Adevěrul, noiembrie 1895 (Anul 8, nr. 2358-2385)
1895-11-01 / nr. 2358
2 CRONICA JUDICIARA Pentru un cal! Ioniţa Constantin căra nâsip la noua clândire a Poştei Centrale. Ungurul Mihai Verghel, din nebăgare de seamă, din neglijenţa sau din rea voinţă, a manevrat aşa de râu transportarea materialului că o căruţă Decauville s’a răsturnat peste calul nenorocitului căruţaş, tăindu-i picioarele. Nebun de durere, Ioniţa s’a aruncat asupra calului estropiat gemind şi plingind. Din munca acestei vite işi hrănea el familia, opt copii şi nevasta—şi azi se vedea sărăcit, aruncat pe drumuri, muritor de foame ! — Cine e hoţul, care mi-a ucis calul, să-i beau sîngele, urla nenorocitul, plingind pe cadavrul tovarăşului sau de muncă. Un prieten i-a şoptit numele lui Mihai Verghd şi Ioniţa scos din minţi, cu un ciomag şi cu un ciocan în mină se repezi asupra ungurului. Speriat acesta Începu să se ascundă după oameni, pinâ cînd a fost ajuns şi lovit d’untii cu ciomagul peste spete, iar mai apoi cu ciocanul In cap. Pliat de singe, victima căzu jos, fără de cunoştinţă. Dus la spital, Verghel a trebuit sa sufere operaţiunea trepanaţiunei, aşa că azi numai pielea li acopera creerul. La fiecare moment e ameninţat cu moartea din cauza acestei teribile răni. Dat in judecată, graţie împrejurărilor în care s’a comis faptul, tribunalul n’a osindit pe pirat de cit la cinci-zezi de lei despăgubiri. Atlt partea civilă, cit şi procurorul au făcut apel şi Curtea, în lipsa prevenitului, l’a osindit de astă-dată la un an de zile de închisoare, 200 de lei amendă şi cinci sute de lei despăgubiri civile. Făcind opoziţie, Ioniţa Constantin, după multă caznă din partea avocatului, se vede definitiv osindit, la o lună de zile Închisoare şi trei sute de lei despăgubiri. — Aoleo m’a mâncat fript, exclamă apelantul cu ochii plini de lacrimi, m’a lăsat pe drumuri hoţul de ungur ! Chiţibuş. --------------------------------------------------------- ECOURI DIN STRĂINĂTATE O jertfă, a ştiinţei.In lupta împotriva bacilitor, duşmanii cei mai primejdioşi ai omenire!, oamenii da ştiinţă au repurtat multe izbînzî, dar din nenorocire de multe ori şicercetătorii îndrăzneţi au sucombat, cu toată precauţia lor. Un caz trist de felul acesta se relatează din Moscova. Profesorul da bacteriologie de la Universitatea din Moscova, Wortow, a căzut jertfă ştiinţei. El experimenta cu nişte microbi, cari se aflau Intr’o sticluţă; aceasta s’a spart şi o ţandără răni pe savant la gît. Virusul pătrunse ast-fel in corp şi microbii pe cari el voia să-i utilizeze la uşurareasuferinţiior, ii aduseră moartea ----------»—di*» » •›Ř*}›?—»---------- Ştii! Mărunta * Aflăm că în curînd va apare o revistă populară medicală cu titlul Sănătatea copiilor sub direcţia cunoscutui nostru medic de copii D. dr. Rappaport. Această revistă se va ocupa In special de creşterea copiilor, de boalele la cari sunt expuşe, de mijloacele de a le preveni şi a le combate la timp. Noi felicităm pe D. dr. Rappaport pentru nemerita idee ce are de a populariza asemenea cunoştinţi, cari in adevăr vor fi de mare folos mumelor. Lipsa unei asemenea reviste fiind foarte simţită la aoi, anunţăm cu plăcere apariţia ei şi-i dorim isbînda. * Se aduce la cunoştinţastudenţilor făcutţâţei de ştiinţe din Iaşi că, în ziua de 6 Noembre 1896, se va ţine concurs pentru acordarea unei burse de 100 lei pe flana decătre Academia Română, unui student al acelei facultăţi din fondul Adamachi. * Tragerea la târleţ bisericei Sfinta Treime din Ploești, s’a amînat din nou pentru ziua de 26 Noimbre. * In curind va apare în editura Magazinului conservatorului „Mrba inginerilor* de C. S. Stânulescu, elev al școalei de poduri. Această frumoasă sîrbă va fi dedicată inginerilor romîni. * Joi 2 Noimbre se va întrunila școala de poduri comisiunea compună din D-nul C. Sturza, directorul şcoalei, David Emanoil şi S. Haret, pentru a desemna un candidat la bursa Adamachi. * Serviciul depunerilor şi consemnărilor de la Casa de depuneri, consemnaţiuni şi economie face cunoscut că cu începere de la 1 No embre 1895, pentru toate depozitele și consemnările în numerariu, casa va bonifica depunătorilor o dobîndă de 2 la sută pe an. Această dobîndă se va servi în condițiunile art. 6 din legea de la 29 Aprilie. ------------------------+9W----------------------- Discursul lui Salisbury PARIS, 30 Oct — Cea maii mare parte a ziarelor consideră discursul lordului Salisbury ca fiind de natură a calma neliniştea în privinţa păcii europene. LONDRA, 30 Oct. — «Times», «Danghews» şi «Standard» vorbind de discursul lordului Salisbury exprimă mulţumirea lor în privinţa asigurării că s’a stabilit o înţelegere între puteri în privinţa chestiunei armeneşti. «Standard» zice că cuvintele grave, dar nici de cum neliniştitoare ale primului ministru nu pot decit să inspire încredere opiniunei publice. Acelaş ziar primeşte din Constantinopol ştirea că toţi ambasadorii s’au dus dus aseară la Ildix-Kiosk. Circulă ştirea că marele vizir va fi din nou înlocuit. CRONICA Colori pentru speriat.— Meşteşugul racilor. „Bine facem ? Rugăm pe cel de la Lumea Nouă să nu creadă că vrem iar să ne batem joc de dinşii pe motiv că bătaia de joc porneşte de data asta chiar din parte-le, după cum se va vedea din cele ce urmează. De pildă : «Colori pentru speriat sunt dese la animale. Dacă vre-un animal e Înzestrat cu oare-şi cam Însuşiri vătămătoare, aşa că îndată ce’l cunoaşte cineva, se fereşte din calea lui, atunci fireşte că îl lasă In pace.» (L. N. ilustrată, pag. 7). Deschidem o subscripţie publică in favoarea aceluia care in termen de trei ani va putea dezlega comedia de mai sus. Alta: «Un rac de mare iscusit. E un fel de raci fără nici o apărare, aceştia au găsit alt meşteşug : poartă în spate cite o anemonă...» (Idem ilustrată, pag. 7). Credem că suntem de-o imparţialitate exemplară dind fenomenului acestuia următoarea explicaţie : Sint două feluri de raci, unii cari au găsit deja un meşteşug, fie că’s cizmari, miniştri, ziarişti, etc., alţii insă geloşi pe cei d’initiu, s’au apucat de alt meşteşug: au luat dite-o anemonă inspinare. Acest comentar nu poate fi dezminţit de celebrul autor al rindurilor puse în ghilomele. « ♦ * Nu putem termina mai bini aceste clare citaţii din L. Nouă ilustrată de cit cu clarisimul Început al articolului «Facem bine» din L. Nouă politică, articol iscălit de D. I. Nădejde : «Facem bine ? se vor întreba unii din socialişti. Nu vom face numai rǎu liberalilor fără nici un folos pentru ideile noastre ?» La care, animalele colorate şi racii cu meşteşug pot răspunde : «Rau faceţi. Liberalii pot să nu se supere, noi însă ne supărăm grozav de modul cum ne trataţi şi credem că D. Manliu se va asocia cu noi, in numele limbei Strămoșești.» Tab. --- - — -----------—— .... Buletin comercial (Corespond particulară a ziarului Adevărul) Brăila, 29 (lOi Octombrie 1895. Timpul urmind a fi favorabil, lucrările cîmpului sînt în mare parte terminate pe Continent, transportarea mărfurilor pe pieţele de consumaţiune au început a deveni mai însemnate A ploat în America, nu sa poate încă cunoaşte, dacă aceste ploi intirziate vor fi de mare folos semănăturilor de toamnă. Timpul înaintat nu permite alte semănături şi suprafeţele cultivate rămîn fără îndoială inferioare celor doi ani din urmă Tîrgurile In Anglia urmează a fi susţinute. Stockurile actuale sunt inferioare celor din ultimii 2 ani şi deşi sosirile în cursul acestei săptămîni au fost ceva mai numeroase, totuşi încă sunt insuficiente pentru a acoperi trebuinţele consumaţiune. Preţurile începuse a se ameliora, dar au cedat în urma ştirelor slabe din America. MERCURI 1 NOEMBRIE ■i.IVM. Situaţiunea tîrgurilor în general este mai puţin satisfăcătoare decit în ultima săptămînă Stockul vizibil a crescut în mod neaşteptat în America şi din Rusia ofertele au devenit mai numeroase vînzători, arâtîndu-se mai dispuşi a accepta preţurile de astăzi. Revista hebdomadară „Beerbohm“ din Londra descrie situaţiunea tîrgurilor de cereale în modul următor: „Comerciul de grins părea dispus a se arăta susţinut, slăbirea însă a preţurilor în America a fost prea însemnate pentru ca aceste bune dispoziţni să se poată menţine. Sosirile considerabile de grine de primăvară pe pieţea Americei, sunt fără îndoială cauza principală a slăbire! tîrgurilor de acolo. Această supra-abondenţă nu poate insă dura mult timp şi lipsa ce a dat recolta griului de toamnă se va resimţi. Stockul vizibil a crescut în America în mod mult mai însemnat de cit se aştepta, în acelaş timp depozitele s’au înmulţit în porturile Rusiei în aşă cantităţi ca cumpărători sunt forţaţi a păstra cea mai mare rezervă. Pe de altă parte, scăderea stockului în Liverpol in tot cursul lui Octombrie este un fapt care merita totă atenţiunea, mai ales că este aproape sigur ca sosirile de grine străine vor ramînea sub cantităţile necesare consumaţiunei. Scăderea stockului şi slăbirea preţurilor sunt două fapte care nu merg Împreună, afară numai dacă cantităţile plutitoare (flotant), se vor compensa prin expediţiuni mult mai însemnate, cea ce este puţin probabil.“ Grev. Piaţa noastră a fost slabă în tot cursul sâptămîneî cu preţuri spre scădere. Vînzătorii s’aratau mai dispuşi de a face noul concesiuni, şi deşi sosirile au încetat de a fi numeroase, preţurile au scăzut cu 0,30c. de hect. in special pentru qualitâţile de mijloc. Operaţiunile în general au fost limitate şi nu s’a cumpărat decit strictul necesar pentru acoperirea vechilor angajamente, preţurile noastre menţinîndu-se încă peste paritatea celor de afară. Ştirile din America şi Continent fiind puţin mai susţinute ori şi astăzi, şi tendinţa pieţei noastre s’a întărit în consecinţă. Stockul vizibil se menţine neschimbat la suma de hect. 360.000, ceea ce denotă că dacă transacţiunile au fost limitate în cursul săptâmînei nici sosirile nu au fost însemnate. Secară. Marfa disponibilă urmează a fi bine ţinută; produsele noastre se vind cu înlesnire în interiorul Germaniei pentru a fi amestecate cu cele indigene Predările depărtate sunt mai slabe în urma ofertelor mai numeroase din Rusia. Preţurile aproape fără schimbare Orz. Calităţie inferioare sunt în bună cerere pentru predări prompte. Cele bune grele sunt mai neglijate Porumb Calm fără schimbare. Guvernul italian oprind importaţiunea porumburilor ce nu sosesc în stare bună, sănătoase, produsele noastre din anul curent ce nu sunt de bună condiţiune nu găsesc cumpărători chiar pe preţuri foarte scăzute. Marfa comună de condiţiune de mijoc de Lb. 57,58 obţine din magazie fr. 5.60/600. Portocalii sunt căutaţi cu fr. 7 şi in sus, după faţă şi condiţiunea lor. Navluri, in scădere, şlepuri oferite. Măgurele 1000 kile se poate lua cu fr. 22.10. Giurgiu 7/800 „ „ , cu 1.80 90. Caza Marmorosch Blank et Comp. Guvernul a ordonat ca preparativele care rămîn de făcut să se execute cît mai curînd cu putință. MARSILIA, 30 Octombre. — Guvernul a dat ordin la Toulon ca încrucișătorii de clasa I-a Muiral Courbet, Garnier şi Faucon să fie gata de plecare în Orient. Banca otomană CONSTANTINOPOL, 30 Octombre. In cercurile competinte se preţueşte la un milion lire pagubele Băncii otomane în depozitele şi titlurile de speculaţiune. Aceste pagube sunt cauzate încă şi de alte operaţiuni şi de lichidarea parţială. Reservele Băncii se urcă la aceeaşi sumă. CONSTANTINOPOL, 30 Octombre. Bursa şomează. Silinţele în vederea compensării valorilor locale au rămas fără rezultat. Banca otomană, pentru a asigura publicul a decis să publice bilanţul sau precum şi bilanţul valorilor locale. --------------------------------------------------- Rezboiul civil în Turcia Intervenţia armată a puterilor CONSTANTINOPOL, 30 Octombre. In Sandjakul Marash s’au produs Învălmăşeli între trupe şi armeni. Se aşteaptă pe mîine sau pe poimîine liberarea garnizoanei din Zertim, asiedată de armeni. VENEŢIA 30 Octombre. — Escadra destinată* să piece în orient cuprinde corăbiile de rezbel: Etna, Volturno și Veniero. 1UL1TIR &lru.IlSFEfll& Imatiftutui matiaoririagio Jiumrsşti, 28 Odombrit 1895, 12 on zim înălţimea barometrică la . . . 0° 756.4 Temperatura aerului C° ..... 16.8 Vîntul tăricel de la Sud Starea cerului acoperit. Temperatura maximă de eri 19° , minimă de astăzi „ 9° Temperatura la noi a variat mntre-+-24 m s şi+5° Ed timp foarte frumos şi cald p nă seara. Noaptea puţin nor şi vînt tăricel. Barometrul s’a coborît puţin în toată ţara. In Muntenia temperatura a fost mai ridicată. In multe localităţi din Moldova de sus a plouat puţin noaptea. Astă-ni nor care se menţine, dimineaţa răcoare Barometrul se coboară binișor- Grevul maiorilor1 Un mare număr de maiori,— toţi aceia, cari au împlinit zece ani de serviciu în acest grad, —sînt hotărîţi să se pună în grevă faţă de o dispoziţie a ministrului de finance, D. Gogu Cantacuzino. D. Cantacuzino, pentru a face economii în budgetul de cheltueli, a hotărît ca să reducă cu începre de la 1 Aprilie gradaţia maiorilor, cari au împlinit zece ani de serviciu. In urma acestei măsuri toţi maiorii sînt hotărîţi să-şi reguleze drepturile lor la pensie pe ziua de 1 Aprilie viitor. D. colonel Tell, actualdirector al arsenalului va fi transferat la Iaşi ca şef al statului major. In locul D-sale va fi numit D. colonel Năsturel, actual director al artileriei în ministerul de razboiu. D. loc.-colonel Mareş va fi înaintat colonel şi numit director la ministerul de razboiu. D. colonel Desforges terminînd lucrările sale geodesice în împrejurimile Capitalei a plecat aseară în Franţa. D. D. Zoriţă, membru al comisiei interimare din Galaţi, şi-a dat din nou demisiunea motivînd prin faptul că nu vrea să stea alături de V. Malaxa. D. Bastachi, procuror general al curţii de apel din Galaţi, a făcut opoziţie în contra sentinţei Curţii de Casaţie, sentinţa prin care procesul panamatei se transferă la Curtea din Iaşi pentru suspiciune legală. Opoziţia se va judeca la 6 Noembre. Consiliul sanitar superior într-o serie de şedinţe se va ocupa cu măsurile ce urmează să se ia în privinţa mortalităţii copiilor, care a luat mai ales la ţară proporţii îngrijitoare. Primim o plingere a mai multor cetăţeni din Huşi cari sunt foarte indignaţi că D. Fieva a numit poliţaifi în acel oraş pe faimosul A. Ghiţescu, sbirul lui Teleman. Nu ştie oare D. Fieva că acest individ a torturat în modul cel mai îngrozitor pe ţăranii din Bobotin, cari protestaseră în contra legei maximului. Circulara, D-le Fieva, circulara ; noi n’o uităm și regretăm că D-ta o cam dai uitărei. Disidenţa din Galaţi Azi dimineaţă au sosit în Capitală D-nii G. Gamulea, C. Toneanu, D. Zorila şi Em. Vulpe. Dinşii se vor prezintă azi D-lui Fieva spre a-i cere înlocuirea D-lor Malaxa şi Secchiaris in funcţiunile, de preşedinte al comisiei interimare şi prefect la Galaţi. In cazul cînd nu li se va da satisfacţie, sunt hotărîţi a trece in opoziţie şi a combate cu înverşunare pe colectiviştii din Galaţi. Libertatea alegerilor D. N. Fieva a trimis următoarea circulară prefecţilor din ţară: Am primit din diferite localităţi denunţări, şi chiar colegi de ai D-voastre mi-au raportat că unii din funcţionarii numiţi de fostul guvern, şi ocupînd încă funcţiunile lor, fac propagandă pe faţă în public şi se cred în drept a lucra, deşi funcţionari, ca agenţi electorali ai oposiţiunei. O asemenea atitudine din paşte-se constitue o gravă abatere dela îndatoririle lor. Guvernul a declarat, în mod solemn că ţara va fi chemată, prin nouile alegeri, a se pronunţa în libertate. N’a intrat, însă, şi nu poate intra în mintea nimănui că, dacă guvernul nu permite funcţionarilor săi a se transforma în agenţi electorali pentru partizanii săi, va îngădui ca ei să facă acest lucru în contra amicilor săi. Aceasta ar constitui o anomalie care trece dincolo de bunul simţ al fiecăruia. Vă atrag, dar, atenţiunea D-voastră în această privinţă, şi vă rog ca pentru orice caz de asemenea natură, care constitue o adevărată abatere de la datoriile ce incumbă agenţilor publici, să raportaţi, cerînd depărtarea celui abătut, dacă el depinde de administrația D-voastră, rămînînd ca pentru cei dependenți de alte administrațiuni să li se comunice prin noi asemenea abateri. Ministru, N. Fieva. Ancheta la Eforie Ministrul de interne, D. N. Fieva, a trimis un ordin la Eforia spitalelor civile, invitind pe efori ca în termen de trei zile sâ’î raporteze în mod amănunţit asupra acuzaţiunilor formulate de Adevărul. ( In caz contrar, ministrul de interne pune în vederea erorilor, că va ordona o anchetă, suspendînd pe efori din funcţiune. Suntem pozitiv informaţi că D. Fieva a cerut Eforiei să-i facă un raport amănunţit asupra celor denunţate de directorul Adevărului în chestia nababului Cantacuzino. D. Efor Ghica ar fi foarte dispus să înlăture pe nabab din consiliul Eforiei, dacă îl ajută și D. Fieva. Mai suntem informați că faimosul Matern Drăghiceanu, a fost revocat din postul pe care-l ocupa. ------------------------------------------------- Panica financiara VIENA, 30 Octombre.—La Camera deputaţilor, D-na Sters, liberal, cere de urgenţă guvernului să facă o anchetă şi să informeze Camera asupra punctului de a şti dacă ultima panică de la Bursă n’a fost provocată de cause locale ; întreabă apoi ce măsuri legislative şi administrative îşi propune să ia guvernul spre a lecui răul. Propunerea se va discuta la sfirşitul şedinţei. D-na Hanck, antisemit, interpelează guvernul în aceeaşi privinţă şi întreabă cum va împiedica pe viitor guvernul această prădare a publicului. PARIS, 30 Octombre.—După «Rappel» stabili muntele de credit vor pune o sumă de 50.000.000 şi poate chiar de 100.000.000 la dispoziţia pieţei pentru a înlesni lichidarea. După «Gaurdis» o conferinţă de financiari, avînd în cap pe baronul Alphonse de Rotschild prepară formarea unui sindicat cu un capital considerabil, strâns prin subscripţie, spre a restabili echilibrul pieţei şi mai cu deosebire pentru a FOIŢA ZIARULUI «ADEVERUL* 91 SCUTUAREA DE SINGLE PARTEA a Il-a JAM LA ROUSSE XIX Sora de caritate Toată onoarea sa, toată delicateţea sa de bărbat integru se revoltă la ideea că a săvîrşit un fapt atît de nedemn şi acuma căuta cu tot dinadinsul mijloacele prin ajutorul cărora ar putea îndrepta tot răul pe care l’a făcut. Dar cum? Nu vedea decit un singur mijloc, de care se apucă cu un fel de furoare desperată. Rolul pe care a fost pus să-l joace, ’I se părea mai odios ca oricînd, şi era hotărît în modul cel mai energic a se reîntoarce pe calea francheţei şi a onestităţei. Pe la orele zece, trimise s’o întrebe pe jf'jmsy dacă cu toată ora timpurie, ea ar consimți să-l primească. Fanny ’i răspunse că I așteaptă. Mortimer nici nu cerea mai mult. Se îmbrăcă iute și tocmai la orele unsprezece, se prezentă în casa din strada d’Anjou-Saint- Honoré. Dar aicea, puţin după solicitarea convorbire! din partea lui Mortimer, se petrecu un fapt neaşteptat care modifică cu totul dispoziţiile Alicei. Abia isprăvise cu îmbrăcatul, cind camerista sa intră ca fulgerul în odae, cu faţa lividă şi frămîntată de o tulburare cumplită. Alice observă numai de cit starea anormală în care se afla camerista. — Ce este ? întrebă ea cu vioiciune. — Iartă-mă cuconiță că am intrat atît de brusc, răspunse fata ; este cineva care întreabă de D-ta. — Cine ? — O femeie. — Ți-a spus cine este ? — Nu mi-a spus numele... dar a stăruit cu tot dinadinsul să fie primită ; ba a adăugat chiar că ai tot interesul să nu întîrzii de a o primi... Alice aruncă asupra cameristei o privire de mirare. — In sfîrșit... cine-i femeea asta? zise ea cu nerăbdare. Este ea tinără sau bătrînă, înaltă ori mică ? Ai mai văzut-o vreodată sau o vezi acuma pentru prima oară? — Poartă un voal des peste obraz, așa că nu am putut vedea fața... Dar după cîteva semne particulare cari m’au frapat, culoarea părului ei, timbrul glasului... ’mi-a părut că o recunosc. — Atuncea cine este? — Jane la Rousse. Alice făcu o mișcare. — Jane la Roussel repetă ea cu 0 emoție pe care nu și-o putea stăpini. Iar ea! De ce?... Ce vrea de la mine? — S’o las înăuntru? — Da... da... las’o să vie... De cit dacă va veni D. Mortimer pe care il aștept, să faci bine să mă anunți la moment. — Am înțeles, coniţă. Zece secunde mai pe urmă, femeea anunțată intră în odaia Alicei. Imediat ce intră, își luă voalul după obraz. Era chiar Jane la Rousse, precum prevăzuse camerista. Alice îi arătă un scaun ca să ia loc. — Ai dorit să-mi vorbești, zise ea în acelaș timp, și deși o astfel de vizită e pentru mine un adevărat motiv de surprindere, totuşi n’am refuzat să te primesc. Te rog deci să-mi explici motivul , acestei vizite şi cu toate că mi-ai vorbit de multe ori de ura ce mi porţi, mă simt cu totul dispusă a face tot ce ţi se va părea folositor sau plăcut. Jane la Rousse se înclină. Ea era emoţională ; o paloare de oboseală ’i acoperea obrajii;... privirea ei era cam rătăcită. — Mulțumesc, Doamnă, răspunse ea cu I glas tremurător, mulțumesc; nu voia a- I baza de buna voinţa gD-tale şi voia fi * cit se poate de scurtă..Credem-mă de altfel că oricit de surprinsă ai fi de vizita mea, demersul pe care-1 încerc n’are totuși altă pricină de cit interesul ce-mi « inspiră persoana D-tale. I - Serios? ! — Te-am urît multă vreme... De ce ? I nici acuma nu știu cauza... și poate că nici nu era vre un motiv. Dar de cîte-va luni mi se pare că am eșit dintr’un fel de vis îngrozitor și că un văl des mi-a căzut de pe ochi. — Ciudat! Nu-i așa! — In sfîrșit sau mai vorbim de trei cut îl uit pentru că-1 condamni și’a-ta și mă grăbsc să știu ce te aduce azi pe la mine. Jane la Rousse părea a face o sforțare adîncă pentru a vorbi. -- Aseară ai fost la Operă, împreună cu D. Mortimer, zise ea. ■— Intr’adevar, răspunse Alice,] tresărind fără voe. — Și în timpul acestei serate bucuria unui triumf in care aî sperat atîta vreme, te-a împiedicat, a vedea cele ce se petreceau în jurul D-tale... — Ce vrei să zici? — La această reprezentație au asistat cîteva persoane pe cari fără îndoială că nu le-ai văzut și cari totuși nu te-au scăpat din vedere. — Cine? — Bridard. — Era acolo ? — Cu doi din agenții lui cei mai abili. — Ei bine !... și care-i răul că m’a văzut împreună cu Edgar ?... — Nici un rău... numai dacă această întîlnire cu Mortimer n’ar fi fost pregătită cu unicul scop de a te pierde pe D-ta... — Pe mine ? — Nu ți-e frică de omul ăsta ? — Ei, ce să-mi fie mie frică de el !... Jane făcu un gest de rugăminte. — O iartă-mă, Doamnă, dacă insist în chipul acesta, zise el, nu te ofensa de vorbele mele și înainte de toate nu bănui sentimentul care le dictează... Iți jur că în momentul acesta te afli în cea mai cumplită primejdie care ți-a amenințat vr’o dată existența. — Rîzi de mine? — Abia acuma două ore, Bridard a fost la Saint-Mandé. — La cine ? — La Ducoudray... — Și după aceea? — Dar nu s’a dus să vadă nici pe bătrînul sub-șef, nici pe Edmeea. — Atuncea cu cine s’a întîlnit ? — Cu Filip... — Ce zici ? — Da, cu Filip care arestat cu violență, o fi deja în momentul acesta in minele justiţiei. Alice îşi muşcă buzele... și deveni cam palidă. — Ești sigură de aceea ce-mi spui ? întrebă ea după o scurtă tăcere. — Oh, foarte sigură, răspunse Jane la Rousse. — Filip arestat... și de ce ?... Tinara femee își apăsa pe frunte mina ei tremurătoare, apoi ridieîndu-șî de o dată privirea asupra Janei care* urmăria cu temere fiecare mișcare a ei. — In cele din urmă, spuse ea înălțînd umerii, ce are a face... şi ce interes crezi că-mi inspiră mie acest om? Cit despre mine îl poate aresta şi să-l ţie în puşcărie pentru toată viaţa; la drept vorbind nu văd întru cit arestarea lui poate fi periculoasă pentru mine. Jane făcu o mişcare de indiferenţă. — D’apoi omul acesta este cel din urmă dintre mizerabili... zise ea cu un accent înciziv. Stînd în mina lui Bridard, el va vorbi. . și dacă va vorbi... va spune tot ce știe ! ’ — Ei, și ce știe ? — Mai întrebi ? — Dar ce știi chiar D-ta ? Jane se aplecă, argintă, spre tînăra femee.— Eu... răspunse ea, eu aș putea să te pierd pentru tot-d’auna, dacă aș vrea... dar n’am venit de cit ca să te scap ! (Va urma). —-—— —— - ——»-■.- 4»h--------- --------——m