Adevěrul, iulie 1895 (Anul 8, nr. 2242-2271)
1895-07-22 / nr. 2262
ANUL vm-No. 2262 NUMERULJO BANI ABONAMENTELE încep la î și îs ale fiecare! luni •i u rumo m vinii numn « Bmcmrutl la casa ASMunsnufiEl •n( Judet* n Mtreinitate »sin na MANDATS LSI; ÎN STSSIMITATS ¡ « ■ » » » 8? umamnil^ n minau ADMINISTRAŢIA »MASUIL tiMCm NAtmUUl fOASSU KAlUMOSOKVtCI) EDIŢIA A TREIA 8M to fereşti Române de cain ehrein fa med SAMBATa 22 IULIE 1895, NUMERUL 10 SÂNI ANUNCIURILE Bucureşti şi Judeţe se primesc numai te Administraţie din Streinătate, direct la administraţie if la toate oficiile de publicitate ANUNCIURI LA PAG .IV.....................0,80 b. linii » »ui..........2,— iei » » » I............8.— » HQtKKTISLE fi SBCLAMBUI 8 LOl ] ‘ kt Porii, a**» « fliss^T* os Atejpoi If«. UN KUMBI VSGBI« 89 BAXI REDACTIA. num*. «*W®*I WAPONAU 9MKUL DIN SATIRA ZILEI C. Ressu Amicul nostru Ressu, fabricantul de vax, fa nu se confunda cu subscrisul), văzînd că, în urma afacerii Brenning, nu mai are nici un gheşeft de făcut, şi-a dat demisia din funcţia de primar. Cuconul Lascăr, milos cum e din fire şi ramolit din cauza unei vieţi îndelungate, i-a respins demisia numai pentru ca să-l facă în necaz şi să dovedească junimiştilor că nu îndeplineşte toate cererile lui Ressu. Acuma amicul nostru Ressu nu mai are decît o singură resursă pentru a dovedi tuturora că e sărac lipit pămintului. Să se facă văxuitor de ghete de vreme ce vaxul o să’l aibă gratis de la fabrica’I din Galaţi. Iar dacă la Galaţi II este ruşine să exercite această meserie, îi putem oferi un loc în Capitală, în colţul Bulevardului, unde poate fi sigur de o numeroasă clientelă. II rugăm numai sil se lase de vechile sale deprinderi şi să nu ciordească periile şi cuţitele cu vax ale colegilor, căci se poate intimpla să aibă iarăşi de a face cu judecătorul de instrucţie. Şi în asemenea împrejurări e bine să nu uite vorba turcului: Non bis in idem. Vax. fiu de-al lui Bussu). ??!! Mirarea e sentimental cel mai tocit în Romînia, totuşi, în faţa măsurilor luate de guvern pentru ca presa conservatoare să nu se ocupe decît foarte puţin de Macedonia sa fi chiar de loc, mirarea atinge enlmea manifestaţiei eî. II desfidem pe confraţii conservatori ca să desmintă aserţiunea noastră. La urma urme’ însă de ce i-am desfide? Ce sunt ei vinovaţi ? Aşa li se comandă, aşa fac. Nu-i nici merit, nic’ necinste pentru dînşii, ascultarea ordinului în împrejurarea de faţă. Dar guvernul! Ce are guvernul că vrea numai de cit să ne ascundă evenimentele care se petrec în Macedonia? Pe acolo nu’s nici Robescu, nici Ressu, nici Şuţii, ci numa’ Bulgari cari se bat cu Turcii pe un cap, sate arse, poate torturi, în sfîrşit deslănţuirea unei mari insurecţii. Şi ceea ce-i mai curios e că guvernul turcesc nu ne ascunde de loc gravitatea situaţiei, el ne spune drept că insurecţia e întinsă, că ea va fi on grefi potolită, că şi a convocat o parte din rezerve, etc şi etc. Atunci dar, încă o dată, ce interes are guvernul să ne împiedece de-a afla adevărul ? Curios, foarte chrios! Aşi da nu ştiui ce să pot afla ce mistere se ascund in această inesplicabilă atitudine a guvernului. --------- —,___agg.-------------------- Lynx. Mişelia unui prim-ministru Cu ce a păcătuit oare această nenorocită ţară pentru ca se îndure ruşinea de a avea un prim-ministru destul de mişel, pentru a răspinge, fără pic de ruşine, demisia escrocului Ressu din postul de primar al Galaţilor ? In ultima mea revistă mă refuzasem a crede la săvârşirea unui act atît de înjositor. Ştieam câ decăzutul Lascar Catargiu este capabil de multe mişălii, dar credeam că aceste migălii au şi ele o limită. M’am înşălat; perertare cetitorilor acestui ziar. Respingerea acestei demisii este pentru mine cea mai vie dovadă câ escrocul Ressu este mamat cu dovezi zdrobitoare, dovezi cu care poate urî cu dînsul în puşcărie mulţi conservatori în vază, printre cari o rudă foarte de aproape a lui Lascar Catargiu. Organul dinastiei Lahovary, care ar dori să vază muşamaua patronilor săi aruncată asupra hoţiilor din Galaţi, pentru a convinge pe petitorii săi de exactitatea migăliei comise de ministrul de interne, dă numărul ordinului ministerial prin care ramolitul Lascar Catargiu invită pe hoţul de Ressu a sta în capul primăriei de Galaţi. Acel migălesc ordin poartă numărul 26409. Tâlharul de Ressu, sfidând pe Lascar Catargiu şi pe Alex. Lahovary cu lista acelor cari au împărţit cu el mitele provenite din concesiunele date de, primăria de Galaţi, îmi aminteşte pe Arton, care ameninţa pe Dupuy, primul ministru francez, cu o listă de 104 deputaţi şi senatori prevarizatori în afacerea Panamalei. Ce umilire pentru făţarnicul de la interne, umilire mult mai simţitoare pentru fanariotul de la externe, dar bine meritată pentru aceşti doi tovarăşi în migălii. Iată cum se explică actul migălesc pe care la săvîrşit, acum patru zile, Lascar Catargiu răspingînd demisia lui Ressu, şeful unei bande de escroci cari exploatează, cu vrednicia de care el evit destoinici, — cuvintele neprihănitului (?!) primar în scrisoarea sa câtră protectorul seu—toate resursele primăriei de Galaţi, de şapte ani încoace. Acum o întrebare foarte importantă să impune : Cum vor primi D-nii Alex. Marghiloman şi Petre Carp această insultă artivipată de ministrul de interne, direct parchetului tribunalului de Galaţi, şi indirect colegului seu de la justiţie ? Dacă nu vorbesc de D. Menelas Ghermani, cauza este că D-sa se află în străinătate, dar sunt convins că ministrul de finance va accepta ori-ce soluţiune ar da amicii sei politici acestei grave chestiuni. Nu pot admite un moment că D-nii Petre Carp şi Alex. Marghiloman vor primi, cu braţile încrucişate, umilitoarea situaţiune creată lor în cabinet de chiar preşedintele consiliului de miniştri. Să nu ne ascundem după deget, să vorbim francamente şi pe faţă. In ministerul actual sunt două curente în faţa descoperirei hoţiilor din Galaţi.—Grupul pur conservator care, după vechea sa tradiţie, voeşte cu orice preţ a arunca muşamaua asupra acestor potlogării ruşinoase. — Grupul junimist care, prin ministrul justiţiei, este hotârît a tâca în carne vie, pedepsind fără cruţare pe toţi culpabilii, ori cum ar fi ei. Ordonanţa judelui instructor Caracaş dovedeşte că miniştrii junimişti sînt decişi a face un exemplu care va da roade bune, căci va băga groaza pentru multă vreme în funcţionarii cari ar avea apucături tîlhâreşti. Să nu uite D. Petre Carp declaraţia ce a fâcut, în Ianuarie 1892, cînd s’a unit cu bâtrînii conservatori . Am făcut această unire—a zis D-sa— pentru a da forțe noul partidului conservator, introducând în sinul lui elemente tinere și necorupte. De azi înainte partidul conservator se va îndruma pe calea unei ere nouS, era cinstei, era unei corectitudini mal prea sus de ori ce bănuială. In lupta ce s’a încins în sinul ministerului, îmi place a crede că voi vedea cinstea şi corectitudinea junimiştilor triumfând contra miteriei unui prim-ministru conservator, Alex. V. Beldimann, ducă-se pe unde au venit şi lase justiţia să-şî facă datoria fără a fi ameninţată şi fără a fi influenţată. Aceasta este independenţa magistratureî sub regimul D-lui Lascăr Catargiu. Dragoş. 1%%------------------------transformarea lui în pline, se face în mod mecanic. • Magazia. Griul se varsă în magazie prin nişte guri externe. De-acolo e luat cu elevatorii şi dus tocmai în etajul de sus şi aşezat în silosuri, un fel de beciuri înguste şi adinei. Silosurile comunică prin canale şi griul poate trece din unul în altul, după trebuinţă. Din aceste canale, prin care griul circulă cu ajutorul şurubului lui Arhimede, el se scoboarâ în vinturâtoare şi de-acolo greutatea i se înregistrează la un cîntar automat. De-acolo, prin canaturi subterane, el trece în moara. Moara. Aici griul trece printr’o curăţitoare care alege pămintul, pietrele şi mătura. De acolo trece prin două vînturători, printr’un aparat de cules neghina şi apoi la o cernătoare cu magnet, care opreşte ultimele necurăţenii precum şi bucăţile de fer sau alte metale care s’ar putea găsi din intîmplatre în grîă. Măcinatul. Măcinatul se face cu pietre de moară. O parte din grîă se macină în întregime şi făina servă pentru a se face pâine. Moara pentru făina de pesmeţi, dă două calităţi: făina din mezul griului şi făina provenită din coajă. Din cea d’întăi se face pesmeţi, cea de a doua se amestecă în părţi egale cu făina de pline. Anul acesta insă, făina asta va fi probabil dată la tărîţe căci griul a fost foarte măturat. Puterea de producţie Actualmente moara manutanţei din capitală macină 25000 de chilograme de grîu pe zi. Cuptoarele fac 8000 de raţii de pîine (1,130 de grame o raţie), atîta cît trebie garnizoanei din capitală. Restul făinei se trimete pe la alte garnizoane care au manutanţă. La nevoe moara poate da 40,000 de chile de făină şi cuptoarele 30,000 de raţii pe zi, plus 8000 de raţii de pesmeţi (600 gr. raţia). Natural că în asemenea caz ar trebui mărit personalul care astăzi e numai de 170 oameni. Piinea şi pesmeţii mi s’au părut de o calitate foarte bună, în tot cazul nu inferioară calităţei plinei negre care se consumă in capitală. Toate complicatele operaţii ale morii sunt datorite unei maşini de 250 cai putere. Alte manutanţe Moara e numai în capitală. Manutanţe mai sunt insă la Craiova, T. Severin, Piteşti, Tirgovişte, Buzău, Focşani, Galaţi, Roman, Iaşi şi Constanţa. Armata mai posedă un oarecare număr de manutanţe ambulante, de campanie, îmbunătăţiri viitoare Pentru ca manutanţa din capitală să fie complectă, ii mai trebue cilinare de fer un loc de pietre, luminat electric şi o linie care s’o lege cu gara de Nord. Toate aceste îmbunătăţiri au fost admise de ministerul de râsbolă, Index, provocată de atacul din Melnik de către insurgenţi. Cercurile oficiale declară în mod categoric că convocarea redifilor nu e îndreptată în contra Bulgariei, că ea are un caracter cu totul defensiv şi că are de scop de a pune oraşele menţionate la adăpostul atacurilor. Ei bine, ce te faci, Ghincule ? Cum să pomeneşti de aceste lupte noi când în ajun ai desfiinţat pe toţi luptătorii ? Cum să compromiţi politica guvernului ? Dar deşteptăciunea presei guvernamentale e fără de margini. Aşa Ţara a suprimat telegrama, pur şi simplu, şi n’a voit s’o aducă la cunoştinţa cititorilor eî. Timpul a publicat, ce e dreptul depeşa, dar cu litere mici, pe cind o altă depeşă din Sofia, care bătea în struna guvernului nostru, a publicat’o cu litere mari. Constituţionalul a făcut pe plagiatorul confraţilor săi. A doua zi, adică Miercuri, soarta nemiloasa a rezervat ziarelor conservatoare şi alte surprinderi, o telegramă particulară ce am primitdin Sofia ne-a vestit că două lupte sîngeroase sau dat în Macedonia la Perin şi Giumaia şi că Turcii au dat foc mai multor sate. Faţă cu aceste nenorociri cari se succed trimet confraţilor mei din presa guvernamentală expresiunea celor mai sincere complimente de condoleanță. .....- ■ ASfc--------------------— Memphis. Magistratura Conservatorii îşi laudă, fără rezerve, toate actele domniei lor şi, printre cele mai însemnate nu se sfiesc a vorbi de inamovibilitatea şi ridicarea prestigiului magistraturei. Aceste laude platonice, foarte folositoare la vremuri de reclamă, cînd adversarii trebuiesc înfundaţi, se transformă în cea mai cinică atitudine faţă de magistratură, în hulirea mult vestitei independenţe cînd interesele nedemne ale partizanilor sunt în joc. Cazul de la Galaţi este foarte semnificativ. Ordonanţa judecătorului Caracas dată în afacerea Brennig a răscolit întreaga presă conservatoare care s-a năpustit asupra magistraturei. Ziarele cele mai apropiate de guvern, ziarele personale ale miniştrilor nu mai cunosc nici o rezervă, magistraţii sunt maltrataţi, ameninţaţi şi desconsideraţi, presa unei părţi a guvernului se ceartă cu presa celeil’alte părţi din guvern în privinţa respectului datorit magistratureî. Adică, nu zău, de ce ar mai fi stînd la putere aceşti Domni conservatori dacă nuşi mal pot stăpîni patimele, daca nici măcar de ochii lume! nu pot păstra o atitudine demnă ? Unde oare s'a mal văzut o asemenea anomalie ? Care partid, care guvern, care ţară a mai prezentat vre-o dată un asemenea spectacol scandalos ? In ce colţ uitat al lume! s’ar tolera un guvern al căruia membri şi-ar permite luxul de a se certa în public, de a se învinovăţi de toate infamiile şi de toate trădările ? Unde s’ar permite ca ziarele cele mai autorizate ale guvernului să atace magistratura ţăreî tocmai atunci cînd lucrează cu deplină autorizare a ministrului de justiţie ? Unele ziare conservatoare au pomenit de o justiţie sălbatecă şi hotentotică. Dacă e ceva sălbatec în România la ora actuală, apoi desigur este imorala prezentare a guvernului şi lipsa celui mai elementar bun simţ în sînul ministerului. Dacă aceşti oameni şi-ar înţelege situaţiunea de sigur că ar pune capăt acestui spectacol şi ruşinos şi păgubitor. Dacă Domnii actuali miniștri nu mai sunt capabili să guverneze cu demnitate, plece. DE LA RESSU CITIRE... — Parabolă din veacul al XIX-lea — ... După ce Ressu fu prins cu mina in sac şi judecătorul de instrucţie ii dovedi din fir in păr potlogăriile,—în faţa acestei grave ofense pe care judecătorul i-o aducea nu-i răminea deschise pungaşului de cit două căi: să provoace la duel pe judecător sau să-l dea în judecată; a treia cale, calea la Văcăreşti nu era încă deschisă pentru feţe atât de simandicoase ; ea era rezervată pungaşilor de bilciu, şi şi aci se făcea o escepţie pentru bilciul... politic. Ressu alese calea a doua. La judecată, pungaşul deschise şedinţa cu solemnitate. Pe banca acuzaţilor judecătorul sta zdrobit şi căit. Desbaterile fură scurte. Judecătorul făcu mărturisiri complecte. Atunci Ressu se ridică şi citi următoarea sentinţă: «In numele lui Lascăr Catargiu: «Condamn pe judecătorul de instrucţie să-şi dea demisia irevocabilă, pe care din împuternicirea guvernului pe care-l reprezint aci, declar că o şi primesc.» Judecătorul condamnat nu făcu apel. Şi aşa se făcu dreptate, după principiul care domina pe vremea aceea şi in ţara aceea, şi care glăsuia astfel : «Hoţii cei mici la puşcărie, judecătorii la carantină şi hoţii cei mari la lucru.» Şi Ressu se întoarse la lucru... --------------------------------------------------- Rad MANUTANŢELE MILITARE Origina lor.— Manutanţa din Capitală.— Modul cum funcţionează ea - Puterea de producţie. Alte manutanţe. — îmbunătăţiri viitoare Origina manutanţelor înainte de 1878, armata noastră se furniza cu pline şi cu pesmeţi de la particulari, conform sistemului german , că o unitate militară să fie întreţinută de locuitorii garnizoanei in care se află ea. Două pricini au determinat pe stat să fabrice el singur pîînea pentru armată : gheşefturile numeroase care se făceau cu aprovizionarea, şi neputinţa pentru unele oraşe mici de-a furniza cantitatea şi calitatea cerută de pline, cu preţuri convenabile. Manutanţa din Capitală a fost fondată în anul 1878 şi se află în rînd cu cazarmile de la Malmaison. De atunci şi pină astăzi ea s’a mărit şi s’a perfecţionat necontenit, ajungînd aproape o instituţie model. Fiind date gravele evenimente politice prin care trecem, manutanţele militare pot fi chemate să joace un rol foarte mare în caz de război şi de aceea am crezut că ar fi foarte interesant să aduc la cunoştinţa cititorilor « Adevărului» amănunte asupra acestor importante instituţii militare. Manutanţa din Capitală fiind cea mai mare din cite există, mă voi ocupa numai de ea. Modul cum funcţionează Griul se cumpără de la proprietarii din judeţele cele mai apropiate de Capitală. Total, de la descărcarea griului şi pină la DIN CARNET Decepţiuni Presa guvernamentală se găseşte bintuită, pe lingă căldurile tropicale care ne supără pe toţi, şi de o năpraznicâ decepţiune. Şi iată de ce : Miniştrii conservatori, crezîndu-se în adevăr, atotputernici, au socotit că, printr’o singură trăsătură de condeiu, au să poată desfiinţa răscoalele din Macedonia, precum în attea şi atîtea Împrejurări au desfiinţat libertatea alegerilor, libertatea presei şi celel’alte libertăţi ca la Viana. Cînd ai pe D-nul Carp în minister toate î ţi sunt permise, D-sa a pacificat odinioară Europa, D-sa şi-a venit altădată monoclul intre Franţa şi Germania, oare de ce să nu puie la rezon pe nişte pîrliţi de bulgari macedonieni. Aşadar, cu Începere de la 15 Iulie curent, întreaga insurecţiune macedoneană a încetat pentru guvernul nostru cît şi pentru cele patru gazete ale sale. Degeaba telegraful aduce veşti contrarii, de geaba chiar din Constantinopole vin ştiri războinice, de geaba mor bieţii volintiri pentru Svoboda di smart, adică pentru patrie şi libertate, căci conservatorii noştri nu vor să ştie de nimic. Din momentul ce dînşii au suprimat revoluţia nimenea nu mai are dreptul să o facă. Dar pe ziua de Marţi presa partidului guvernamental a fost pusă la grea încercare, o telegramă expediată din Constantinopole spunea : încercarea de atac de la Melnik se confirmă, dar ocuparea acestei localităţi de către insurgenţi nu s’a semnalat încă, întrebuinţarea constatată a dinamitei de către insurgenţi a cauzat o indignaţiune vie printre Turci. Mişcările bandelor macedoniene demonstrează că acestea sunt comandate de ofiţeri bulgari. Convocarea redifilor nu s’a făcut decit pentru oraşele Seres, Drama, Neverkok şi Melnik care n’au avut garnizoană pină acuma şi a fost Deputafia (Corespondenţă particulară a Adevărului) Sofia, 18 Iulie. Ruşii şi prinţul Ferdinand.Consecinţele probabile ale demersului deputăţiei bulgare. — Prinţul în primejdie.Un singur mijloc. După 15 zile de închinăciuni şi tînguiri pe la Petersburg, deputăţia bulgară e în sfirşit pe drum spre casă şi peste douătrei zile va fi la Sofia. Desigur rusofilii bulgari o vor primi în triumf.... Ce-a făcut însă această deputăţie la Petersburg ? A căutat să cîştige din nou iubirea ruşilor, de atîţia ani pierdută. Ruşii înţelegînd că acum e momentul de a lovi în prinţul Ferdinand, au primit cu foarte multă afabilitate deputaţiunea bulgară; şi la tînguirile ei au răspuns că Rusia totd’auna a iubit pe bulgari, şi că nici odată nu i-a uitat. Aceasta era vecînica melodie ce se auzia, dar de prinţ nici o vorbă măcar lăsînd a se înţelege printr’un rezonament , contrario că iubeşte pe bulgari dar urăşte pe prinţul Ferdinand. Rezultatul deputăţiei Dacă deputăţia a avut un succes în Rusia, el nu poate fi de loc îmbucurător pentru Bulgaria, afară numai pentru aceia d’aci cari ar dori iar o criză dinastică. Rezultatul acesta ar putea avea chiar consecinţele cele mai dezastroase pentru Bulgaria şi poate chiar pentru întreaga Europă; şi iată de ce : In ultimii opt ani Rusia perduse deja nădejdea de a mai juca un rol aci, ea credea că bulgarii vor căuta a se da de acum în partea marilor puteri din vestul Europei ca să poată ţinea piept colosului de la Nord, inamicul atît de periculos al tuturor popoarelor balcanice. Şi cum ruşii cu toată lupta ce au dus-o pînă la 1888 văzuseră că nu reuşesc, îşi luaseră speranţa de a mai reuşi şi făcînd tabula rasa peste chestiunea bulgară îşi întorseseră privirile către Asia. Astfel Europa era liniştită şi Bulgaria putea să se dezvolte fără a fi zilnic hărţuită de vecinicile intrigi ruseşti, cunoscutul sistem rusesc de a sugruma un popor asupra căruia are puţină influenţă. Dar se vede că bulgarilor li s’a urît cu viaţa liniştită şi căutind ocupaţiuni iritante au trimis deputaţiunea la Petersburg pentru ca să roage pe ruşi să nu-i uite şi să le trimeată din nou consulii cari să găzduiască pe acei ce vor să pescuiască în apă tulbure. Rusia, după cîte se vede, nu se lasă a fi mult rugată şi în curînd poate vom avea aci iarăşi consuli ruseşti. Anglia şi tripla alianţă, văzînd cu ochi răi amestecul din nou al Rusiei în afacerile Orientului Europei, caută a face tot posibilul de a împedica aceasta, căci liniştea Europei se vede ameninţată deoarece această schimbare bruscă în politica rusească, tocmai în momentul chestiunei macedoniene, se poate interpreta în diferite feluri. Luptă de intrigi Rusia şi-a reîntors deci privirile către Orientul Europei şi Bulgaria a redevenit centrul de acţiune* al politicei sale. Dar cum nici Anglia cu tripla alianţă nu se vor da bătute aşa uşor, se va începe aci o luptă între aceste mari puteri