Adevěrul, iunie 1896 (Anul 9, nr. 2559-2574)
1896-06-12 / nr. 2559
sînt pentru dînsul tot titluri de laudă şi de sigur că clasa din care face parte, va fi mai mult entuziasmată de purtarea eroului ei, de cît întristată de faptul că el n’a ştiut s’o ascunză destul de bine. * Acest proces are pentru noi şi importanţa de a ne arăta ce preţ trebuie să punem pe cuvintele de moralitate ale claselor stăpinitoare. El ne arată că aristocraţia şi burghezia se află în plină decădere şi că numai proletariatului îi este dat de a regenera societatea şi de a o scăpa de bestii cu chip de om ca colonelul de Costa-Rosetti, ca baronul de Hammerstein e tuti quanti. Gal. ------------------------------------------------------- D-sa se va convinge în curînd că acest om trebuie depărtat din postul ce -l ocupă și pe care l-a murdărit cu faptele sale scandaloase. Corespood. CRONICA JUDICIARA Răpirea D-şoarelor loanidi Eri, scrie Le Figaro din Paris, a început înaintea secţiei I-a a tribunalului civil de Sena, dezbaterile unuia din cele mai romîneşti afaceri. D-na loanidi, căsătorită de a doua oară, cu un consilier al Curţei de Apel din Bucureşti, D. Costescu, s’a folosit de o călătorie la Paris, pentru a plasa pe cele două copile ale sale într’un pensionat de fete din Boulognesur-Seine, de sub direcţiunea D-nei Morel de Fos. Intr’o bună dimineaţă, D-na Costescu, primeşte din Boulogne o depeşă în termenii următorî : Copilele plecat Tmonaihila. I© opri. Avizat poliţia. Uşor se poate pricepe spaima mamei. Prin ce împrejurări, pentru cari motive sau dorinţî cele două copile au fugit din şcoală ? D-na Costescu nu le ştia. Nici azi nu le poate cunoaşte. Dezbaterile procesului ie vor dezvălui desigur. Ultima ipoteză, la care a trebuit să se oprească, este că cele două copile, cari întreţineau o corespondenţă zilnică cu călugăriţele mănăstirei Sion, au cedat unei irezistibile vocaţiuni. De sigur că s’au refugiat într’o mănăstire. Ceea ce face această ipoteză versimilă este că sora cea mai mare şi ea a părăsit casa părintească deja din 1893 . D-na Costescu, mult mai tirziu, a putut afla, printr’un preot, că fata sa s’a refugiat într’o mănăstire. Ceea ce însă mama vede lămurit în această nîi«ere este neglijenţa directriceî pensionatului. Crezînd îs prin o supraveghere mai vigilentă, ar fi putut, împedica nenorocirea. D-na . Costescu a acționat pe directrice în judecata tribunalului civil pentru tiata daunelor cauzate. D. Millerand, deputat alscrisuluî, avocatul reclamantei, cere în numele ts. ÎOOOOO lei : daune interese. Fără a discuta încă nici justa cauză, nici cifra pratanţiunilor. avp. . . Qiml des cerut ca D-na Costescu, and străină, sSsp cauţiunea judecatum solvi. Tribunalul, prezidat de D. Baudoin, a admis cererea şi a obligat pe D-na Costescu să depună o cauţiune de 2.000 lei. Afacerea s'a amînat pentru depunerea cauţiunei şi predarea fondului. p. traduce conform după Le Figaro. Chiţibuş. -------------------------------------------------------------------------—— Revoluţia din Creta ATENA, 10 Iunie.— O depeşă adresată ziarului Asty zice, că o luptă s'a dat Duminică la Vasileivo în provincia Spahkia şi că a ţinut toată ziua. Rezultatul luptă nu se cunoaşte. Refugiaţii sosiţi aţi din La Canée, asigură că notabilii din Mylopotami, Arnori şi Belimo, întruniţi la mănăstirea Ariadi, au votat unirea cu Grecia, jurînd de a nu depune armele înainte de a fi realizat scopul lor. Incendiile au continuat toată săptămîna în satele dimprejurul lui Retimo şi Mylopotami. Trupele turceşti, au înaintat pînă la Sassalo în provincia Kissamo. De aci a urmat o luptă. Insurgenţii au pus mîna pe trei tunuri. Pentru a-şi răzbuna, soldaţii turci au măcelărit cîţiva bătrîni rămaşi în sate. Atrocităţile continuă. LONDRA, 26 Iunie. — Camera Comunelor. D. Curton declară că nişte negocieri sînt pendinte între reprezentanţii celor şase puteri şi Poarta, în privinţa concesiunilor de acordat populaţiuneî cretene. Oratorul adaugă că nu poate să dea nici un amănunt asupra acestor concesiuni în cursul negocierilor. —---------------------»alSr«----------------------- Din Craiova (Corespondenţă particulară a Adevărului) Un diriginte bătăuş. — Oprirea mandatului. Ce zice D. Stolojan ? Un diriginte bătăuş In ziua de 2 Mai, a. c., un D. Mihail Păsculescu, din comuna Coveiu, s’a dus la oficiul telegrafo-poştal Băileşti-Dolj, pentru a încasa mandatul No. 51 şi a depune un altul. Drept bani a încasat insultele cele mai murdare de la un Vasile Stoenescu, dirigintele oficiului. Ceva mai mult, Pasculescu numai graţie picioarelor a putut să scape teafăr. Iată cum sunt trataţi ţăranii de către acest funcţionari. Pasculescu a reclamat ministrului de interne, dar nu s a luat pînă acum nici o măsură contra dirigintelui bătăuş. Oprirea mandatului Mandatul ce avea de încasat Pasculescu a fost oprit acolo de diriginte, deşi nu i l-a achitat nici pînă azi. Şi pe cellalt care voia să-l depună l-a refuzat. Faţă de aceste purtări scandaloase, prezenţa lui Stoenescu ca diriginte de poştă, constitue o ruşine fără seamăn. Ce zice O. Stolojan ? Cerem D-lui ministru Stolojan să cerceteze de aproape purtările acestui diriginte, care insultă toată lumea şi care a speriat-o prin scandalurile ce zilnic le face. --------------------------------------------------------- S meetingurile macedoniene SOFIA, 10 Iunie.— Agenţia Balcanică constată că D-nu Mihailowsky, deputat, a vorbit pe seama sa la meetingul de eră, şi că nu era autorizat să fie un discurs în numele partidului naţional, care decisese de a nu participa la meeting. De altmintrelea D-na Mihailowsky, în discursul său foarte aplaudat, a apărat linia de purtare a guvernului. Elî, la Şumla, s-a ţinut în secret, o adunare foarte puţin numeroasă a societăţii macedoniene, din cauză că meetingul de Dumineca trecută a căzut din lipsă de participare. ---------------------------------------------------- Papa şi orientalii ROMA, 10 Iunie.—Papa a cetit azi într’un consistoriu secret, o alocuţiune în care reaminteşte invitările călduroase ce a adresat nu numai orientalilor dar şi tuturor disidenţilor. Adaogă că mai multe indicii dovedesc că aceştia privesc catedra sfîntului Petru cu simpatie şi dorinţa de unire Papa a anunţat apoi o enciclică asupra constituţiunei fundamentale a bisericei. Papa a numit încă cardinali nunţi la Viena, Paris, Lisabona şi Madrid. CRONICA Călătoria D-lui Palladi Ghiţică Palladi, ministrul abdomeniilor, în faţa laudelor ce ’La tras Mitiţa Sturdza la întrunirea de la Dacia, s’a hotărît de bucurie ca să şi plimbe abdomenul prin ţară pentru a arăta şi provincialilor unde zace inteligenţa care a provocat pînă şi admiraţiunea premierului colectivist. Drept aceea a dictat el însuşi către prefecţii din ţară următoarea circulară pe care a iscălit-o D. Cătuneanu, secretarul general al ministerului. Domnule prefect, Excelenţa sa abdomenială D. Gheorghiţă Palladi va sosi în curînd între zidurile cetăţean vs. Excelenţa sa călătoreşte incognito şi va fi însoţită de o numeroasă suită de peste două mii de jaguarzi forestieri şi contrabandişti cari îl vor urma călare şi cu respect. Findca nu se ştie încă ziua şi ora fixă a sosirei sale, veţi lua măsuri ca cetăţenii să iasă la gară cu pantahuza în ajun cu o oră mai înainte spre a-i face o primire stălucită cu entusiazm spontane. Pentru a realiza perfect incongnitul la care ţine D. Ghiţică Palladi, s’a regulat ca Excelenţa sa să fie precedată de o turmă de porci destinaţi exportului direct în Ungaria, pe la orîcare frontieră a țarei. In urma acestui act de energie din partea D-lui Palladi, portofoliul sau e asigurat pînă la remaniare. Bac. -------------------------------------------------------- Din Bulgaria (Corespondenţă particulară a „ Adevărului‘, Sofia, 7 (19) Iunie, 1896. Agitaţiuni revoluţionare.—întrunirea ofiţerilor. Rolul guvernului. Revoluţiunea Agitaţiuni revoluţionare Epoca agitaţiunilor revoluţionare a reînceput aci. Comitetul macedonean s’a pus din nou pe lucru şi trimiterea de cete armate în Macedonia se urmează zilnic, întocmai ca şi anul trecut ne vremea asta. Organizaţiunea întregei mişcări, modul cum voluntarii sunt recrutaţi, armaţi şi expediaţi peste graniţă, are însă anul acesta o aparenţă mult mai serioasă şi mai militară decît anul trecut. Se vede îndată că în capul revoluţiunei se află un general, şi încă un general de capacitatea şi talentul lui Nicolaef. întrunirea ofiţerilor Zilele trecute a avut chiar loc la generalul acasă, o adunare intimă a vre-o cîteva sute de ofiţeri bulgari, cari sunt gata să plece împreună cu cetele armate. Entuziasmul acestor ofiţeri este indescriptibil. Prin căzărmî, prin grădini, cafenele şi birturi nu se aude decît de ofiţerii cari demisionează din armata activă spre a putea pleca în Macedonia. Rolul guvernului Guvernul bulgar îşi dă toată osteneala ca să oprească acest curent, care fiind contrar planurilor Rusiei, nu convine prinţului Ferdinand, acest instrument orb al diplomaţiei muscăleşti. Dar toate încercările guvernului rămîn fără răsunet, căci toate partidele politice bulgare, afară de cel de la guvern, dîndu-şi mîna în această chestie naţională, este astăzi foarte greu pentru un guvern care nu vrea să-şi peardă şi ultima urmă de popularitate, să ia măsuri energice contra agitatorilor. Revoluţiunea Cete armate pleacă dar mereu în Macedonia şi peste vre o cîteva săptămîni,—timp cît durează marşul pe jos şi prin munţi—vom avea un frumos spectacol în cîmpiile Macedoniei. Corespond. -------------------------------------------------------- O instituţiune folositoare La 1 Septembrie, sub auspiciile Legaţiuneî franceze, se va descinde în Bucureşti, în strada Scaunele (casa Fleva) un liceu francez, pus sub direcţiunea a două profesori cunoscuţi, D-nii Leautey şi Lolliot. Scopul acestei instituţiune nu unul comercial. E vorba a înfiinţa pentru tinerimea românească un institut de instrucţiune ale cărui programe, bazate pe o combinaţiune raţională a studiilor române şi franceze, îi vor lăsa, orîcînd facultatea de a-şi urma studiile în Francia sau Romînia . A oferi părinţilor, mulţumă înfiinţărei unui internat care va fi obiectul îngrijirei noastre continuă, mijlocul ca să nu şi trimită fiii lor în străinătate decît o virată, cînd nu vor mai avea să se teamăne .. vedea slăbinduse în copiii lor aici amintirea ţăreî, nici întrebuinţarea limiei materne • şi A întreţinea în inimi’ .p,dar acest simţimînt de simpatie pemru Francia, pe care afinitatea de gintă şi de limbă îl deşteaptă aşa el fireşte în orîce suflet român. — BULETIN ATMOSFERIC Bucureștii 8 luniei 12 ore ziua. înălţimea barometrică la.........................0°.755.3 Temperatura aerului............................... C° 29.2 Vîntul calm ......................... Starea cerului: senin. Temperatura maximă de orî . . . . 28° „ minimă de azi .... 15° Temperatura a variat larwr^î ^m0 Şi 10». Timpul frumos şi foart ■ cUduros continuă pretutindeni. Temperatura a crescut în mijlociu cu 2 grade ; barometrul a seă, ,iuţi, în toată ţara. Erî la Horez (Vîlcea) şi curtea de Argeş a fost ploaie cu furtună ; în altă parte n’a plouat. Astă zî c. iul senin, timpi’.' ; ui ti fi farte cad. ---------——— Din Brăila (Corespondenţă particulară a ziarului Adevărul) Un examen In ziua de 9 Iunie s’a ţinut la institutul liceal de domnişoare, de direcţiunea D-şoarelor Romaşcanu, examinul anual de musică, clasa eminentului profesor A. Balatti. Un numeros public brăilean a asistat la aceste examene şi a rama,’ foarte mulţumit de modul excelent cum ele’ele au executat producţiunile musicale. Intre altele au atras admiraţiunea publicului D-rele Irina Eliat, Maria Popescu, Maria Ştefănescu şi Valentinaioşianu. Cunoscutul maestru de muzică a fost viu felicitat pentru neobosita stăruinţă ce a pus ca să scoată din elevele sali nişte viitoare artiste. Părinţii au mulţumit direcţiunei institutului că a ştiut să-şi asigure concursul unui profesor atît de valoros ca Miatti. Corespond. — ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ENFORMATIUNI INTERIOARE Un nou scandal bisericesc Conflictul intre guvern şi prelaţi. — Ce vrea guvernul? Dorinţa episcopilor.— Partenie şi archiereii. Calistrati floru şi Meletie. Cine va turul»« ? Conflictul Intre guvern şi prelaţi Abia potolit scandalul cu Ghenadie şi un nou scandal bisericesc e aproape să se nască. El va diferi cu totul de cel trecut, căci dacă atunci prelaţii au mers mînă în mînă cu guvernul pentru a se sespa de Ghenadie, de astă dată, cînd e vorba de răsplata infamiilor ce au făcut, ei reclamă în mod imperios şi categoric îndeplinirea promisiunilor ce li s’au dat. Conflictul între guvern şi prelaţi ameninţă să izbucnească foarte curînd. Pînă acuma am putut constata că relaţunile dintre ambele tabere sînt cu desăvîrşire încordate. D-nii Sturdza şi Pori au făcut promisiuni pe cari nu le puteau ţine, prea mari, prea anevoie de îndeplinit. Apoi, odată ce ei şi-a fi atins scopul ce urmăreai, puţin le mai pasă de călugări, ba încă dacă aceştia strigă, ei sunt ameninţaţi mai rău decit Ghenadie. Ce vrea givernul ? Guvernul vrea ca otită scandalul potolit, să aducă pe Gheorghiaj la Mitropolie. In chipul acesta guvernul erede că se va justifica în faţa lumeî de acuzaţiunle ce i s’au adus că a înscenat scandalul nuni în scopul de a face pe Partenie mitmont. Apoi zice că pînă şi regele ar dori readucerea lui Gheorghian, om înzestrat cu o cultră superioară şi multă inteligenţă. Partenie însă, are aigurarea guvernului că nu va mai aştepta mult căci mitropolitul Moldovei fiind prea bătrîn şi ne mai putînd conduce şi administra afacerile eparchiei mitropoliei din Iaşi, i se va cere retragerea şi astfel în locu-i va fi ales Partenie. Se înţelege însă, că în modul acesta, locuri vacante nu se vor crea, şi în tot cazul cel mai tirziu, cînd mitropolitul Iosif va demisiona, un singur loc va rămînea liber, loc pe care-l va ocupa Partenie. Archiereii nici nu va să audă de aducerea lui Gheorghian. Ei cer, alegerea unui episcop ca mitropolit pentru a se declara locuri vacante de episcopi, sau cel puţin aducerea mitropolitului Iosif la Bucureşti. Dorinţa episcopilor Episcopii luptă pe capete, fiecare în senzul de a se alege mitropolit. Astfel Timuş, Silvestru şi Dionisie prin toate mijloacele caută să-şi asigure concursul celor cu voturi. Singur Partenie stă jocului şi nu se mişcă deoarece pentru el stăruie guvernul. Atît lui Timuş cît lui Silvestru, guvernul le-a promis scaunul , răspopitul Dragomir Dimitrescu a fost acela care, ca instrument al D-lui Poni, a asigurat pe fie-care episcop în parte de răsplata serviciilor ce vor face. Partenie şi archiereii Archirei, văzînd că lucrurile nu vor merge aşa cum credeaţi ei şi că din contră vor fi traşi pe sfoară, s’au dus îa Partenie şi i-au cerut să intervină pe lîngă guvern, ca agent colectivist ce este, ca să mijlocească a li se îndeplini promisiunile ce li s’a fi făcut. Partenie le-a spus să mai aştepte. Pentru ca guvernul să poate avea tot concursul archiereilor, le-a promis că îi va face episcopi, deoarece pe lîngă Ghenadie, va mai da afară şi pe episcopul de Roman, Ieronim, şi astfel vor deveni trei scaune vacante, unul prin alegerea unui episcop în locul celui de Roman şi cele două prin alegerea a doi mitropoliţi noi, la Bucureşti în locul lui Ghenanadie şi la Iaşi în urma retragerei mitropolitului Iosif. Intre cei cari au fost asiguraţi mai mult, sînt archiereii Calistrat Bîrlădeanul, Ioanichie Fiorul şi Meletie Craioveanul. Calistrat, Fiorul şi Meletie Cîte-şî trei archiereii cari au luat o parte activă la darea în judecată şi condamnarea lui Ghenadie, sunt dezolaţi faţă de intenţiile din urmă ale guvernului. Văzîndu-se aproape păcăliţi, s’au hotărît să demascheze totul, în cazul cînd nu vor fi răsplătiţi. A fi şi trimis pe cîţiva emisari la D. Sturdza, dar primul ministru, după ce şi-a îndeplinit scopul, le-a trimes vorbă ca să se astîmpere, căci va fi amar de ei—deoarece are să vie cu o lege sinodală, prin care să le ia toată puterea din mînă. Cine va triumfa ? Prelaţii, aflînd că guvernul are intenţia de a veni la toamnă cu un proiect de lege prin care să le micşoreze cu desăvîrşire puterea, ameninţă cu greva. De cît lucrurile se încurcă, deoarece în această privinţă nu sunt de loc uniţi. Partenie stă indiferent, căci legea se va face după ce agentul colectivist va fi răsplătit. Mitropolitul Moldovei a plecat din Bucureşti, scîrbit de intrigile şi modul cum guvernul are să-şi bată joc de toţi prelaţii. Plecînd, mitropolitul Iosif a comunicat confidentului său Timuş, că, în momentul cînd va veni guvernul cu legea sinodală, va demisiona. Pînă atunci însă, trebuie să constatăm, că între guvern, archierei şi episcopî e o luptă ascunsă, meschină, plină de interese şi apetiturî. E de prisos a ne întreba cine va reuşi, căci colectiviştii ştiu ei ce fac şi nu odată au păcălit şi desconsiderat pe acei cari i-au ajutat în îndeplinirea infamiilor ce au săvîrşit. Duci Ministerul de război a făcut o comandă de 40.000 kilograme pulbere fără fum, a căreia valoare se ridică la suma de 444.000 lei. Comanda s'a făcut la o mare fabrică din Colonia. Consiliul comunal din Brăila va fi convocat săptămîna aceasta în seziune extraordinară. In această seziune se va discuta chestia construirea tramvaiului electric. Joi se va desemna comisiunea care va prezida examenele de bacalaureat în Capitală. Aceste examene se vor face pe scri şi vor începe de la 27 iunie. Mai mulţi greci din Capitală şi din ţară au deschis liste de subscripţie pentru ajutorarea familiilor din Creta, ai căror membri au murit în luptele cu Turcii. Prin cercurile politice este o absolută zăpăceală în privinţa atitudinii junimiştilor. În Bucureşti el se afirmă din ce in ce ca aparte fie partidul conservator, iar în Iaşi, ei manifestează în favoarea conservatorilor, primind la gară pe D. Lascar Catargiu. O fi o dizidenţă în partidul junimist ori este o manoperă a D lui Carp, ca să nu se înstrăineze cu totul de conservatori, iar pe de altă parte să le arate că nu ’î pasă de ei ? Fratele D-lui Lascar Catargiu, Dinu Catargiu din Bîrlad, a încetat alaltăeri subit din viață. D. Lascar Catargiu a plecat imediat la Bîrlad. Sir Donald Mackenzie Wallace, directorul politic al ziarului Times, din Londra, va sosi joi în Bucureşti, venind din Moscova. D-sa va fi găzduit la Sinaia de D. Tache Ionescu. Banca agricolă a mai înfiinţat sucursale în Corabia şi Roşiori-de-Vede. Direcţia băncei este hotărîtă a mai înfiinţa sucursale în toate porturile, precum şi în mai multe localităţi din ţară. Săptămîna trecută s-a efectuat la ministerul de finance tragerea la sorţi a titlurilor de rentă 4 la sută a împrumutului intern de 32 milioane şi a celui extern de 50 milioane. Plata acestor titluri se va face cu începere de la 1 iulie, luna viitoare. Veniturile monopolurilor pe cele două luni ale exerciţiului curent au dat un spor de vreo două milioane, faţă cu încasările din lunile corespunzătoare ale anului trecut şi întrec cu un milion şi ceva prevederile budgetare. BURSA DIN BUCURESCI Cursul de la 8 Iunie (20 Iunie) 1896 Colectiviştii ştiu să plătească ! * Pentru Joi, D. Fleva a anunţat ţinerea unei întruniri publice la Craiova, tot în chestia Ghenadie. Sîntem informaţi că comandele de fîn şi paie cari s’au făcut de mai multe case străine au fost contramandate, din cauză că guvernul unguresc a oprit transportul acestor produse pe teritoriul lui, sub pretext, că în Romînia ar fi existînd boala febra aftoasa. Azi s’a dat rezultatul examenului în scris depus de absolventele şcoalelor normale de institutoare din Capitală, Iaşi şi Craiova, şi a absolvenţilor şcoalei normale de institutori din Bucureşti. Comisiunea examinatore a găsit că toate lucrările sunt aşa de prost făcute, încît nu poate recomanda pe nimeni pentru a obţine diploma. Ministerul de instrucţiune, în faţa unui asemenea rezultat, după ce a cerut avizul comisiunei, a casat concursul, dispunînd a se ţine altul din nou, la Octombrie. Vina că s’au lucrat aşa de slab toate tezele, cade în mare parte asupra profesorilor şcoalelor, cari 11’au predat în ultimul an, materia necesară, în mod corespunzător unui examen de diplomă. Se zice că printr-o adresă şi prin inspectorii săi, ministerul a făcut meritate observaţiuni direcţiunilor şcoalelor pentru puţinul interes ce au pus în supraveghiarea predărei lecţiunilor. Rezultatul a produs o penibilă impresiune asupra tuturor candidaţilor şi a părinţilor. In cercurile liberale se comentează mult faptul că principele Ghika a refuzat să ia parte la întrunirea de la „Dacia“ şi nu a primit să fie numit preşedinte al adunărei, cu toate că D. Sturdza s’a dus acasă la D-sa ca să-l roage să primească aceasta. Beizadeaua ,a promis, dar rFa venit, așa că în ultimul moment, a fost nevoit, să se improvizeze un prezident in persoana D-lui Dim. Giani. D. Sturdza era furios si nu menaja cuvintele in potriva Beizadelei. Iar imi face sondagiu beizadeaua, se exprima primul-ministru intr’un cerc de intimi. ■-------E1 «’'ar&s-A Delegaţia morarilor a prezintat ministrului de domenii un memoriu întocmit conform concluziunilor luate la congresul din Focşani şi prin care se cere reducerea taxei maximale comunale asupra tainei, suprimarea taxei de jumătate la sută pentru export și reducerea, tarifului pentru transportul făinei pe căile ferate. Ghenadiste D. avocat Neniţescu, procuratorul lui Ghenadie, a fost chemat la Parchet ca să dea explicaţiuni asupra succesiunei stareţului Sylvestru de la Cernicani asupra celor 4000 lei legaţi de defunct mănăstirei. D. Neniţescu a refuzat de a răspunde ca neavind calitatea a o face. * Procesiunea ce era vorba să se facă la Căldăruşanî, în onoarea fostulu mitropolit, nu se va mai face, după înseşi declaraţiile une persoane care face parte dintre organicitorii procesiunii. Această contramandare este făcută după cererea lui Ghenadie, care nu mai vrea să-şî agraveze situaţia faţă cu guvernul, servind intereselor personale ale cîtorva politiciani. * Doctorul Irendonide, care a fost omul de casă al fostului mitropolit şi intermediar între presa ghenadistă şi Ghenadie, a fost distituit din postul de medic de la Brîncoveneasa şi azi este dat afară și din postul de medic al căilor ferate. Sosirea perechii princiare la Galaţi — Prin fir telefonic — Azi, la orele 5, a sosit din Odesa perechia prnelară la debarcaderul de lîngă docurî. Erau de faţă toate autorităţile : prefectul judeţului, Culeglu ; generalul Pilat; ministrul de lucrări publice, Stoicescu ; primarul oraşului şi toate notabilităţile. Toate vapoarele şi vasele din port erau povoazate şi decorate. Perechia princiară a plecat imediat cu un tren special la Bucureşti, după ce a vizitat oraşul. Ministrul Stoicescu întovărăşeşte pe principi. JUDICIARE Poimîîne, D. judecător de instrucţie Săruţeanu va da ordonanţa în contra lui Georgescu, autorul atentatului de la şosea. Inculpatul va compare în curînd înaintea tribunalului corecţional. D’ALE ARMATEI D. locot.-colonel Ghițescu din garanizoana Brăila, a fost însărcinat să prezideze comisiunea de remontă, care a plecat la Kiev, pentru a cumpăra caii necesari armatei. EXTERNE Ambasadorii Rusiei şi Franţei au intervenit din nou pe lîngă guvernul din Atena pentru a linişti spiritele şi a opri orîce ajutor ce grecii îl dau insurgenţilor din Creta. Ambasadorii au promis restabilirea convenţiunei din Haleppa ; guvernul elen a răspuns că numai atunci Creta se va linişti, cînd Turcia va declara, pe baza garanţiei marilor puteri, autonomia insulei. Greva lucrătorilor din Petersburg continuă. Toţi refuză să reia lucrul dacă patronii nu se vor angaja a reduce orele de lucru de la paisprezece la nouă ore. Comitetul dispune de foarte mulţi bani şi dă fiecărei familii în grevă cîte cinci ruble pe sâptămînă Se crede că aceşti bani provin din ofrande trimise din Englitera. Orîce adunare pe strade fiind cu totul oprită de poliţie, zilele trecute pompierii au cercat să gonească cu pompele pe lucrătorii adunaţî pe stradă. Dar lucrători muscali nu se speriară de loc de duşul cel rece al pompierilor, ci din contra se desbrăcară în uliţă şi se bucurară de baia recoritoare şi atît de plăcută pe timpul căldurilor. Curat ruseşte !