarjele şi imnfamlile cîmr J?Piatra Teatrului. După terminarea întrunire! toți asis tenţii porniră în grup spre Clubul Tral. Cortejul manifestanţilor, mărit de n imeroşii curioşi şi trecători, err, foarte mare.—Se poate evalua la 5.0'jq (ie“oameni numărul celor ce au defter ne -; dele capitalei în drumul T, t. k“, liberal. Cluj In dreptul hotelului di n , . un cordon de agenți r Ai:i;„7 77e, aflarea căruia era inspec'A I l!n‘ eins cu eşarfa tri .n!n- in' așteptau pe marT-rințî să nu întrerup pentru aV'n^ Victoriei. «rculațiunea ne r.nleo apImediat ce manifestanții au aimns injectorate manifestanților dl aTa^ ^ Capeteniile sf sfig-• Mal^ de-odată alSepSl' HuFdeooof POOte! Jos P°Ulial fimmo! in i daruk- A se vedea urmare la pagina II-a. a Am dori să ştim: in baza cărei legi, idiotul care se numeşte August Gorjan luase ieri comanda trupelor de operaţie de pe Calea Victoriei? August e pur şi simplu comandantul pieţei, adică un şef militar. Ce rol avea el deci într’o afacerecivilă? Sintem oare In stare de asediu? Ajuns-am sub regimul militar? Sub dictatura săbiei ? Ori, poate, fiindcă Lascar Catargil e ministru de interne şi de războia, stei amestecat de acum toate atribuţiile! Ruşinoase şi triste şi păcătoase vremuri! bravii ofiţeri Cu prilejul infamiilor de ieri, bravii ofiţeri cari au fost însărcinaţi cu stîlcirea oamenilor,au dovedit încă odaia totala lor lipsă de sentimente omeneşti. . „ Nici ipistaţii netrebnici, nici bătăuşii ordinari recrutaţi din scursorile circiumelor mohofite, nici chiar miniştrii cari au prezidat orgia dezmăţată ce s’a desfăşurat Pe oraşului terorizat, n’au dat dovada de atîta brutală infamie. S’a distins căpitanul Tabără. Acest imbecil ajuta de comanda lui August cel prost, zis în bătae de joc". Colonel Gorjan, şi de comanda lui Zdrelea-Rasty, a făcut neghiobiile cele mai furioase sau furiile cele mai neghioabe. El îndîrjea lumea, el asmuţea pe soldaţi,în potriva trecătorilor liniştiţi, el provoca toate scandalurile. Iar cînd pofta-i sălbatică pentru măcel ajungea la paroxism, atunci jandarmii năvăleau orbeşte ca beii, dedeau iuruş printre oameni, loveau cu săbiile, se suiau, cu caii pe trotoare, călcaţi în picioarele cailor pe bărbaţi şi pe femei, — cinici, mizerabili, furioşi. . . Iată cine sînt bravii cărora liberalii le iau apărarea; iată cine sint aceşti cavaleri ai vătraiului, iată ce este casta arogantă pentru care se face atita sgomot! : „ „ Aceşti oameni nu merita sa ii se ia apărarea. Aceşti oameni trebuiesc lăsaţi să fie umiliţi şi îngenunchiaţi, pînă cind apot hotărî sa îmbrace paltonul ţivil în locul tumbei. Să-i lăsăm să ia ciomagul şi sa lepede sabia, cu care se sluţesc ca bandiţii. - tais. Oamenii aceştia naeida ,ar preţul nostru. Şi daca libera « fi nişte politician!, cari ^u ap^ rea ofiţerilor numai altit, ^ tesc că prin ajutorul acestora vo£ da jos guvernul, — eî ar r ^ ri aceşti Mărunţel oficiali, aşa înfierăm nov y t_ c. Dar liberalii le fac temenele s osanale, cTaiar cind sint loVEbP. ** tru că și eî s’au folosit la a î tie de brațele astea și se va folosi cînd vor veni la Putere7,.11ia_ Iată la ce slujește armata p nentă! O ceată de ? isasini, ca jelise pre vtnd stăpînii l or de la P ^