Adevěrul, iulie 1894 (Anul 7, nr. 1905-1933)

1894-07-22 / nr. 1924

D. Pasici în Belgrad Viena, 20 Iulie. — Noua Presă Libră publică un interview al corespondentului său din Belgrad cu D. Pasici. D. Pasici declară că aprobă cu desă­­vîrşire pasivitatea adoptată de partidul radical.—El nu vrea să tulbure lucra­rea de lămurire a situaţiune! în Serbia. In privința Austro-Ungariei, D. Paskci declară că radicalii nu voesc să depă­șească programul Balcanilor, de atîtea ori definită de D. de Kalnoky, adică dez­voltarea independentă a statelor Bal­canice. ----------------------------*----------------------------------------------------------------------­ DIN FĂLTICENI (Corespondenţă particulară a Adevărului) Schimbare «le­tirefeeti. — O m­edren»­tate. — Diferite boli. — Meseriaşii romi au­ şi străini. — O biblio­tera. — Iarmarocul.—Fiată sail Paiaţă "! S’a anunţat că 1). Radu Rosetti prefect de Băcăă va fi permutat la noi, în locul D-lui Is­­trati care era desemnat pentru prefectura de Constanţa, aceasta ca pedeapsă pentru purta­rea D-luî Rosetti cînd cu răscoalele ţăranilor din jud. Băcău. Nici unu însă nu primeşte să fie mutat şi a­­meninţă pe Cuconu Lascar cu demisiunea. Fălticineniî s’au plictisit de schimbarea prefec­ţilor cu ano­timpul, mai ales cînd îi vorba ca să schimbe pe D. Istrati, un prefect mai ron ca D. Rosetti.... ori doreşti Cucoane Lascar să provoci şi la noi un judeţ răscoale ? O nedreptate Singura distracţiune ce ne-a rămas nouă, ce­lor cari nu dispunem de bani (şi nici nu sîntem trimişi în vre-o misiune pe la băi) este de a petrece serile în grădina publică, ascultînd a­­riile plăcute ale muzicei militare. Iată acuma că şi această mică distracţie ne este ameninţată. Muzica militară era susţinută de judeţ ,şi comună. La sfîrşitul carierei lui, consiliul judeţean a şters din buget subvenţia muzicei, aşa că mu­zica va mai trăi cît­va timp graţie primăriei. Insă cum subvenţia primăriei e mică, s’a ho­­tărît a se da mai multe serbări în folosul mu­­zicei. Prima serbare va fi, mi se pare, în gră­dina publică la 20 a. c. Prietini, grăbiţi-vă a dispune fie­care obolul întru susţinerea muzicei, căci iluziile cu care vă nutriţi că se va îndrepta acest rău­ sunt pieritoare. Să fim siguri că ne va veni şi nouă timpu să punem la index pe acei care odată cocoţaţi sus, încep a lovi mai întiî în cei ce i-au ales. Diferite boli Contrar celor publicate de o reptilă guver­namentală, boale sunt din belşug în judeţ la noi. Tifosul, Angina, Scarlatina, iată trei boli cari băntite cu furie oraşul şi judeţul nostru. La Paşcani tifosul, în oraş Scarlatina şi s’a semnalat şi un caz de Angină difterică. Prin plasa Muntele şi Şomuz iarăşi Angină. In oraş s’au luat cele mai severe măsuri de desinfectare şi de curăţire, aşa că din punctul de vedere hi­­gienic stăm bine. Ar trebui acelaşi lucru şi pe la sate. Mai multă activitate n’ar strica. Meseriaşii români şi streini Avem la noi ca şi în alte părţi pe lingă me­seriaşi romînî şi alte naţii ca nemţi, evrei etc. Numărul însă al meseriaşilor evrei e de 97/1(g). Faţă cu această stare, meseriaşii romînî ar trebui să fie încurajaţi pentru a putea ţine piept cu concurenţa ce le-o fac streinii. Sub pretext că nu ştiu lucru, High-Liful nostru în­conjură pe romînî şi dă cîştig streinilor. Că nu ştiu lucru romîniî e departe de adevăr. Am vă­zut adevărate lucrări de artă—cari vor fi trimese la expoziţia din Bucureşti — la tînărul tîmplar Ţindureanu, cu toate aceste mulţi bogătaşi se duc la streinii avuţi cari lasă mai eftin c’un leu şi nu încurajează pe sărmanii dar talentaţii noştri meseriaşi. V’aţi deprins a declama într’ una Deşteaptăte Romine, dar mi se pare că încă nu v’aţi deşteptat. Pină cînd? Biblioteca Liceului încă de anul trecut s’a făcut o bibliotecă la liceul local prin stăruinţele corpului profe­soral. Astă­zi acea bibliotecă numără cîte­va sute de volume. Lumea doritoare d’a se cultiva f­ără s’o coste­a dă năvală, în timp ce D. Profesor Lovinescu, directorul liceului, îşi dă toate silinţele pentru a mări acea bibliotecă. Iarmarocul iarmarocul de vite s’a început de erî, dar merge cam prost, în schimb însă mărfuri se vînd pe o scară întinsă cu preţuri scăzute. Ef­­tinătatea mărfi­i'^r mă face să cred că pe la toamnă se pregătesc desigur căte­va falimente. Nici Panorame, căişori, cuţităriî şi alte jocuri nu dau lipsă. Miercuri 20 a. c. e temeiul. Vom mai voi despre acest tirg. Piaţă s’au Paiaţă? Cu tăcerea pieţei în acest oraş e o adevă­­r­a­ta halima. Cînd Primarul trage hoisa, con­silierii fac ceafa, aşa că facerea ei s’a amânat la Calendele Greceşti. Se zice că consiliul comunal ar fi însărcinat pe unul cu facerea pieţei, pri­marul la rîndul lui p’un altul, aşa că merge treaba strună- Un prietin mi-a promis să-mi dea peste cîte­va zile toate detailurile in această afacere. Pină atunci stau şi mă întreb : oare­ ca are să iasă din aceasta halima ? O Piaţă sau Pi­­aţă ? Vom reveni. De la Şatul-Dorneî. SCANDALUL DIN FLOREASCA Azi la orele 11 s’a întîmplat un mare scandal la Floreasca, care era să ia nişte proporţiuni foarte primejdioase. Iată cum ni­ se comunică faptele ! Divizionul de jandarmi din capitală se află bivoacat in­­apropiere de Flo­reasca. Soldaţii din jandarmi tăbărîţî aci se poartă cu locuitorii, şi mai ales cu femeile acestora, într’un chip ne mai pomenit. Nu e femee care să iasă pe cîmp sau să se ducă să scoată apă de la puţ, fără ca să nu se expue a fi atacată de soldaţi cari îi adresează obsecenităţile cele mai neruşinate. Intr’un cuvînt, aceşti soldaţi se poartă cu femeile sau cu copilele sătenilor, mai rau de cit se purtau odinioară barbutucii turci. Azi dimineaţă o copilă dueîndu-se la puţ să-şi ia o doniţă cu apă, un soldat din jandarmi s’a luat după copilă şi pe cînd aceasta scotea apă, soldatul găseşte de cuviinţă să-i adreseze o mulţime de porcării. Un tînăr de vre-o 16—17 ani, Andrei, nepotul D-lui Gheorghe Petre, locuitor în comuna Băneasa, cătunul Flo­reasca No. 31, văzînd greaua situaţiune a copilei, intervine şi obrăzniceşte pe sol­dat ; acesta sare la bătaie şi din bătaie soldatul s’a ales cu cîte­va lovituri. Pentru a se răzbuna, soldatul se duce în tabără şi comunică locotenentului Flo­­rescu că lin locuitor l’ar fi bătut. D. locotenent Florescu, în zelul de-a apăra onoarea melitarului atacată de un infam tivii, porneşte cu zece soldaţi cu săbiile spre a pune mîna pe băiat, în­­dreptîndu-se spre casa D-lui Gheorghe Petre, unchiul băiatului. Aci, D. Gheorghe Petre se alia în curte liniştit citind un ziar. De o dată se tre­zeşte cu locotenentul invandîndu-i curtea cu cei 10 soldaţi cu săbiile scoase. — Puneţi mîna pe dinsul! porunceşte locotenentul. Omul, spăimîntat de acest atac, res­­punde repede: — De ce, D-le locotenent, ce-am făcut? — Nu vorbi, mizerabile! Și-­ și aplică cîte­va ghionturi. Un soldat observă locotenentului că nu acesta a bătut soldatul, ci nepotul său. Locotenentul atunci, pătrunde în casă, răscoleşte totul în casă pentru a găsi pe băiat. Vâzîndu-şi lucrurile devastate, D. Gheor­ghe Petre, încearcă să liniştească pe lo­cotenent, întrebîndu-l ce fapt aşa crimi­nal săvîrşise nepotul său, pentru ca să i­ se devasteze casa. Locotenentul înfuriat, ordonă să înhaţe pe om pe care îl şi duc în bătăi, pînă la arestul corpului. Mai tîrziu a fost prins şi adus aci şi băiatul Andrei. Ambii nenorociţi au fost atît de crunt bătuţi în­cît ţipetele lor au alar­mat pe locuitori cari s’au strins în mare număr acolo pentru a scăpa pe nenoro­citele victime ale sălbătăciei militare. Locotenentul Florescu, văzînd pericolul că oamenii ameninţau să între în tabără, a pus soldaţii cu săbiile de i-au alungat căci alt­fel se putea întîmpla o primejdie foarte mare. După ce nenorociţii au fost bătuţi ori­bil, î s’a dat drumul D-lui Gheorghe Petre, iar băiatul Andrei continuă a fi arestat şi bătut. Am văzut azi pe D. Gheorghe Petre într’o situaţiune de nedescris. In afară de vînătăile de pe corp, nenorocitul are ochiul stîng umflat cît un ou de bibilică şi eşit din orbită. D sa s’a dus să reclame atît autorită­ţilor civile cît şi celor militare în potriva acestei sălbatece agresiuni. Toţi cetăţenii din împrejurimi sînt atît de indignaţi de ticăloşiile soldaţilor din jandarmi, In cît pe fie­care îl auzeai zicînd: — Dar bine, D-le, am ajuns astă­zî în aşa stare că d’aci’ncolo va trebui să pu­nem mîna pe pat ca să ne apărăm de a­­ceşti sălbateci pe cari îi ţinem din punga noastră! Trebue să le dăm în cap cu pa­rul ca la nişte cline turbaţi! Aşteptăm să vedem ce măsuri vor lua atît autorităţile militare cît şi cele civile faţă de sălbătecia locotenentului Florescu şi "mai ales de obrăzniciile soldaţilor din jandarmi. Iona. EDIŢIA A TREIA ULTIME INFORMAŢIUNI In numărul nostru de miine vom publica o prea interesantă corespon­denţă din Banat. Corespondentul nostru îmbrăţişează chestia romini­­lor de peste munţi, din un punct de vedere nou şi promite să ne trimită cite două corespondenţe pe săptă­­mină. Corespondenţa politică anunţă, că Regele Carol a primit ori in au­dienţă îndelungată la Viena, pe con­tele Kălnoky, ministru de externe al Austro-Ungarieî. Gestiunea numireî unui prefect la Dolj s’a deslegat în fine. Noul prefect al judeţului Dolj va fi D. P. Sfetescu, actual prefect de Romanaţi. D. L. Catargiu a fost ne­voit să facă această numire, de oare­ce din cauza intrigilor din Cra­iova, nu s’a găsit nici un om local, căruia i s’ar fi putut încredinţa pre­fectura judeţului. In ce priveşte nuntirea faimosului Ion Grecescu în postul de poliţaiu al Craioveî, ea este, de­o­camdată, înlăturată. VINERI 22 IULIE Ni se asigură dintr’o sorginte o­­ficioasă, că în locul D-lui prefect Radu Rosetti, transferat la Fălti­ceni, noul prefect al judeţului Ba­cău va fi D. senator­ Furnarache. Această numire este o cestiune numai de două-trei zile. Ieri fiind patronul regimentului de artilerie din Capitală, s’au dat două banchete la cari au participat ofiţerii şi soldaţii regimentului de artilerie. Banchetul soldaţilor nu s’a deo­sebit mai întru nimic de prinzurile lor obicinuite.____ In fine s’au convins şi liberalii, că dispreţul lor suveran pentru presă nu poate contribui de cît la slăbirea şi distrugerea lor în faţa opiniei publice. Iacă de ce, în vederea viitoarelor alegeri comunale, comitetul parti­dului a hotărît să înfiinţeze o ga­zetă liberală de agitaţie. De cît, singurul şi marele cusur al proiectatei gazete este, că se în­fiinţează numai pentru alegeri şi va fi dirijată de grupul care dirijează Voinţa Naţională. Deci, nu va fi nici un cîştig pentru democraţie. Sîntem rugaţi a face următoarea între­bare D-lui ministru de justiţie : Art. 29 din legea de la 30 Martie 1886 pentru organizarea judecătorească din Dobrogea de sub titlul II s’a abrogat prin art. 97 din noua lege a judecătoriilor de pace, prin urmare, pe ce bază judecă­torii de pace din Dobrogea mai cer au­torizaţia ministerială advocaţilor de a pleda înaintea acestor judecătorii, de­oare­ce art. 56 şi 57 din organizarea judecă­torească din Dobrogea vorbeşte numai de tribunale şi curţi din Dobrogea? . Am spus de mai multe ori că subvenţiile ministerului instrucţiei pentru facerea de dicţionare, nu-s de­cît un mijloc de căpătu­ială pentru favoriţi. Iată încă o dovadă. Ziarele guvernamentale ne anunţă că D. T. Ionescu, a însărcinat pe D. Caloianu cu facerea unui dicţio­nar romîn-latin. La ce nevoie însărcinarea asta, cînd un asemenea dicţionar s’a în­tocmit deja de D. I. Nădejde lu­crare ce a fost lăudată chiar de D. inspector Vărgolici. De cît să se subvenţioneze lucra­rea proectată a D-lui Caloianu pen­tru ce nu se recompensează meri­­toasa lucrare a D-lui Nădejde? In urma secetei colosale apele Dunării au scăzut cu patru metri sub nivelul lor ordinar. Astă noapte a ploat puţin aproape în toată ţara. In Capitală a fost o vijelie foarte mare, dar ploaie puţină. D. general Murgescu, comandan­tul flotilei, a fost decorat cu Le­giunea de onoare în gradul de co­mandor, de către guvernul francez. In urma transferării D-lui P. Sfetescu la prefectura judeţului Dolj, prefect al judeţului Roma­naţi va fi numit D. advocat Bra­­beţianu din Caracal. Prin această numire, D. L. Ca­targiu a zădărnicit trecerea în o­­poziţie a deputaţilor C. Cezianu şi Păvlică Brătăşanu. In adevăr, fa­miliile Cezianu şi Brătăşeanu erau hotărîte a face opoziţie guvernului la alegerile comunale, dacă D. P. Sfetescu n’ar fi fost transferat. D. Brabeţianu fiind omul Cezie­­nilor şi al Brătăşenilor, judeţul Ro­manaţi va fi dat pe mîna acestora. A doua consecinţă a acestei numiri va fi, că D. Const. Nanu, actual primar de Caracal, nu va mai fi reales, căci la alegerile comunale viitoare, Brătăşenii şi Cezienii vor prezintă o listă în cap cu D. de­putat Păvlică Brătăşanu, care aspiră de şease ani la postul de primar al oraşului Caracal. De la 1 August a. c. se înfiinţează patru posturi de ajutori la judecă­toriile de pace: Bereşti (Covurluia), Moineşti (Bacau), Odobeşti (Putna) şi Pliscov (Buzăui). Iată persoanele, cari sunt anga­jate pînă acum pentru opera na­ţională : D-nele Sâni şi Irena Vladaia D-soarele Dasty şi Marcovici. D-nii Băjenaru "(tenor), Tănăsescu (tenor), Aurel Eliad (bariton), Cal­­retti (bariton), Teodorescu (bassa). Apoi D-nii Ştefan Iulian şi Nanu, cari vor juca în opere comice. Pentru finele stagiune! operei. se rezervă publicului bucureştean o surpriză prin ivirea pe scenă a unei cîntăreţe, care n’a debutat încă nicăire, d­ar care permite prin vocea sa şi prin studiile ce a făcut să capete "cele mai mari sucese. D. Al. Diamandescu, actual sub­secretar, este înaintat secretar al consiliului de miniştri. LEFTERUL MILAN Viena, 20 Iulie. — Se anunță din Bel­grad la Correspondența Politică că regele Milan va sosi la Nispe săptămîna vii­toare. Această întoarcere grăbită, ar fi după dorința regelui Alexandru. RESBOIU­L ETREJJINA ŞI MIA Tokio, 20 Iulie. — O notă a ministru­lui afacerilor străine adresată reprezen­tanţilor puterilor străine, expune situaţia dintre China şi Japonia şi conchide a­si­­gurînd că guvernul japonez este dispus în­tot­deauna de a admite discuţia pro­punerilor pacinice, compatibile cu situa­ţia actuală şi demnitatea Japoniei. Petersburg, 20 iulie. — Ziarul de St. Petersburg declară că silinţele guvernu­lui rusesc în privinţa afacerilor din Corea aveau de scop, încă de la început de a împedica ca un conflict deschis să isbuc­­nească între China şi Japonia. — Rusia, în înţelegere cu Englitera şi cu cele­l­alte puteri a dat guvernelor din Peking şi akio sfaturi de prudenţă şi au propus de a retrage în acelaşi timp trupele chi­neze şi japoneze deşertînd Coreea, apoi de a regula neînţelegerea pe cale diplo­matică.— Atacul japonezilor în contra chinezilor este regretabil, dar nu poate să întîrzie demersurile începute în fa­voarea împăciuirei. — Se speră că pute­rile, mulţămită înţelegerii lor, vor reuşi prin sfaturile lor să împedice rezbelul şi să men­ţie autonomia politică a Coreei care poate­ păzi în cel mai înalt grad toate interesele lor de față. D-rul ALBESCU DE LA FACULTATEA DIN PARIS medic la spitalul Colţea Calea Văcăreşti 22 Consultaţiuni 5­ 7 11­­­ 9 M - MEDIC DOCTOR G. ROLLER Viena II, Praterstrasse 63, Viena I. Vorbesce limba română şi se recomand­ îl publicului român ce vine* în Viena spre­ aşi căuta de sănătate pentru consultaţiunî’ şi*consilii medicale cu celebrităţile şi’spe­cialiştii din facultatea din Viena. MED. DR^RsÎdRîCH SCHWARTZ Viena, I Karntnerstasse 13 Vorbeşte limba romînă şi se recomandă onor. P. T. publicului român pentru danturi, plombe şi extracţiunî de dinţi după metodele ştiinţi­fice cele mai moderne. Băile «PUCIOASA» §§ Stagiunea se deschide la 1 Iunie. Calitatea şi eficacitatea apelor Pucioasei, fiind cunoscute, ca neîntrecute, atît de băile similare din ţară cît şi din străinătate, e de prisos a li se mai aduce laude. Sistemul primitiv de facerea băilor, s’a pă­răsit ; toţi proprietarii locali au îngrijit ca cura să se facă sistematic şi raţional. Medic şi farmacie la dispoziţie. Confort, masă bună, curăţenie exemplară, eftinătate de necrezut. • Comitetul de dirigiare va supraveghia totul In toate zilele muzică militară în frumosul parc al oraşului. Baluri şi serate de mai multe ori pe săptă­­tuînă. Petreceri şi escursiuni prin încîntătoarele po­­siţiunî muntoase din împrejurime mai cu seamă muntele de restină din comuna Bezdead. Anul acesta calea ferată prelungindu-se pînă în localitate şi ast­fel drumul fiind foarte les­nicios, se speră că afluența onor. vizitatori va fi mare. Comitetul de dirigiare al Băilor. S­PECTAGOLS Grădina Dacia. Opereta Romînă din Craiova, vă representa astă-seară pentru prima oară, Mascotta, opereta bufă în 3 acte. Orchestra trupei sub conducerea capelmaistrului Neuwierth. ABONAMENTE DE VARĂ Pentru sezonul de vară, Adevărul deschide abonament cu luna şi a­­nume : In ţară pe o lună 3 lei. In străinătate »­4.50. Aprobat de onor, consiliu medical superior. 1 Deposited general în Bucuresci la librăria Ion Alcalay, Calea Victoriei.— In localităţile unde­­ se găsesc se trimite franco contra 1 lei. 40 BOALELE SIFILITICE Neputinţa Bărbătească Se vindecă după cele mai nouî metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 23 ani de specialistul în boale lumeşti. Dr. THOR No. 1 Strada Emigrata No. 1 Intrarea numai prin Str. Sfinţii Voevozî. Orele : Dimineaţa 10—1 şi 5— 8 seara. f­oc separat de aşteptare pentru fie­care. STERIE N. CIURCU IX. Pelikangasse No. 10. — Viena Consultaţiun­i cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la Facultatea de Medi­cină din­ Viena. Consultaţiuni şi prin corespondenţe. AVIS IMPORTANT Sub­semitaţii fabricanţi al renumitului Uleiu mineral rusesc pentru uns maşine, numit RAGOSINE avem onoarea a înştiinţa nu­meroasa noastră clientelă, că singurul nostru representant şi depozitar pentru Romînia este d. T. ZWEIFEL Bucuresti , Strada Stelea, No. 6 Galaţi , Strada Presei, No. 20 Aflînd că cîţî­va negustori cumpăr butoaele goale cu marca noastră, cu scopul de a­ le umple și vinde din nou cu uleiu de calitate inferioară drept produsul nostru, ne facem o datorie a pre­veni onora noastră clientelă de a se feri de ase­menea fraude. Garantăm pentru veritabila calitate uleiu RAGOSINE numai dacă vor fi cumpărate di­­rect de la D-na T. ZWEIFEL sau de pe la comercianţii cari se vor putea justifica prin facturi semnate de dinsul. S. M. SCHÎBAEFF&O­Fabricanţi de Uleiu Mineral pentru uns naaşinî «RACJffiSINSi» Ka MRSCU ti »ACU. Doctor Gr. A. Taranu Specialist In boalele venerice şi ale căilor urinare. Strada Băncei Naţionale colţ cu strada Cara­­gheorghevici de­asupra teatrului Pluga. Consultaţii de la 1 l/1—4 ore p. m Dr. I. T. MERA MEDIC ROMÂN Karlsbad Marktplatz Tempel Dr. Ioan Galisievic MEDIC ROMÂN Marieobad, Vila Columbus „LA DEGETAR“ NOUL MAGASIN DE MĂRUNŢIŞURI Magasinul cel mai bine asortat cu arti­cole de: Tapiserie, Broderie, Eta­mine, Lanuri şi Mătăsuri de Brodat, Dantele, Mignardise, Panglice,Nas­turi etc., etc. FURNITURI pentru CROITORII DE DAME Specialitate de furnituri pentru şcoli şi pensionate Preţurile noastre fiind fixe şi aşa de moderate în cit pot concura cu ori­ce Magasin din ţară. I. NICULESCU & FIU Furn. Curţii Regale. DOCTOR HRISTODORESCU Şef de clinică la Maternitate Faceri şi boale de femei Strada Italiană 19— Consultaţii de la 12­2. Doctorul Drugescu Intorcindu-se din străinătate anunţă onor. sa clientelă că s’a reluat orele de consultaţii. Pentru maladiile chirurgicale şi genito-uri­­nare de la 5—7 p. m. Calea Plevnei 12 bis,­­in dosul Bador Eforiei­. AVIS IMPORTANT Aduc la cunoscinţa onor. public şi vechie­ mele clientele că in Depoul meu de Căr­buni Cardiff, Praf Cardiff, şi Cocs, situat pe Şoseaua Basarab, No. 35 vis­­ă-vis de fabrica E. Luther, cunoscut deja prin preţurile sale avantagioase, am mai înfiinţat şi un mare deposit de lemne de foc, qua­­litate superioară precum Cer, Gârneaţă, hag, stabilind următoarele condiţiuni de vînzare şi care sunt din cele mai avantagioase: ^ Stlnjeni franco deposit Ln. 60. lOOO kl. netăete la dep. Ln. 18. IOOO kl. tăete duse dom. Ln. 24. Comandele se primeae «Ssl4 I» Ra­nt»» cît și la Bîurou meii din liana­­m-Xeia No. cu toată stima . Arist. Boscofî. Prima Bancă transilvană dinBra­­iv în lichidare (Erste Siebenbürgisehe­nk) are de vînzare din productele de făină , morilor sale cu abur — a căror funeţie­­re a încetat în urma lichidăreî — o can­ale considerabilă de făină de calitate mai fină, in specia No. 0, 1, 2, 3 şi 4, cu preţuri iite avantagioase. Se observă că, de­oare­ce parte din griul măcinat e de proven­­ență ret­ină, cumpărătorii vor beneficia la transpor- 1 în străinătate de restituirea de vamă în­că de 1 fl. 80 la sută de kgr.­­ Ofertele se vor adresa la Comitetul de l­­idam al f­ebenbtziffil ragot 'r traps, fii

Next