Adevěrul, februarie 1895 (Anul 8, nr. 2103-2127)
1895-02-01 / nr. 2103
2 MEMORIILE UNUI IHZAPADIT Ori cît s’ar părea de curios lucrul, totuşi se vede că sînt o sumă de oameni, cărora le pare rău că avem o iarnă aşa de blîndă şi de lipsită de ger. Ba chiar mi s’a spus, că bragagiii din Ploeşti au făcut rugăciuni pe la toate bisericile ca să dea D-zeu ger şi ghiaţă. Ei bine, vă mărturisesc că eu unul nu înţeleg de loc gustul ăsta, mai ales de la ultimul meu drum în Moldova, cînd m’am întâlnit cu zăbava şi cu zăpada în drum. Închipuiţi-vă că am plecat zorit de a ajunge cît mai curind, pentru unul din oraşele Moldovei, unde aveam o daraveră importantă. După ce am voiajat toată noaptea cu acceleratul, dimineaţa a trebuit să mă opresc la o mică staţie între Birlad şi Vaslui.—Era o staţie izolată in cîmp.—Afară viscolea cumplit şi vintul aruncau în geamuri grămezi de omăt. Am stat cinci ceasuri aci, plictisit, apel pisit, cu singura distracţie de a auzi sunetul timbrelor de la telegraf şi al clopotelor de bi satul îndepărtat. Abia pe la 11 ore m-am putut urca în trenul de persoane, care venea de la Iaşi, pentru a mă întoarce la Bucureşti, fără nici o ispravă. Mă bucuram că mă voi putea întoarce acasă seara, fără a fi nevoit să mai petrec noaptea în tren. Ajungem la Birlad, unde trenul nezăbovin,d de cît 10 minute, ne rezervăm să dejunăm la Tecuciu. In vremea asta, viscolul se întărise. Ningea cumplit, iar vîntul spulbera omătul şi’l înălţa ca pe nişte trombe de nisip, in pustiul Saharei. Trenul înainta încet, spărgând covorul alb de zăpadă și lăsînd în urma ei două dîre, pe care omătul le acoperea îndată. Frigul era intens — caloriferele se stinseseră și cu toții tremurau în vagoane. La fiecare minut auzeai pe cineva : — Vai de mine, de nu ne-am înămori. La cîțiva kilometri de Tecuciu, trenul intră într’o tăietură plină de zăpadă şi după cîteva opintiri de a o străbate, se opri. Consternaţia era generală ... Exclamaţiile cele mai variate izbucniră . — Vai de mine ce ne facem aici nemincaţi, ziceau unii. — Ne-am înecat ca ţiganul la mal, spuneau alţii. — Mamă, mi-e foame, miorlăia un copil, in timp ce mă-sa îşi făcea cruce şi zicea un Doamne ajută. Alţii începură a istorisi cum aculi doi ani un tren ce aducea mai mulţi şcolari de vacanţie, s’a înzăpădit şi a rămas o săptămână în cîixip. Conductorul veni apoi şi ne îngrămădi în cîteva vagoane din cap, pentru a desprinde pe cele-l’alte şi a uşura sarcina maşineî. Maşina făcu o sforţare desperată, dar rimaserăm tot pe loc. — Glumele' reîncepură. Un grec zicea la două domnişoare : — Voi sîntețî de vina, v’aţî urcato in trene pricazite. Alţii se legau de un popă, alţii de doi controlori ai C. F. R. ce se urcaseră în tren la o mică staţie unde petrecuseră noaptea—mosafirî nepoftiţi la casa unui biet şef de gară, la masa lui şi poate şi la altceva încă. Foamea însă ne tortura. Toţi eram nemîncaţi şi mai nimeni n’avea provizii. Un biet amploiat de la C. F. R. avea ceva merinde. Controlorii îi făcură îndată cinstea de a le împărţi cu el, şi le împărţiră aşa de bine, că amploiatului şi nevestei lui nu ’i rămase nimic. Aşa ’i soarta nenorociţilor funcţionari : să vadă cum trintorii se îngraşă în timp ce ei stau cu dinţii la stele. Mai scoase unul din sac cîteva bucăţi de jambon. Noroc insă pentru el, că le isprăvi curind, căci cei l’alţi se uitau la el cu aşa ochi, în cit bietului om nu ’î ticnea nici o bucăţică. Afară lucrătorii veniţi de la Tecuciu cu o maşină, lucrau din greu la deblocarea liniei. Treaba însă nu înainta de loc, căci vintul acumula nouă grămezi de zăpadă. Neastîmpărul cuprinsese pe toți voiagiorii. Feţele se lungiseră. Unii injuraui, alții căutau zadarnic prin geamantan, doar să găsească ceva de mincare. In fine se auzi o şuerătură prelungă. Maşina se opinti, vagoanele se urniră din loc şi pornirăm. Un alt general de satisfacţie izbucni din toate pspturile. Făcurăm cîteva sute de paşi şi ne inzăpădirăm iarăşi.. Abia după alte două ore ajunserăm la Tecuciu, şi luasem cu asalt mesele restauraţiei. Aci însă trebui să poposim peste noapte, căci linia era întreruptă şi mai departe. Abia a doua zi ne puturăm urma călătoria. lată ce numesc unii «plăcerea de a voiaja.» C. Dan. Lucrul e foarte regretabil din toate puntele de vedere, mai ales că s’a văzut că această întreprindere respunde la o trebuinţă simţită şi că publicul ar încuraj-o bucuros. Se impune deci ca experienţa de anul acesta să fie o lecţie pe viitor. Cel întîifi lucru care e de făcut e ca să se dea întreprinderea pe mîna unui singur om. Unul singur trebue să aibă direcţiunea şi întreaga răspundere. D. Sterian a luat iniţiativa acestui lucru, D-sa şî-a dat cîtva timp osteneala să facă ceva, acorde-i-se deci lui singur însărcinarea de a conduce teatrul. Aşa numai se va putea face ceva şi vom şti şi noi pe cine să apucăm cînd n’are să meargă bine. Pe de altă parte, e incontestabil că cu mijloacele actuale nu se poate merge înainte. Pentru a aduna artişti buni trebuesc bani. Se impune deci ca statul să acorde o subvenţie acestui teatru. Cind el va avea bugetul lui, cînd se vor angaja artişti buni şi li se vor plăti lunile de vară de repetiţii, atunci are să meargă. Altfel e imposibil. Sperăm că guvernul va ţine seamă de aceste împrejurări şi va înscrie în bugetul anului viitor o subvenţie suficientă, iar pe de alta va lua o măsură energică în ce priveşte direcţiunea. C. Dan. DIN ALE TEATRULUI NAŢIONAL Cu toţii am aplaudat la debuturile operetei la Teatrul Naţional. Prima reprezentaţie a fost o adevărată. Surpriză, ce a incintat pe totă lumea. o piesă nouă bine aleasă şi bine montată, polurile bine studiate, ansamblu bun, coruri agreabile, şi in sfirşit o revelaţie—D. Eliade. Am aplaudat pe artişti, am aplaudat pe D. Ştefănescu, am felicitat pe D. Sterian, iniţiatorul acestei idei şi stăruinţei căruia se datorea acest frumos succes. Cu toţii ne-am zis că dacă prima reprezentaţie a mers aşa de bine, cele ce vor urma vor fi şi mai reuşite. Din nenorocire ne-am înşelat. După ce s’a repetat prima piesă pină la indigestiune, s’a montat tot felul de cabazîîcurî, de care arta e cu totul străină. A fost o adevărată degrinzoladă şi am mers necontenit din râu nu mai rău. Pe lingă asta în multe piese distribuţia rolurilor lasă de dorit, şi învăţarea lor asemenea. Care să fie cauza situaţiei ? E cam greu de spus. In tot cazul e una din cauzele de căpetenie : e lipsa de unitate în direcţiune. Conducerea întreprindere! fiind împărţită, a rei uitat tot felul de frămîntări şi de neînţelegeri. Unul voia ceva, altul ct ceva, şi din această cauză antrenul de la început dispăru şi nu se mai făcea nimic bun. Pe de altă parte, văzînd aceasta, artiştii au început a se lăsa pe tînjeală şi a da mai rar I pe la repetiţii. I UM VimGALAG Incident înclais D. Radu Creţulescu a provocat la duel pe D. Barbu Delavrancea. Acesta a declarat însă că n’a vroit să aducă ,,o atingere personală“ D-luî Creţulescu, şi astfel incidentul s’a închis. Domnule Barbu, nu’ţi-a dat mina să te baţi, deşi eşti partizan al duelului, pentru alţii . Domnule Barbu, eşti un laş . Domnule Barbu, complimente curelelor dumitale. Dar te rog să nu iei vorbele astea ,ca „o atingere personală“. Incidentul e închis.Tud. G HOMICA Concursul de medici Tuberculosa se transmite de la om la om şi vice-versa a descoperit un ilustru medic, candidat la concursul de medici secundari. Nu e numai atit. Domnilor, s’au mai aflat şi alte bijuterii în tezele iluştrilor concurenţi, care fac concurenţă bijuteriilor luî Radivon. * * Aşa, unul din D-lor a mai găsit că impaludismul derivă din alcoolism şi că prin urmare să ne aşteptăm ca într’o bună dimineaţă să găsim hemfitozoarul luî. Laverau, (agentul provocator al paludismuluî) în ţuică ori basamac (!). Vivat drojdiile secolului al XlX-lea, care fermentează astfel de lucruri ! Vivat autorul care a luat o notă superioară pentru ingenioasa ei descoperire!* ** * Alt candidat a găsit că articulaţiile au coapse (/). Un altul a spus că predispoziţiunile la boale scutesc pe unii indivizi de contingentul armatei (!!!). Ce o mai fi şi asta ?! In sfirşit, un ilustru medic a descoperit că diabesele (predispoziţiunile morbide) sint nenumărate şi ca să fie şi nemaipomenite a înşirat intre ele : somnolenţa, delirul, bubele dulci, ganglionii şi... mi se pare că a uitat bătăturile şi vinătăile de la alegeri. Şi concursul merge, merge înainte ca o epidemie , notele se dau cu magnanimitate, şi aceşti candidaţi vor fi in curind medici secundari ! Bolnavilor, sînteţi condamnaţi la moarte şi vice-versa. Bisturiu. INFORMAŢIUNI O HOŢIE INDÎUSNEAŢA Caseta misterioasă.—Antecedentele inculpării luî. —Coincidenţă zdrobitoare. — Protecţiile inculpatului. Am anunţat în numărul de Vineri că un conductor de la poştă, I. A. Popescu, a fost arestat dimpreună cu soţia lui, ca inculpaţi că au voit să sustragă de la vagonul poştal Giurgiu Bucureşti, o casetă conţinind 12.000 de lei. Iată amănuntele acestei afaceri: Caseta misterioasă Femeeei lui Popescu a fost prinsă joi, durind acasă, din curtea poştei, o casetă legată în fer şi avind destinaţia Rusciuc- Viena. Dusă la parchet, ea a declarat că a găsit-o în curtea poştei şi că nu ştie ce conţine. Deschizindu-se caseta, s’a găsit in ea pietre, pămînt şi bucăţi de sticlă spartă. Parchetul a arestat imediat şi pe soţul femei, I. A. Popescu, conductor poştal şi sa pus pe cercetări. Antecedentele inculpatului Acest Popescu îşi dăduse demisia de la poştă acum 14 ani, deoarece fusese implicat in sustragerea unei valori dintr’un plic recomandat cu destinaţia T.Măgurele. Popescu a reuşit să scape de răspundere şi un alt impiegat a plătit suma sustrasă. Colegi de-ai lui cred însă că el n’a fost cu totul nevinovat în această afacere. Coincidenţă zdrobitoare Reintrat in serviciu acum de curind, Popescu ştia că o casă de bancă din Rusciuc trimetea regulat bani unei alte case din Viena. El şi-a procurat o casetă de aceeaşi mărime şi de aceeaşi aparenţă cu caseta casei din Rusciuc, a aplicat pe ea peceţe, timbru şi ştampilă bulgărească, şi a dosit-o în localul poştei, aşteptind momentul pro- e pice. Vineri sau Simbătă trebuia să treacă prin gara Filaret caseta din Rusciuc, cu o valoare de 12.000 de lei. Nevasta luî Popescu trebuia să ducă la gară caseta falsă pentru a o substitui celei adevărate. Ambele casete aveau acelaşi format şi aceeaşi valoare declarată,* asta probează pină la evidenţă vina lui Popescu şi faptul cert că are complici. Justiţia trebue să -i caute deci. Protecţiile inculpatului Se zice că un funcționar superior de la poștă, deocamdată nu spunem numele caută cu oni ce preț ca să scape pe Popescu. MERCURI 1 FEBRUARIE Pentru a evita orice bănuiala, mai adaogăm că acest funcţionar superior nu fi amestecat de loc în afacere, că intervine fiindcă inculpatul are cu dinsul legături foarte îndepărtate şi foarte creştineşti de rudenie. D. Cezianu trebue să ştie despre cine voim sa vorbim şi sperăm că D-lui, spre cinstea poştei noastre şi pentru a se da un exemplu sever impiegaţilor necinstiţi, va convinge pe subalternul D-sale să -şi caute de treabă. Am anunţat că D. Suditu, primarul Brăilei, a cerut ministerului de interne autorizaţiunea de a creia un al doilea post de ajutor de primar.. Probabil că acest post va fi ocupat de D. Mihăilescu. Simbătă era ultimul termen pentru depunerea acţiunilor de la Banca Naţională în vederea alegerei de la 19 Februarie. S’au depus 8.200 acţiuni. Eri s’a ţinut în Giurgiu o întrunire a opoziţiei pentru a protesta contra legei minelor. Au luat cuvîntul D-nii Iepurescu şi Porumbaru. Azi începe la Senat discuţia asupra proiectului de lege a minelor. Tot azi incepe la Cameră discuţia proiectului de lege pentru construcţia căilor ferate din iniţiativă particulară. Duminică la orele 12 s’a ţinut în sala lancea din Craiova Întrunirea conservatorilor, în vederea alegerilor comunale de la 5 şi .Februarie. .A“ vorbit Dniţa- Mişu Săulescu, Nicu Filipea, C. C. Arion, Ulise Boldescu şi Tîrnoveanu. In cursul săptămîneî acesteia, d. N. Filipescu, ales raportor al lege! pensiunilor funcţionarilor comunali şi judeţeni îşi va depune raportul pe biuroul Camerei. , Legea va fi votată în actuala sesiune şi de Senat şi va intra în vigoare pe ziua de 1 Aprilie. Zilele acestea se va convoca marele colegiu electoral, pentru a proceda la alegerea unui episcop în locul vacant al scaunului de Roman. Reuşita actualului locţiitor al scaunului pare asigurată. Candidatura sa e susţinută de conservatori. Azi se întruneşte Sinodul pentru a rezolva chestiunile ce sunt la ordinea zilei. VREMEA REA Holera New-York, 29 Ianuarie.— Ştirile din toată America anunţă un frig foarte mare şi virtejuri de zăpadă. Multe persoane au murit de frig. In Florida toate culturile sînt nimicite ; pagubele se urcă la mai multe milioane. Vînatul părăseşte pădurile şi se apropie de locuitori. Lupii se arată in bande. Constantinopol, 29 Ianuarie.—Trenurile continuă să sosească şi să plece în mod neregulat. De la 5 Februarie au fost cazuri de holeră şi 5 decese; la 6 au fost 11 cazuri şi 5 decese. Un caz la Pera Cea mai mare parte a cazurilor s’a produs pe Bosfor şi în cazărmi. Autorităţile cred că avind în vedere măsurile internaţionale luate şi frigul cel mare, primejdia de epidemie este înlăturată. CRONICA JUDICIARA Un nou proces literar Se ştie că librăria Socecy & Comp. a editat prima oară Poeziile luî Eminescu, din care fericitul editor a tras pină acum vre-o 5 ediţiuni, mi se pare. Deputatul V. G. Morţun a editat în timpul vieţeî poetului Nuvele şi poeziile sale inedite şi mai in urmă Fraţii Şaraga din Iaşi au editat Scrisorile lui Eminescu şi ale surorei sale IFnrieta, Volumul său de Poezii şi unul de Nuvele. In editura Timpului au eşit articolele sale politice şi azi fratele poetului, D. căpitan Eminescu a întreprins editarea scrierilor marelui şi nenorocitului poet, în mai multe volume, ce vor apare in fascicule. Pentru a edita scrierile lui Eminescu, librăria Fraţii Şaraga din Iaşi a contractat cu fratele poetului şi singurul sau moştenitor, cumpărîndu-i dreptul de editură. Ah, căpitanul Eminescu acţionează în judecată pe Fraţi! Şaraga ca să ’i plătească daune interese, sub cuvînt că nu S’a ţinut de termenul contractului. La rîndul lor, Fraţii Şaraga se pling că D. Eminescu le face concurenţa neloială, deoarece după ce a vîndut dreptul de editare a operelor lui Eminescu, D-sa se apucă să le editezi pe propria sa socoteală. Procesul promite să fie foarte interesant pentru cestiunile importante asupra proprietăţii artistice şi literare şi a tuturor formalităţilor îngrăditoare ale acestui drept. Pină acum lupta serioasă nu s’a încins, deoarece la prima înfăţişare ce a avut loc în ziua de 26 Ianuarie, înaintea tribunalului de comerţ din Capitală, reclamantul nu s’a prezentat, aşa că tribunalul a respins acţiunea cu cheltueli de judecată. E foarte probabil însă că D. căpitan Eminescu va face opoziţiune şi atunci procesul se va angaja serios. Vom ţine în curent pe cititorii noştri. Din carnetul meu. Ce e violul 9 Furt cu efracţie. Divorţul 9 Falimentul căsătoriei. Falimentul 9 Divorţul cinstei comerciale. Chiţibuş. BULETIN ATMOSFERIC Institutul Meteorologic București 26 Ianuarie 1895, 12 ore ziua înălţimea barometrică la 0° . . . 753.9 Temperatura aerului.......................... 3.6 Vîntul potrivit de la NE.......................... Starea cerului acoperit............................ Temper, maximă de cri . . . . —P » minimă de astăzi . . . . — 4’ Temperatura la noi a variat între + 8° şi- IO1. Eri ploae înceată pină seara. In timpul zilei cald şi noros. Ploaea a fost generali; în Moldova de sus a nins mult. Noaptea puţină zăpadă. Barometrul s’a ridicat mult în toată ţara. Temperatura s’a coborît pretutindeni, mai ales în Muntenia. Astăzi frig, timp liniștit. Barometrul continuă a crește—i. ŞTIRI MĂRUNTE Moarte subită.— Poliţia a fost avizată ieri că femeia Ecaterina M. Matei din strada Schitu maicilor No. 9 a încetat din viaţă fără veste, în locuinţa ei. Femeia era în vîrstă de vreo 40 de ani. Tripla alianţă Petersburg, 30 Ianuarie. — Novosti vorbind de reînoirea triplei alianţe, insistă asupra dragostei de pace a împăratului Wilhelm. Adaogă că, de la înţegerea franco-rusească care face echilibrul triplei alianţe, nu mai există nici o nelinişte. Ziarul exprimă dorinţa ca intenţiunile pacinice să poată fi realizate şi ca sacrificiile ce se fac pentru armată să se micşoreze. Numai în aceste condiţiuni s’ar putea vorbi de o operă comună a popoarelor europene. •5^’tSStfcjtr:a ajpe--' ■ «*»•«. DIN FRANŢA Afacerea Raynal.—Antisemitismul Paris, 30 Ianuarie.— Comisiunea pentru ancheta Raynal a ascultat pe D. Millerand care s’a mărginit să protesteze în contra absenţei comisiunei de deputaţi ai opoziţiei. D. Ailain Targé a imputat numai D-luî Raynal că a făcut imposibilă răscumpărarea de către stat. Camera.—D. Denis cere să interpeleze asupra revocărei D-lui Isaie Levaillant, vestier la St. Etienne, şi asupra rolului evreilor în administraţie. D. Levaillant, ca director al siguranţei generale ar fi intervenit pe lingă nişte magistraţi în favoarea unui evreu, urmărit pentru escrocherie. D. Ribot respunde că chestiunea de religie nu există. Guvernul nu se preocupă să ştie dacă funcţionarii săi sînt evrei sau francmazoni sau dacă se duc la biserică , el respectă toate credinţele. (Aplauze). i). Ribot cere amînarea interpelărei peste o lună. — amânarea s’a votat cu 268 voturi contra 208. Camera discută apoi bugetul instrucțiunei publice. Roma, 30 Ianuarie. ,. Depeşi din Acera (provincia Caserte) anunţă că vr’o mie de persoane s’au dat la acte de violenţă în contra păzitorilor accizuluî, din cauza taxei asupra vinatului. Autorii manifestaţiei au forţat uşa biuroului vamal, unde au năvălit, au furat casa de fer şi portofoliul şi ceasornicul amploiatului; apoi au dat foc biuroului de vamă. Apoi s’au dus la primărie, pe care au prădat-o şi au dat foc biblioteceî. Un detaşament de trupe venit din Nola, a restabilit ordinea. S’a deschis o anchetă. ŞTIRI COMERCIALE Protestele pe ziua de 21 Ianuarie Iţri Kendler, Bacău, looo lei; C. Vasilescu, com. Bălenî, 1278 leî; Dumitru Ioachim, strada Soarelui 9, 2536lii;H. Bercovits & A. Bercovitz, calea Văcărești 137, fio o leî; Cristache Panaitescu, comuna Dărăşti, 268,5o leî; Hersch Edelstein, Birlad, 2oo lei; Marin Rădulescu, str. Mihai Bravu, 7oo lei; I. Gornescu, Gabroveni, 44o lei ; C. N. Ştefănescu, str. Dorobanţi, 2ooo lei; Ludvik Rusdorfer, strada Carol 37, looo lei; D. Goldschligher, strada Vintilă 1,12ooo 1.; I. Arnold, Nerva-Traian 2, 6oo lei; Constantin Grigore, comuna Poeni, 15oo leî ; Manole Boscu, calea Moşilor 388, 4oo leî; H. Vasilescu, cal. Griviţî, 123, 145 leî; Ion G. Stinghie, strada Pînzarî, 6oo lei; E. Ah. Focşaner, Călărași looo lei. ie * 44 Protestele pe ziua de 28 Ianuarie 1895 Ioan Stănescu, Roşiorî de vede, 500 lei; Moritz Mittelman, strada Ion 12, 300 lei; V. Georgescu, str. Silvestru 15, 46540 lei; H. Pascal, str. Olteni 15, 279 lei; N. Braner, str. Lipscani, 204,75 lei. CM Falitul Jacques Cornfeld a încheiat concordat 10%. DIN CÎMPULUNG (Corespondenţă specială a Adevărului) Iarna şi zăpada au încins oraşul nostru. Mort cum e în timp de iarnă, Cimpulungul pare şi mai mort sub giulgiul alb de omăt. La munte omătul a căzut în cantitate considerabilă. Prin multe locuri comunicaţia a fost întreruptă. Nenorociţii săteni cari anul ăsta au fost aşa de greu încercaţi de recolta proastă, acum nu mai au nici mijlocul de a-şi agonisi hrana zilnică prin transporturile la care se dedau. Mai mult, ei sunt ameninţaţi de a suferi şi inundaţii, cind zăpada cea multă va începe a se topi. In oraş nimic important, de la întrunirea liberalilor în care a debutat junele neofit Vintilă I. G. Brătianu. Nici n’aş fi luat condeiul să vă scriu, dacă bravii noştri Moş Teci, n’ar fi făcut să se vorbească de el şi aici. Barbarie cazonă La noî Moş Teacă nu se mulţumeşte să tiranizeze pe soldaţi prin cazărmi, să se poarte arogant cu lumea pretutindeni; el merge cu sălbătăcia nină a lovi pe femei în stradă. Astfel un D. locotenent Constantinescu întinnind pe D-na Iosefina Rudeanu, soţia defunctului avocat D. Rudeanu, a bătut-o în modul cel mai barbar. D-na aceasta avea oarecare neînţelegeri cu soţia acestui ofiţer, care e fiica ei vitregă. Oricare ar fi fost neînţelegerile dintre cele două femei, faptul acestui ofiţer nu e mai puţini odios. A lovi pe o femee slabă şi care nu se poate apăra, e o infamie nedemnă de un om, fi el chiar crescut in cazărmi. Aflăm că ofiţerul va fi reformat. Aceasta nu e de ajuns. El trebue pedepsit în mod exemplar, pentru ca măcar pe viitor să fim scutiți de a semnala asemenea barbarii. Paprica. Anarhişti condamnaţi * •— Liege, 28 Ianuarie. — Procesul anarhiştilor. Mueller Westeam a fost condamnat la munca silnică pe viaţă ; doi acuzaţi, dintre cari Bacii, au fost condamnaţi la 10 ani de muncă silnică ; 4, pirintre cari D-na Schlebach, au fost condamnaţi la pedepse care variază între 4 ani şi 6 luni închisoare. Cinci au fost achitaţi. După verdict, Bach s’a purtat ca art nebun furios ; a insultat pe juraţi , s’a lupţit cu jandarmii, cari numai cu greu au putut să’l facă să iasă din sală. EDIŢIA A TREIA ULTIME INFORMATIUNI Consiliul de miniştri a discutat asupra necesitaţii de a se cere Corpurilor legiuitoare noul credite pentru complectarea fortificaţiilor. Această hotărire a consiliului de miniştrii e o adevărată batjocură faţă cu starea de mizerie in care se află ţara. Vom reveni mai pe larg. Conservatorii vor mai ţine încă o întrunire publică în Craiova, Sîmbăta viitoare. Duminică a fost în Brăila o întrunire de protestare, la care a vorbit D. Ferechide şi alţi oratori din localitate. La întrunirea liberalilor de Giurgiu a vorbit şi D. Fleva. la La întrunirea conservatorilor de la Craiova, D. Arion întrebînd pe liberali în numele căror idei, căror reforme, vor să vie la putere, D. Pop care se află în sală a cerut cuvîntul. I s’a comunicat că poate să vorbească, însă D-sa a refuzat șî-a părăsit sala. Azi D. Nicu Ceaur-Aslan va deduce pe biuroul camerei un proiect de lege prin care se modifică art. 10 din legea trimbrului, în sensul că hîrtiile stricate să poată fi înlocuite cu altele bune în schimbul unei taxe de 5 bani. Atragem atenţia şefului de garnizoană asupra faptului că o sumă de ofiţeri frecventează balurile mascate, mai ales cele de la Eforie, unde provoacă o mulţime de scandale şi neorîndueli. Oare nu se compromit pintenii prin asemenea fapte ? Primarul din satul Şebniţa, jud. Dolj, a ’mpuşcat alaltăeri pe caporalul Negoescu din reg. 9 Călăraşi, pentru că’l prinsese furînd, împreună cu alţi patru soldaţi, paie de la un moşnean din sat. Primarul n’a fost arestat, dar va fi dat in judecata juraţilor. Regele şi Liga Un ziar unguresc, Budapesti Hírlap, spune că regele Carol ar fi chemat zilele astea la dinsul pe unii din «aderenţii» Ligei ca să’i roage «să împiedice acţiunea începută de Ligă în vederea unei petiţionări a poporului român de peste munţi la împăratul Frantz-Iosef» pentru intrrea osîndiţior politici de la Seghedin şi Vaţ. Regele Carol ar fi accentuat în aceste convorbiri că «pentru Romînia ar fi o chestie aproape vitală, ca prietenia ei cu Austro-Ungaria să devină din ce in ce mai intimă, pe cînd acţiunea Ligei culturale va avea ca urmare neapărată slăbirea relaţiunilor amicale.» De asemenea, el ar mai fi spus membrilor Ligei pe cari i-a chemat la dinsul, şi între cari gazeta ungurească numără şi pe principele Ghika, că liga «n’ar trebui să tulbure tentativele de pacînică înţelegere a cabinetului Bánffy», deoarece împăratul Frantz- Iosef a pus ca o condiţie neapărată acestui minister pacificarea spiritelor. * Articolul acesta din Budapesti Hírlap ni-l semnalează biuroul Ligei din Bucureşti, fără nici un comentariu. Fraţii Andrei şi Gh. Popovici au intenţia de a deschide o fabrică de bere pe lingă fabrica lor de spirt. Adepţi ai lui Gambrinus, bucuraţi-vă.