Adevěrul, februarie 1895 (Anul 8, nr. 2103-2127)

1895-02-01 / nr. 2103

2 MEMORIILE UNUI IHZAPADIT Ori cît s’ar părea de curios lucrul, totuşi se vede că sînt o sumă de oameni, cărora le pare rău­ că avem o iarnă aşa de blîndă şi de lipsită de ger. Ba chiar mi s’a spus, că bragagiii din Ploeşti au­ făcut rugăciuni pe la toate bi­sericile ca să dea D-zeu ger şi ghiaţă. Ei bine, vă mărturisesc că eu unul nu înţe­leg de loc gustul ăsta, mai ales de la ultimul meu­­ drum în Moldova, cînd m’am întâlnit cu zăbava şi cu zăpada în drum. Închipuiţi-vă că am­ plecat zorit de a ajunge cît mai curind, pentru unul din oraşele Mol­dovei, unde aveam o daraveră importantă. După ce am voiajat toată noaptea cu acceleratul, di­mineaţa a trebuit să mă opresc la o mică staţie între Birlad şi Vaslui.—Era o staţie izolată in cîm­p.—Afară viscolea cumplit şi vintul aruncau în geamuri grămezi de omăt. Am stat cinci ceasuri aci, plictisit, apel pisit, cu singura dis­tracţie de a auzi sunetul timbrelor de la tele­graf şi al clopotelor de bi satul îndepărtat. Abia pe la 11 ore m-am putut urca în tre­nul de persoane, care venea de la Iaşi, pentru a mă întoarce la Bucureşti, fără nici o ispravă. Mă bucuram că mă voi­ putea întoarce acasă seara, fără a fi nevoit să mai petrec noaptea în tren. Ajungem la Birlad, unde trenul nezăbo­­vin,d de cît 10 minute, ne rezervăm să dejunăm la­ Tecuciu. In vremea asta, viscolul se întărise. Ningea cumplit, iar vîntul spulbera omătul şi’l înălţa ca pe nişte trombe de nisip, in pustiul Sa­­harei. Trenul înainta încet, spărgând covorul alb de zăpadă și lăsînd în urma ei două dîre, pe care omătul le acoperea îndată. Frigul era intens — caloriferele se stinseseră și cu toții tremurau în vagoane. La fie­care minut auzeai pe cine­va : — Vai de mine, de nu ne-am înămori. La cîți­va kilometri de Tecuciu, trenul intră într’o tăietură plină de zăpadă­ şi după cîte­va opintiri de a o străbate, se opri. Consternaţia era generală ... Exclamaţiile cele mai variate izbucniră . — Vai de mine ce ne facem aici nemincaţi, ziceau unii. — Ne-am înecat ca ţiganul la mal, spuneau alţii. — Mamă, mi-e foame, miorlăia un copil, in timp ce mă-sa îşi făcea cruce şi zicea un Doamne ajută. Alţii începură a istorisi cum aculi doi ani un tren ce aducea mai mulţi şcolari de vacan­­ţie, s’a înzăpădit şi a rămas o săptămână în cîixip. Conductorul veni apoi şi ne îngrămădi în cîte­va vagoane din cap, pentru a desprinde pe cele-l’alte şi a uşura sarcina maşineî. Maşina făcu o sforţare desperată, dar rimaserăm tot pe loc. — Glumele' reîncepură. Un grec zicea la două domnişoare : — Voi sîntețî de vina, v’aţî urcato in trene pricazite. Alţii se legau de un popă, alţii de doi con­trolori ai C. F. R. ce se urcaseră în tren la o mică staţie unde petrecuseră noaptea—mosafirî nepoftiţi la casa unui biet şef de gară, la masa lui şi poate şi la alt­ceva încă. Foamea însă ne tortura. Toţi eram ne­­mîncaţi şi mai nimeni n’avea provizii. Un biet amploiat de la C. F. R. avea ceva me­rinde. Controlorii îi făcură îndată cinstea de a le­ împărţi cu el, şi le împărţiră aşa de bine, că amploiatului şi nevestei lui nu ’i ră­mase nimic. Aşa ’i soarta nenorociţilor funcţionari : să vadă cum trintorii se îngraşă în timp ce ei stau cu dinţii la stele. Mai scoase unul din sac cîte­va bucăţi de jambon. Noroc insă pentru el, că le isprăvi curind, căci cei l’alţi se uitau la el cu aşa ochi, în cit bietului om nu ’î ticnea nici o bucăţică. Afară lucrătorii veniţi de la Tecuciu cu o maşină, lucrau din greu la deblocarea liniei. Treaba însă nu înainta de loc, căci vintul acu­mula nouă grămezi de zăpadă. Neastîmpărul cuprinsese pe toți voiagiorii. Feţele se lungiseră. Unii injuraui, alții căutau zadarnic prin geamantan, doar să găsească ceva de mincare. In fine se auzi o şuerătură prelungă. Ma­şina se opinti, vagoanele se urniră din loc şi pornirăm. Un alt general de satisfacţie izbucni din toate pspturile. Făcurăm cîte­va sute de paşi şi ne inzăpă­­dirăm iarăşi.. Abia după alte două ore ajunserăm la Te­­cuciu, şi luasem cu asalt mesele restaura­ţiei. Aci însă trebui să poposim peste noapte, căci linia era întreruptă şi mai departe. Abia a doua zi ne puturăm urma călă­toria. lată ce numesc unii «plăcerea de a voiaja.» C. Dan. Lucrul e foarte regretabil din toate puntele de vedere, mai ales că s’a văzut că această în­treprindere respunde la o trebuinţă simţită şi că publicul ar încuraj-o bucuros. Se impune deci ca experienţa de anul acesta să fie o lecţie pe viitor. Cel întîifi lucru care e de făcut e ca să se dea întreprinderea pe mîna unui singur om. Unul singur trebue să aibă direcţiunea şi în­treaga răspundere. D. Sterian a luat iniţiativa acestui lucru, D-sa şî-a dat cît­va timp oste­neala să facă ceva, acorde-i-se deci lui singur în­sărcinarea de a conduce teatrul. Aşa numai se va putea face ceva şi vom şti şi noi pe cine să apucăm cînd n’are să meargă bine. Pe de altă parte, e incontestabil că cu mij­loacele actuale nu se poate merge înainte. Pentru a aduna artişti buni trebuesc bani. Se impune deci ca statul să acorde o subven­ţie acestui teatru. Cind el va avea bugetul lui, cînd se vor angaja artişti buni şi li se vor plăti lunile de vară de repetiţii, atunci are să meargă. Alt­fel e imposibil. Sperăm că guvernul va ţine seamă de aceste împrejurări şi va înscrie în bugetul anului vii­tor o subvenţie suficientă, iar pe de alta va lua o măsură energică în ce priveşte direcţiunea. C. Dan. DIN ALE TEATRULUI NAŢIONAL Cu toţii am aplaudat la debuturile operetei la Teatrul Naţional. Prima reprezentaţie a fost o adevărată. Surpriză, ce a incintat pe totă lumea. o piesă nouă bine aleasă şi bine montată, polurile bine studiate, ansamblu bun, coruri agreabile, şi in sfirşit o revelaţie—D. Eliade. Am aplaudat pe artişti, am aplaudat pe D. Ştefănescu, am felicitat pe D. Sterian, iniţia­torul acestei idei şi stăruinţei căruia se datorea acest frumos succes. Cu toţii ne-am zis că dacă prima reprezen­taţie a mers aşa de bine, cele ce vor urma vor fi şi mai reuşite. Din nenorocire ne-am înşelat. După ce s’a repetat prima piesă pină la indigestiune, s’a montat tot felul de cabaz­­îîcurî, de care arta e cu totul străină. A fo­st o adevărată degrinzoladă şi am mers necon­tenit din râu nu mai rău. Pe lingă asta în multe piese distribuţia ro­lurilor lasă de dorit, şi învăţarea lor asemenea. Care să fie cauza situaţiei ? E cam greu­ de spus. In tot cazul e una din cauzele de căpetenie : e lipsa de unitate în di­recţiune. Conducerea întreprindere! fiind împărţită, a rei uitat tot felul de frămîntări şi de neînţe­legeri. Unul voia ceva, altul ct­ ceva, şi din această cauză antrenul de la început dispăru şi nu se mai făcea nimic bun. Pe de altă parte, văzînd aceasta, artiştii au început a se lăsa pe tînjeală şi a da mai rar I pe la repetiţii. I U­M VimGALAG Incident înclais D. Radu Creţulescu a provocat la duel pe D. Barbu Delavrancea. Acesta a declarat însă că n’a vroit să aducă ,,o atingere personală“ D-luî Creţu­lescu, şi ast­fel incidentul s’a închis. Domnule Barbu, nu’ţi-a dat mina să te baţi, deşi eşti partizan al duelului, pentru alţii . Domnule Barbu, eşti un laş . Domnule Barbu, complimente curelelor dumitale. Dar te rog­ să nu iei vorbele astea ,ca „o atingere personală“. Incidentul e închis.­­Tud. G H­O­M­I­C­A Concursul de medici Tuberculosa se transmite de la om la om şi vice-versa a descoperit un ilustru medic, candidat la concursul de medici secundari. Nu e numai atit. Domnilor, s’au mai aflat şi alte bijuterii în tezele iluştrilor concurenţi, care fac concurenţă bijuteriilor luî Radivon. *­­ * Aşa, unul din D-lor a mai găsit că im­­paludismul derivă din alcoolism şi că prin urmare să ne aşteptăm ca într’o bună dimi­neaţă să găsim hemfitozoarul luî. Laverau, (agentul provocator al paludismuluî) în ţuică ori basamac (!). Vivat drojdiile secolului al XlX-lea, care fermentează ast­fel de lucruri ! Vivat autorul care a luat o notă superioară pentru ingenioa­­sa ei descoperire!* ** * Alt candidat a găsit că articulaţiile au­ coapse (/). Un altul a spus că predispoziţiunile la boale scutesc pe unii indivizi de contingentul arma­tei (!!!). Ce o mai fi şi asta ?! In sfirşit, un ilustru medic a descoperit că diab­esele (predispoziţiunile morbide) sint ne­numărate şi ca să fie şi nemaipomenite a înşirat intre ele : somnolenţa, delirul, bubele dulci, ganglionii şi... mi se pare că a uitat bătăturile şi vinătăile de la alegeri. Şi concursul merge, merge înainte ca o epi­demie , notele se dau cu magnanimitate, şi aceşti candidaţi vor fi in curind medici secun­dari ! Bolnavilor, sînteţi condamnaţi la moarte şi vice-versa. Bisturiu. INFORMAŢIUNI O HOŢIE INDÎUSNEAŢA Caseta misterioasă.—Antecedentele inculpă­rii luî. —Coincidenţă zdrobitoare. — Protecţiile inculpatului. Am anunţat în numărul de Vineri că un conductor de la poştă, I. A. Popescu, a fost arestat dimpreună cu soţia lui, ca in­culpaţi că au­ voit să sustragă de la vago­nul poştal Giurgiu­ Bucureşti, o casetă con­­ţinind 12.000 de lei. Iată amănuntele acestei afaceri: Caseta misterioasă Femeeei lui Popescu a fost prinsă joi, durind acasă, din curtea poştei, o casetă legată în fer şi avind destinaţia Rusciuc- Viena. Dusă la parchet, ea a declarat că a găsit-o în curtea poştei şi că nu ştie ce conţine. Deschizindu-se caseta, s’a găsit in ea pietre, pămînt şi bucăţi de­ sticlă spartă. Parchetul a arestat imediat şi pe soţul fe­mei, I. A. Popescu, conductor poştal­ şi sa pus pe cercetări. Antecedentele inculpatului Acest Popescu îşi dăduse demisia de la poştă acum 14 ani, de­oare­ce fusese impli­cat in sustragerea unei valori dintr’un plic recomandat cu destinaţia T.­Măgurele. Popescu a reuşit să scape de răspundere şi un alt impiegat a plătit suma sustrasă. Colegi de-ai lui cred însă că el n’a fost cu totul nevinovat în această afacere. Coincidenţă zdrobitoare Reintrat in serviciu acum de curind, Po­­pescu ştia că o casă de bancă din Rusciuc trimetea regulat bani unei alte case din Viena. El şi-a procurat o casetă de aceeaşi mărime şi de aceeaşi aparenţă cu caseta casei din Rusciuc, a aplicat pe ea peceţe, timbru şi ştampilă bulgărească, şi a dosit-o în localul poştei, aşteptind momentul pro- e pice. Vineri sau Simbătă trebuia să treacă prin gara Filaret caseta din Rusciuc, cu o va­loare de 12.000 de lei. Nevasta luî Po­pescu trebuia să ducă la gară caseta falsă pentru a o substitui celei adevărate. Ambele casete aveau acelaşi format şi aceeaşi valoare declarată,* asta probează pină la evidenţă vina lui Popescu şi faptul cert că are complici. Justiţia trebue să -i caute deci. Protecţiile inculpatului Se zice că un funcționar superior de la poștă, de­o­cam­dată nu­­ spunem numele caută cu oni ce preț ca să scape pe Popescu. MERCURI 1 FEBRUARIE Pentru a evita ori­ce bănuiala, mai adao­­găm că acest funcţionar superior nu fi ames­tecat de loc în afacere, că intervine fiind­că inculpatul are cu dinsul legături foarte în­depărtate şi foarte creştineşti de rudenie. D. Cezianu trebue să ştie despre cine voim sa vorbim şi sperăm că D-lui, spre cinstea poştei noastre şi pentru a se da un exemplu sever impiegaţilor necinstiţi, va convinge pe subalternul D-sale să -şi caute de treabă. Am anunţat că D. Suditu, primarul Brăilei, a cerut ministerului de interne autorizaţiunea de a creia un al doilea post de ajutor de primar.. Probabil că acest post va fi ocupat de D. Mihăilescu. Simbătă era ultimul termen pen­tru depunerea acţiunilor de la Banca Naţională în vederea alegerei de la 19 Februarie. S’au depus 8.200 acţiuni. Eri s’a ţinut în Giurgiu o întru­nire a opoziţiei pentru a protesta contra legei minelor. Au luat cuvîntul D-nii Iepurescu şi Porumbaru. Azi începe la Senat discuţia asu­pra proiectului de lege a minelor. Tot azi incepe la Cameră discuţia proiectului de lege pentru construc­ţia căilor ferate din iniţiativă parti­culară. Duminică la orele 12 s’a ţinut în sala lancea din Craiova Întrunirea conservatorilor, în vederea alege­rilor comunale de la 5 şi .Februarie. .A“­ vorbit D­niţ­a- Mişu Săulescu, Nicu Filipe­a, C. C. Arion, Ulise Boldescu­ şi Tîrnoveanu. In cursul săptămîneî acesteia, d. N. Filipescu, ales raportor al lege! pensiu­nilor funcţionarilor comunali şi jude­ţeni îşi va depune raportul pe biuroul Camerei. , Legea va fi votată în actuala sesiune şi de Senat şi va intra în vigoare pe ziua de 1 Aprilie. Zilele acestea se va convoca marele colegiu electoral, pentru a proceda la alegerea unui episcop în locul vacant al scaunului de Roman. Reuşita actualului locţiitor al scaunu­lui pare asigurată. Candidatura sa e sus­ţinută de conservatori. Azi se întruneşte Sinodul pentru a re­zolva chestiunile ce sunt la ordinea zilei. VREMEA REA Holera New-York, 29 Ianuarie.— Ştirile din toată America anunţă un frig foarte mare şi virtejuri de zăpadă. Multe persoane au murit de frig. In Florida toate culturile sînt nimi­cite ; pagubele se urcă la mai multe mi­lioane. Vînatul părăseşte pădurile şi se apro­pie de locuitori. Lupii se arată in bande. Constantinopol, 29 Ianuarie.—Tre­nurile continuă să sosească şi să plece în mod neregulat. De la 5 Februarie au fos­t cazuri de holeră şi 5 decese; la 6 au fost 11 cazuri şi 5 decese. Un caz la Pera Cea mai mare parte a cazurilor s’a produs pe Bosfor şi în cazărmi. Autorităţile cred că avind în vedere măsurile internaţionale luate şi frigul cel mare, primejdia de epidemie este înlăturată. CRONICA JUDICIARA Un nou proces literar Se ştie că librăria Socecy & Comp. a editat prima oară Poeziile luî Eminescu, din care fe­ricitul editor a tras pină acum vre-o 5 ediţiuni, mi se pare. Deputatul V. G. Morţun a editat în timpul vieţeî poetului Nuvele şi poeziile sale ine­dite şi mai in urmă Fraţii Şaraga din Iaşi au editat Scrisorile lui Eminescu şi ale surorei sale IFnrieta,­­ Volumul său de Poezii şi unul de Nuvele. In editura Timpului au eşit articolele sale politice şi azi fratele poetului, D. căpitan Eminescu a întreprins editarea scrie­rilor marelui şi nenorocitului poet, în mai multe volume, ce vor apare in fascicule. Pentru a edita scrierile lui Eminescu, libră­ria Fraţii Şaraga din Iaşi a contractat cu fra­tele poetului şi singurul sau moştenitor, cum­­părîndu-i dreptul de editură. Ah­, căpitanul Eminescu acţionează în jude­cată pe Fraţi! Şaraga ca să ’i plătească daune interese, sub cuvînt că nu S’a ţinut de terme­nul contractului. La rîndul lor, Fraţii Şaraga se pling că D. Eminescu le face concurenţa ne­loială, de­oare­ce după ce a vîndut dreptul de editare a operelor lui Eminescu, D-sa se apucă să le editezi pe propria sa socoteală. Procesul promite să fie foarte interesant pen­tru cestiunile importante asupra proprietăţii artistice şi literare şi a tuturor formalităţilor îngrăditoare ale acestui drept. Pină acum lupta serioasă nu s’a încins, de­oare­ce la prima înfăţişare ce a avut loc în ziua de 26 Ianuarie, înaintea tribunalului de comerţ din Capitală, reclamantul nu s’a prezentat, aşa că tribunalul a respins acţiunea cu cheltueli de judecată. E foarte probabil însă că D. căpitan Eminescu va face opoziţiune şi atunci proce­sul se va angaja serios. Vom ţine în curent pe cititorii noştri. Din carnetul meu­. Ce e violul 9 Furt cu efracţie. Divorţul 9 Falimentul căsătoriei. Falimentul 9 Divorţul cinstei comerciale. Chiţibuş. BULETIN ATMOSFERIC Institutul Meteorologic București 26 Ianuarie 1895, 12 ore ziua înălţimea barometrică la 0° . . . 753.9 Temperatura aerului.......................... 3.6 Vîntul potrivit de la NE.......................... Starea cerului acoperit............................ Temper, maximă de cri . . . . —P » minimă de astăzi . . . . — 4’ Temperatura la noi a variat între + 8° şi- IO1. Eri ploae înceată pină seara. In timpul zilei cald şi noros. Ploaea a fost generali; în Moldova de sus a nins mult. Noaptea puţină zăpadă. Barometrul s’a ridicat mult în toată ţara. Temperatura s’a coborît pretutindeni, mai ales în Muntenia. Astă­zi frig, timp liniștit. Barometrul con­tinuă a crește­—i. ŞTIRI MĂRUNTE Moarte subită.— Poliţia a fost avizată ieri că fe­meia Ecaterina M. Matei din strada Schitu maicilor No. 9 a încetat din viaţă fără veste, în locuinţa ei. Femeia era în vîrstă de vreo 40 de ani. Tripla alianţă Petersburg, 30 Ianuarie. — Novosti vorbind de reînoirea triplei alianţe, in­sistă asupra dragostei de pace a împă­ratului Wilhelm. Adaogă că, de la înţe­­gerea franco-rusească care face echilibrul triplei alianţe, nu mai există nici o ne­linişte. Ziarul exprimă dorinţa ca intenţiunile pacinice să poată fi realizate şi ca sa­crificiile ce se fac pentru armată să se micşoreze. Numai în aceste condiţiuni s’ar putea vorbi de o operă comună a popoarelor europene. •5^’tSStfcjtr:a ajpe--' ■ «*»•«. DIN FRANŢA Afacerea Raynal.—Antisemitismul Paris, 30 Ianuarie.— Comisiunea pen­tru ancheta Raynal a ascultat pe D. Millerand care s’a mărginit să protesteze în contra absenţei comisiunei de depu­taţi ai opoziţiei. D. Ailain Targé a imputat numai D-luî Raynal că a făcut imposibilă răs­cumpărarea de către stat. Camera.—D. Denis cere să interpeleze asupra revocărei D-lui Isaie Levaillant, vestier la St. Etienne, şi asupra rolului evreilor în administraţie. D. Levaillant, ca director al siguranţei generale ar fi intervenit pe lingă nişte magistraţi în favoarea unui evreu, urmărit pentru es­crocherie. D. Ribot respunde că chestiunea de religie nu există. Guvernul nu se preo­cupă să ştie dacă funcţionarii săi sînt evrei sau francmazoni sau dacă se duc la biserică , el respectă toate credinţele. (Aplauze). i). Ribot cere amînarea interpelărei peste o lună. — amânarea s’a votat cu 268 voturi contra 208. Camera discută apoi bugetul instruc­­țiunei publice. Roma, 30 Ianuarie. ,. Depeşi din Acera (provincia Caserte) anunţă că vr’o mie de persoane s’au dat la acte de vio­lenţă în contra păzitorilor accizuluî, din cauza taxei asupra vinatului. Autorii manifestaţiei au forţat uşa biu­­roului vamal, unde au năvălit, au furat casa de fer şi portofoliul şi ceasornicul amploiatului; apoi au dat foc biuroului de vamă. Apoi s’au dus la primărie, pe care au prădat-o şi au dat foc biblioteceî. Un detaşament de trupe venit din Nola, a restabilit ordinea. S’a deschis o an­chetă. ŞTIRI COMERCIALE Protestele pe ziua de 21 Ianuarie Iţri Kendler, Bacău, looo lei; C. Vasilescu, com. Bălenî, 1278 leî; Dumitru Ioachim, strada Soarelui 9, 2536lii;H. Bercovits & A. Bercovitz, calea Văcă­rești 137, fi­o o leî; Cristache Panaitescu, comuna Dă­­răşti, 268,5o leî; Hersch Edelstein, Birlad, 2oo lei; Marin Rădulescu, str. Mihai­ Bravu, 7oo lei; I. Gor­­nescu, Gabroveni, 44o lei ; C. N. Ştefănescu, str. Do­robanţi, 2ooo lei; Ludvik Rusdorfer, strada Carol 37, looo lei; D. Goldschligher, strada Vintilă 1,12ooo 1.; I. Arnold, Nerva-Traian 2, 6oo lei; Constantin Gri­­gore, comuna Poeni, 15oo leî ; Manole Boscu, calea Moşilor 388, 4oo leî; H. Vasilescu, cal. Griviţî, 123, 145 leî; Ion G. Stinghie, strada Pînzarî, 6oo lei; E. Ah. Focşaner, Călărași looo lei. ie * 44 Protestele pe ziua de 28 Ianuarie 1895 Ioan Stănescu, Roşiorî de vede, 500 lei; Moritz Mit­­telman, strada Ion 12, 300 lei; V. Georgescu, str. Sil­vestru 15, 4654­­0­­ lei; H. Pascal, str. Olteni 15, 279 lei; N. Braner, str. Lipscani, 204,75 lei. C­M Falitul Jacques Cornfeld a încheiat concordat 10%. DIN CÎMPULUNG (Corespondenţă specială a Adevărului) Iarna şi zăpada au încins oraşul nostru. Mort cum e în timp de iarnă, Cimpulungul pare şi mai mort sub giulgiul alb de omăt. La munte omătul a căzut în cantitate consi­derabilă. Prin multe locuri comunicaţia a fost întreruptă. Nenorociţii săteni cari anul ăsta au fost aşa de greu încercaţi de recolta proastă, acum nu mai au nici mijlocul de a-şi agonisi hrana zilnică prin transporturile la care se dedau. Mai mult, ei sunt ameninţaţi de a suferi şi inundaţii, cind zăpada cea multă va începe a se topi. In oraş nimic important, de la întrunirea liberalilor în care a debutat junele neofit Vin­tilă I. G. Brătianu. Nici n’aş fi luat condeiul să vă scriu, dacă bravii noştri­ Moş Teci, n’ar fi făcut să se vorbească de el şi aici. Barbarie cazonă La noî Moş Teacă nu se mulţumeşte să tira­nizeze pe soldaţi prin cazărmi, să se poarte a­­rogant cu lumea pretutindeni; el m­erge cu săl­­bătăcia nină a lovi pe femei în stradă. Ast­­fel un D. locotenent Constantinescu în­­tinnind pe D-na Iosefina Rudeanu, soţia de­functului avocat D. Rudeanu, a bătut-o în mo­dul cel mai barbar. D-na aceasta avea oare­care neînţelegeri cu soţia acestui ofiţer, care e fiica ei vitregă. Ori­care ar fi fost neînţelegerile dintre cele două femei, faptul acestui ofiţer nu e mai pu­ţini odios. A lovi pe o femee slabă şi care nu se poate apăra, e o infamie nedemnă de un om, fi el chiar crescut in cazărmi. Aflăm că ofiţerul va fi reformat. Aceasta nu e de ajuns. El trebue pedepsit în mod exemplar, pentru ca măcar pe viitor să fim scutiți de a semnala asemenea barbarii. Paprica. Anarhişti condamnaţi * •— Liege, 28 Ianuarie. — Procesul anar­hiştilor. Mueller We­steam a fost con­damnat la munca silnică pe viaţă ; doi acuzaţi, dintre cari Bacii, au fost con­damnaţi la 10 ani de muncă silnică ; 4, pirintre cari D-na Schlebach, au fost con­damnaţi la pedepse care variază între 4 ani şi 6 luni închisoare. Cinci au fost achitaţi. După verdict, Bach s’a purtat ca art nebun furios ; a insultat pe juraţi , s’a lupţit cu jandarmii, cari numai cu greu au putut să’l facă să iasă din sală. EDIŢIA A TREIA ULTIME INFORMATIUNI Consiliul de miniştri a discutat asupra necesitaţii de a se cere Cor­purilor legiuitoare noul credite pen­tru complectarea fortificaţiilor. Această hotărire a consiliului de miniştrii e o adevărată batjocură faţă cu starea de mizerie in care se află ţara. Vom reveni mai pe larg. Conservatorii vor mai ţine încă o întrunire publică în Craiova, Sîmbăta viitoare. Duminică a fost în Brăila o în­trunire de protestare, la care a vorbit D. Ferechide şi alţi oratori din localitate. La întrunirea liberalilor de Giurgiu a vorbit şi D. Fleva. la La întrunirea conservatorilor de la Craiova, D. Arion întrebînd pe liberali în numele căror idei, căror reforme, vor să vie la putere, D. Pop care se află în sală a cerut cuvîntul. I s’a comunicat că poate să vor­bească, însă D-sa a refuzat șî-a pă­răsit sala. Azi D. Nicu Ceaur-Aslan va de­duce pe biuroul camerei un pro­iect de lege prin care se modifică art. 10 din legea trimbrului, în sensul că hîrtiile stricate să poată fi înlocuite cu altele bune în schim­bul unei taxe de 5 bani. Atragem atenţia şefului de garnizoană asupra faptului că o sumă de ofiţeri fre­­cventează balurile mascate, mai ales cele de la Eforie, unde provoacă o mulţime de scandale şi neorîndueli. Oare nu se compromit pintenii prin asemenea fapte ? Primarul din satul Şebniţa, jud. Dolj, a ’mpuşcat alaltă­eri pe capo­ralul Negoescu din reg. 9 Călăraşi, pentru că’l prinsese furînd, îm­preună cu alţi patru soldaţi, paie de la un moşnean din sat. Primarul n’a fost arestat, dar va fi dat in judecata juraţilor. Regele şi Liga Un ziar unguresc, Budapesti Hírlap, spune că regele Carol ar fi chemat zilele astea la dinsul pe unii din «aderenţii» Ligei ca să’i roage «să împiedice acţiu­nea începută de Ligă în vederea unei pe­­tiţionări a poporului român de peste munţi la împăratul Frantz-Iosef» pentru intr­rea osîndiţior politici de la Seghe­­din şi Vaţ. Regele Carol ar fi accentuat în aceste convorbiri că «pentru Romînia ar fi o chestie aproape vitală, ca prietenia ei cu Austro-Ungaria să devină­ din ce in ce mai intimă, pe cînd acţiunea Ligei cultu­rale va avea ca urmare neapărată slăbi­rea relaţiunilor amicale.» De asemenea, el ar mai fi spus membrilor Ligei pe cari i-a chemat la dinsul, şi între cari gazeta ungurească numără şi pe principele Ghika, că liga «n’ar trebui să tulbure tentati­vele de pacînică înţelegere a cabinetului Bánffy», de­oare­ce împăratul Frantz- Iosef a pus ca o condiţie neapărată acestui minister pacificarea spiritelor. * Articolul acesta din Budapesti Hírlap ni-l semnalează biuroul Ligei din Bucu­reşti, fără nici un comentariu. Fraţii Andrei şi Gh. Popovici au in­tenţia de a deschide o fabrică de bere pe lingă fabrica lor de spirt. Adepţi ai lui Gambrinus, bucuraţi-vă.

Next