Adevěrul, iunie 1896 (Anul 9, nr. 2559-2574)

1896-06-12 / nr. 2559

sînt pentru dînsul tot titluri de laudă şi de sigur că clasa din care face parte, va fi mai mult entuziasmată de purtarea eroului ei, de cît întristată de faptul că el n’a ştiut s’o ascunză destul de bine. * Acest proces are pentru noi şi importanţa de a ne arăta ce preţ trebuie să punem pe cuvintele de moralitate ale claselor stăpinitoare. El ne arată că aristocraţia şi burghezia se află­ în plină decădere şi că numai proletariatului îi este dat de a regenera societatea şi de a o scăpa de bestii cu chip de om ca colonelul de Costa-Rosetti, ca baronul de Hammerstein e tuti quanti. Gal. -------------------------------------------------------­ D-sa se va convinge în curînd că acest om trebuie depărtat din postul ce -l ocupă și pe care l-a murdărit cu faptele sale scandaloase. Corespood. CRONICA JUDICIARA Răpirea D-şoarelor loanidi Eri, scrie Le Figaro din Paris, a început înaintea secţiei I-a a tribunalului civil de Sena, dezbaterile unuia din cele mai romî­­neşti afaceri. D-na loanidi, căsătorită de a doua oară, cu un consilier al Curţei de Apel din Bucureşti, D. Costescu, s’a folosit de o călătorie la Pa­ris, pentru a plasa pe cele două copile ale sale într’un pensionat de fete din Boulogne­­sur-Seine, de sub direcţiunea D-nei Morel de Fos. Intr’o bună dimineaţă, D-na Costescu, primeşte din Boulogne o depeşă în termenii următorî : Copilele plecat Tmonaihil­a. I© opri. Avizat po­liţia.­­ Uşor se poate pricepe spaima mamei. Prin ce împrejurări, pentru cari motive sau dorinţî cele două copile au­ fugit din şcoală ? D-na Costescu nu le ştia. Nici azi nu le poate cunoaşte. Dezbaterile procesului ie vor dezvălui desigur. Ultima ipoteză, la care a trebuit să se oprească, este că cele două copile, cari în­treţineau o corespondenţă zilnică cu călugăriţele mănăstirei Sion, au cedat unei irezistibile voca­­ţiuni. De sigur că s’au refugiat într’o mănăs­tire. Ceea ce face această ipoteză versimilă este că sora cea mai mare şi ea a părăsit casa părintească deja din 1893 . D-na Costescu, mult mai tirziu, a putut afla, printr’un preot, că fata sa s’a refugiat într’o mănăstire. Ceea ce însă mama vede lămurit în această nîi«ere este neglijenţa directriceî pensiona­tului. Crezînd îs prin o supraveghere mai vigi­lentă, ar fi putut, împedica nenorocirea. D-na . Costescu a acționat pe directrice în judecata­­ tribunalului civil pentru tiata daunelor cauzate.­­ D. Millerand, deputat al­­scrisuluî, avocatul­­ reclamantei, cere în numele ts. ÎOOOOO lei : daune interese.­­ Fără a discuta încă nici justa cauză, nici­­ cifra pratanţiunilor. avp. . . Q­iml de­­s cerut ca­ D-na Costescu, and străină, sSsp cauţiunea judecatum solvi. Tribunalul, prezidat de D. Baudoin, a admis cererea şi a obligat pe D-na Costescu să de­pună o cauţiune de 2.000 lei. Afacerea s'a amînat pentru depunerea cau­­ţiunei şi predarea fondului. p. traduce conform după Le Figaro. Chiţibuş. -------------------------------------------------------------------------—— Revoluţia din Creta ATENA, 10 Iunie.— O depeşă adresată zia­rului Asty zice, că o luptă s'a dat Duminică la Vasileivo în provincia Spahkia şi că a ţinut toată ziua. Rezultatul luptă nu se cunoaşte. Refugiaţii sosiţi aţi din La Canée, asigură că notabilii din Mylopotami, Arnori şi Belimo, întruniţi la mănăs­tirea Ariadi, au votat unirea cu Gre­cia, jurînd de a nu depune armele înainte de a fi realizat scopul lor. Incendiile au continuat toată săptămîna în sa­tele dimprejurul lui Retimo şi Mylopotami. Trupele turceşti­, au înaintat­ pînă­ la­ Sassalo în provincia Kissamo. De aci a urmat o luptă. Insurgenţii au pus mîna pe trei tunuri. Pentru a-şi răzbuna, soldaţii turci au măcelărit cîţi­va bătrîni rămaşi în sate. Atrocităţile continuă. LONDRA, 26 Iunie. — Camera Comunelor. D. Curton declară că nişte negocieri sînt pendinte între re­prezentanţii celor şase puteri şi Poarta, în privinţa concesiunilor de acordat populaţiuneî cretene. Oratorul adaugă că nu poate să dea nici un amănunt asupra acestor concesiuni în cursul ne­gocierilor. —---------------------»alSr«-----------------------­ Din Craiova (Corespondenţă particulară a Adevărului) Un diriginte bătăuş. — Oprirea man­datului. Ce zice D. Stolojan ? Un diriginte bătăuş In ziua de 2 Mai, a. c., un D. Mihail Păs­­culescu, din comuna Coveiu, s’a dus la oficiul telegrafo-poştal Băileşti-Dolj, pentru a în­casa mandatul No. 51 şi a depune un altul. Drept bani a încasat insultele cele mai murdare de la un Vasile Stoenescu, dirigintele oficiului. Ceva mai mult, Pasculescu numai graţie pi­cioarelor a putut să scape teafăr. Iată cum sunt trataţi ţăranii de către acest funcţionari. Pasculescu a reclamat ministrului de interne, dar nu s a luat pînă acum nici o măsură con­tra dirigintelui bătăuş. Oprirea mandatului Mandatul ce avea de încasat Pasculescu a fost oprit acolo de diriginte, deşi nu i l-a achi­tat nici pînă azi. Şi pe cellalt care voia să-l depună l-a refuzat. Faţă de aceste purtări scandaloase, prezenţa lui Stoenescu ca diriginte de poştă, consti­­tue o ruşine fără seamăn. Ce zice O. Stolojan ? Cerem D-lui ministru Stolojan să cerceteze de aproape purtările acestui diriginte, care insultă toată lumea şi care a speriat-o prin scandalurile ce zilnic le face. ---------------------------------------------------------­ S meetingurile macedoniene SOFIA, 10 Iunie.— Agenţia Balcanică cons­tată că D-nu Mihailowsky, deputat, a vorbit pe seama sa la meetingul de eră, şi că nu era autorizat să fie un discurs în numele par­tidului naţional, care decisese de a nu parti­cipa la meeting. De altmintrelea D-na Mihai­lowsky, în discursul său foarte aplaudat, a apărat linia de purtare a guvernului. Elî, la Şumla, s-a ţinut în secret, o adunare foarte puţin numeroasă a societăţii macedo­niene, din cauză că meetingul de Dumineca trecută a căzut din lipsă de participare. ----------------------------------------------------­ Papa şi orientalii ROMA, 10 Iunie.—Papa a cetit azi într’un consistoriu secret, o alocuţiune în care rea­minteşte invitările călduroase ce a adresat nu numai orientalilor dar şi tuturor disidenţilor. Adaogă că mai multe indicii dovedesc că a­­ceştia privesc catedra sfîntului Petru cu sim­patie şi dorinţa de unire Papa a anunţat apoi o enciclică asupra con­­stituţiunei fundamentale a bisericei. Papa a numit încă cardinali nunţi la Viena, Paris, Lisabona şi Madrid. C­R­O­NI­C­A Călătoria D-lui Palladi Ghiţică Palladi, ministrul abdom­e­niilor, în faţa laudelor ce ’La tras Mitiţa Sturdza la întrunirea de la Dacia, s’a hotărît de bucurie ca să şi plimbe abdomenul prin ţară pentru a arăta şi provincialilor unde zace inteligenţa care a provocat pînă şi admiraţiunea premierului colectivist. Drept aceea a dictat el însuşi către prefecţii din ţară următoarea circulară pe care a iscălit-o D. Cătuneanu, secretarul general al ministerului. Domnule prefect, Excelenţa sa abdomenială D. Gheorghiţă Palladi va sosi în curînd între zidurile cetăţea­n­ vs. Excelenţa sa călătoreşte incognito şi va fi însoţită de o numeroasă suită de peste două mii de jaguarzi forestieri şi contrabandişti cari îl vor urma călare şi cu respect. Find­ca nu se ştie încă ziua şi ora fixă a sosirei sale, veţi lua măsuri ca cetăţenii să iasă la gară cu pantahuza în ajun cu o oră mai înainte spre a-i face o primire stălucită cu en­­tusiazm spontane. Pentru a realiza perfect incongnitul la care ţine D. Ghiţică Palladi, s’a regulat ca Exce­­lenţa­ sa să fie precedată de o turmă de porci destinaţi exportului direct în Ungaria, pe la orî­care frontieră a țarei. In urma acestui act de energie din partea D-lui Palladi, portofoliul sau e asi­gurat pînă la remaniare. Bac. --------------------------------------------------------­ Din Bulgaria (Corespondenţă particulară a „ Adevărului‘, Sofia, 7 (19) Iunie, 1896. Agitaţiuni revoluţionare.—întrunirea ofiţerilor.­ Rolul guvernului.­­ Revoluţiunea Agitaţiuni revoluţionare Epoca agitaţiunilor revoluţionare a reînce­put aci. Comitetul macedonean s’a pus din nou pe lucru şi trimiterea de cete armate în Ma­cedonia se urmează zilnic, întocmai ca şi anul trecut n­e vremea asta. Organizaţiunea întregei mişcări, modul cum voluntarii sunt recrutaţi, armaţi şi expediaţi peste graniţă, are însă anul acesta o aparenţă mult mai serioasă şi mai militară de­cît anul trecut. Se vede îndată că în capul revoluţiunei se află un general, şi încă un general de capaci­tatea şi talentul lui Nicolaef. întrunirea ofiţerilor Zilele trecute a avut chiar loc la generalul acasă, o adunare intimă a vre-o cîte­va sute de ofiţeri bulgari, cari sunt gata să plece îm­preună cu cetele armate. Entuziasmul acestor ofiţeri este indescriptibil. Prin căzărmî, prin grădini, cafenele şi birturi nu se aude de­cît de ofiţerii cari demisionează din armata activă spre a putea pleca în Macedonia. Rolul guvernului Guvernul bulgar îşi dă toată osteneala ca să oprească acest curent, care fiind contrar planurilor Rusiei, nu convine prinţului Ferdi­nand, acest instrument orb al diplomaţiei mus­­căleşti. Dar toate­ încercările guvernului rămîn fără răsunet, căci toate partidele politice bul­gare, afară de cel de la guvern, dîndu-şi mîna în această chestie naţională, este astă­zi foarte greu pentru un guvern care nu vrea să-şi peardă şi ultima urmă de popularitate, să ia măsuri energice contra agitatorilor. Revoluţiunea Cete armate pleacă dar mereu în Macedo­nia şi peste vre­ o cîte­va săptămîni,—timp cît durează marşul pe jos şi prin munţi—vom a­­vea un frumos spectacol în cîmpiile Macedo­niei. Corespond. -------------------------------------------------------- O instituţiune folositoare La 1 Septembrie, sub auspiciile Legaţiuneî franceze, se va descinde în Bucureşti, în strada Scaunele (casa Fleva) un liceu francez, pus sub­­ direcţiunea a două profesori cunoscuţi, D-nii Leautey şi Lolliot. Scopul acestei instituţiune nu unul co­mercial. E vorba a înfiinţa pentru tinerimea românească un institut de instrucţiune ale că­rui programe, bazate pe o combinaţiune ra­ţională a studiilor române şi franceze, îi vor lăsa, orî­cînd facultatea de a-şi urma studiile în Francia sau Romînia . A oferi părinţilor, mulţum­­ă înfiinţărei unui internat care va fi obiectul îngrijirei noastre continuă, mijlocul ca să nu şi trimită fiii lor în străinătate de­cît o virată, cînd nu vor mai avea să se teamă­ne .. vedea slăbindu­­se în copiii lor aici amintirea ţăreî, nici în­trebuinţarea li­miei materne • şi A întreţinea în inimi’ .p,dar acest sim­­ţimînt de simpatie pemru Francia, pe care afinitatea de gintă şi de limbă îl deşteaptă aşa el fireşte în orî­ce suflet român. — BULETIN ATMOSFERIC Bucureștii 8 luniei 12 ore ziua. înălţimea barometrică la.........................0°.755.3 Temperatura aerului............................... C° 29.2 Vîntul calm ......................... Starea cerului: senin. Temperatura maximă de orî . . . . 28° „ minimă de azi .... 15° Temperatura a variat­ larwr^î ^m0 Şi 10». Timpul frumos şi foart ■ cUdu­ros continuă pre­tutindeni. Temperatura a crescut în mijlociu­ cu 2 grade ; barometrul a seă, ,iuţi, în toată ţara. Erî la Horez (Vîlcea) şi curtea de Argeş a fost ploaie cu furtună ; în altă parte n’a plouat. Astă zî c. iul senin, timpi’.' ; ui ti­ fi f­arte cad. ---------——— Din Brăila (Corespondenţă particulară a ziarului Adevărul) Un examen In ziua de 9 Iunie s’a ţinut la institutul li­ceal de domnişoare, de­­ direcţiunea D-şoa­­relor Romaşcanu, examinul anual de musică, clasa eminentului profesor A. Balatti. Un numeros public brăilean a asistat la a­­ceste examene şi a rama,’ foarte mulţumit de modul excelent cum ele’ele au executat pro­­ducţiunile musicale. Intre altele au atras admiraţiunea publicu­lui D-rele Irina Eliat, Maria Popescu, Maria Ştefănescu şi Valentina­­ioşianu. Cunoscutul maestru de muzică a fost viu fe­licitat pentru neobosita stăruinţă ce a pus ca să scoată din elevele sali nişte viitoare artiste. Părinţii au mulţumit direcţiunei institutului că a ştiut să-şi asigure concursul unui profe­sor atît de valoros ca Miatti. Corespond. — ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ENFORMA­TIUNI­­ INTERIOARE Un nou scandal bisericesc Conflictul intre guvern şi prelaţi. — Ce vrea guvernul? Dorinţa epis­­copilor.— Partenie şi archie­reii. Calistrati floru şi Meletie. Cine va turul»« ? Conflictul Intre guvern şi prelaţi Abia potolit scandalul cu Ghenadie şi un nou scandal bisericesc e aproape să se nască. El va diferi cu totul de cel trecut, căci dacă atunci prelaţii au mers mînă în mînă cu gu­vernul pentru a se sespa de Ghenadie, de astă dată, cînd e vorba de răsplata infamiilor ce au făcut, ei reclamă în mod imperios şi ca­tegoric îndeplinirea promisiunilor ce li s’au dat. Conflictul între guvern şi prelaţi ameninţă să izbucnească foarte curînd. Pînă acuma am putut constata că relaţunile dintre ambele ta­bere sînt cu desăvîrşire încordate. D-nii Sturdza şi Pori au făcut promisiuni pe cari nu le puteau ţine, prea mari, prea a­­nevoie de îndeplinit. Apoi, odată ce ei şi-a fi atins scopul ce urmăreai, puţin le mai pasă de călugări, ba încă dacă aceştia strigă, ei sunt ameninţaţi mai rău de­cit Gh­enadie. Ce vrea givernul ? Guvernul vrea ca otită scandalul potolit, să aducă pe Gheorghiaj la Mitropolie. In chi­pul acesta guvernul erede că se va justifica în faţa lumeî de acuzaţiunle ce i s’au adus că a înscenat scandalul nun­i în scopul de a face pe Partenie mitmon­t. Apoi zice că pînă şi regele ar dori read­ucerea lui Gheorghian, om înzestrat cu o cultră superioară şi multă inteligenţă. Partenie însă, are aigurarea guvernului că nu va mai aştepta mult căci mitropolitul Mol­dovei fiind prea bătrîn­ şi ne mai putînd con­duce şi administra afacerile eparchiei mitro­poliei din Iaşi, i se va cere retragerea şi ast­fel în locu-i va fi ales Partenie. Se înţelege însă, că în modul acesta, locuri vacante nu se vor crea, şi în tot cazul cel mai tirziu, cînd mitropolitul Iosif va demisiona, un singur loc va rămînea liber, loc pe care-l va ocupa Partenie. Archiereii nici nu va­ să audă de aducerea lui Gheorghian. Ei cer, alegerea unui episcop ca mitropolit pentru a se declara locuri vacante de episcopi, sau cel puţin aducerea mitropoli­tului Iosif la Bucureşti. Dorinţa episcopilor Episcopii luptă pe capete, fie­care în senzul de a se alege mitropolit. Ast­fel Timuş, Silvestru şi Dionisie prin toate mijloacele caută să-şi asigure concursul celor cu voturi. Singur Partenie stă jocului şi nu se mişcă de­oare­ce pentru el stăruie guvernul. Atît lui Timuş cît­­ lui Silvestru, guvernul le-a promis scaunul , răspopitul Dragomir Dimitrescu a fost acela care, ca instrument al D-lui Poni, a asigurat pe fie-care episcop în parte de răsplata serviciilor ce vor face. Partenie şi archiereii Archirei­, văzînd că lucrurile nu vor merge aşa cum credeaţi ei şi că din contră vor fi traşi pe sfoară, s’au dus îa Partenie şi i-au cerut să intervină pe lîngă guvern, ca agent colec­tivist ce este, ca să mijlocească a li se înde­plini promisiunile ce li s’a fi făcut. Partenie le-a spus să mai aştepte. Pentru ca guvernul să poate avea tot con­cursul archiereilor, le-a promis că îi va face e­­piscopi, de­oare­ce pe lîngă Gh­enadie, va mai da afară şi pe episcopul de Roman, Ieronim, şi ast­fel vor deveni trei scaune vacante, unul prin alegerea unui episcop în locul celui de Roman şi cele două prin alegerea a doi mi­­tropoliţi noi, la Bucureşti în locul lui Ghena­­nadie şi la Iaşi în urma retragerei mitropoli­tului Iosif. Intre cei cari au fost­ asiguraţi mai mult, sînt archiereii Calistrat Bîrlădeanul, Ioanichie Fiorul şi Meletie Craioveanul. Calistrat, Fiorul şi Meletie Cîte-şî trei archiereii cari au luat o parte ac­tivă la darea în judecată şi condamnarea lui Ghenadie, sunt dezolaţi faţă de intenţiile din urmă ale guvernului. Văzîndu-se aproape păcăliţi, s’au hotărît să demascheze totul, în cazul cînd nu vor fi răs­plătiţi. A fi şi trimis pe cîţi­va emisari la D. Sturdza, dar primul ministru, după ce şi-a îndeplinit scopul, le-a trimes vorbă ca să se astîmpere, căci va fi amar de ei—de­oare­ce are să vie cu o lege sinodală, prin care să le ia toată puterea din mînă. Cine va triumfa ? Prelaţii, aflînd că guvernul are intenţia de a veni la toamnă cu un proiect de lege prin care să le micşoreze cu desăvîrşire puterea, ame­ninţă cu greva. De cît lucrurile se încurcă, de­oare­ce în a­­ceastă privinţă nu sunt de loc uniţi. Partenie stă indiferent, căci legea se va face după ce agentul colectivist va fi răsplătit. Mitropolitul Moldovei a plecat din Bucureşti, scîrbit de intrigile şi modul cum guvernul are să-şi bată joc de toţi prelaţii. Plecînd, mitropolitul Iosif a comunicat con­fidentului său­ Timuş, că, în momentul cînd va veni guvernul cu legea sinodală, va demisiona. Pînă atunci însă, trebuie să constatăm, că între guvern, archierei şi episcopî e o luptă as­cunsă, meschină, plină de interese şi apetiturî. E de prisos a ne întreba cine va reuşi, căci colectiviştii ştiu ei ce fac şi nu odată au pă­călit şi desconsiderat pe acei cari i-au ajutat în îndeplinirea infamiilor ce au săvîrşit. Duci Ministerul de război a făcut o comandă de 40.000 kilograme pulbere fără fum, a căreia valoare se ridică la suma de 444.000 lei. Comanda s'a făcut la o mare fabrică din Colonia. Consiliul comunal din Brăila va fi convo­cat săptămîna aceasta în seziune extra­ordi­­nară. In această seziune se va discuta chestia construirea tramvaiului electric. Joi se va desemna comisiunea care va prezida examenele de bacalaureat în Ca­pitală. Aceste examene se vor face pe scr­i şi vor începe de la 27 iunie. Mai mulţi greci din Capitală şi din ţară au deschis liste de subscripţie pentru ajutorarea fa­miliilor din Creta, ai căror membri au murit în luptele cu Turcii. Prin cercurile politice este o absolută zăpăceală în pri­vinţa atitudinii junimiştilor. În Bucureşti el se afirmă din ce in ce ca aparte fie partidul conservator, iar în Iaşi, ei manifestează în favoa­­rea conservatorilor, primind la gară pe D. Lascar Catargiu. O fi o dizidenţă în partidul junimist ori este o manoperă a D lui Carp, ca să nu se în­străineze cu totul de conser­vatori, iar pe de altă parte să le arate că nu ’î pasă de ei ? Fratele D-lui Lascar Catargiu, Dinu Catargiu din Bîrlad, a încetat alaltăeri subit din viață. D. Lascar Catargiu a plecat imediat la Bîrlad. Sir Donald Mackenzie Wallace, direc­torul politic al ziarului Times, din Lon­dra, va sosi joi în Bucureşti, venind din Moscova. D-sa va fi găzduit la Sinaia de D. Tache Ionescu. Banca agricolă a mai înfiinţat sucursale în Corabia şi Roşiori-de-Vede. Direcţia băncei este hotărîtă a mai înfiinţa sucursale în toate porturile, precum şi în mai multe localităţi din ţară. Săptămîna trecută s-a efectuat la mi­nisterul de finance tragerea la sorţi a ti­tlurilor de rentă 4 la sută a împrumu­tului intern de 32 milioane şi a celui ex­tern de 50 milioane. Plata acestor titluri se va face cu în­cepere de la 1 iulie, luna viitoare. Veniturile monopolurilor pe cele două luni ale exerciţiului curent au dat un spor de vre­o două milioane, faţă cu încasările din lunile corespunzătoare ale anului trecut şi întrec cu un milion şi ceva prevederile budgetare. BURSA DIN BUCURESCI Cursul de la 8 Iunie (20 Iunie) 1896 Colectiviştii ştiu să plătea­­scă ! * Pentru Joi, D. Fleva a anunţat ţinerea unei întruniri publice la Craiova, tot în chestia Ghenadie. Sîntem informaţi că comandele de fîn şi paie cari s’au făcut de mai multe case străine au­ fost contramandate, din cauză că guvernul unguresc a oprit transportul acestor produse pe teritoriul lui, sub pretext, că în Romînia ar fi existînd boala febra aftoasa. Azi s’a dat rezultatul examenului în scris depus de absolventele şcoalelor normale de institutoare din Capitală, Iaşi şi Craiova, şi a absolvenţilor şcoalei normale de institutori din Bucureşti. Comisiunea examinatore a găsit că toate lu­crările sunt aşa de prost făcute, în­cît nu poate recomanda pe nimeni pentru a obţine di­ploma. Ministerul de instrucţiune, în faţa unui a­­semenea rezultat, după ce a cerut avizul co­­misiunei, a casat concursul, dispunînd a se ţine altul din nou, la Octombrie. Vina că s’au lucrat aşa de slab toate te­zele, cade în mare parte asupra profesorilor şcoalelor, cari 11’au predat în ultimul an, ma­teria necesară, în mod corespunzător unui e­­xamen de diplomă. Se zice că printr-o adresă şi prin inspector­ii săi, ministerul a făcut meritate observaţiuni direcţiunilor şcoalelor pentru puţinul interes ce au pus în supraveghiarea predărei lecţiu­­nilor. Rezultatul a produs o penibilă impresiune asupra tuturor candidaţilor şi a părinţilor. In cercurile liberale se comen­tează mult faptul că principele Ghika a refuzat să ia parte la în­trunirea de la „Dacia“ şi nu a pri­mit să fie numit preşedinte al adu­­nărei, cu toate că D. Sturdza s’a dus acasă la D-sa ca să-l roage să primească aceasta. Beizadeaua ,a promis, dar rFa venit, așa că în ultimul moment, a fost nevoit, să se improvizeze un prezident in persoana D-lui Dim. Giani. D. Sturdza era furios si nu me­naja cuvintele in potriva Beiza­delei. Iar imi face sondagiu beiza­deaua, se exprima primul-mi­­nistru intr’un cerc de intimi. ■-------E1 «’'ar&s-A Delegaţia morarilor a prezintat ministrului de domenii un memoriu întocmit conform concluziunilor luate la congresul din Focşani şi prin care se cere reducerea taxei maximale comunale asupra tainei, suprimarea taxei de jumătate la sută pentru export și reducerea, tarifului pentru transportul făinei pe căile fe­rate. G­henadiste D. avocat Neniţescu, procuratorul lui Ghe­nadie, a fost chemat la Parchet ca să dea explicaţiuni asupra succesiunei stareţului Sylvestru de la Cernica­ni asupra celor 4000 lei legaţi de defunct mănăstirei. D. Neniţescu a refuzat de a răspunde ca ne­avind calitatea a o face. * Procesiunea ce era vorba să se facă la Căldăruşanî, în onoarea fostulu mitropolit, nu se va mai face, după înseşi declaraţiile une persoane care face parte dintre organici­torii proce­­siunii. Această contramandare este făcută după cererea lui Ghenadie, care nu mai vrea să-şî agraveze situaţia faţă cu guvernul, servind intereselor perso­nale ale cîtor­va politiciani. * Doctorul Irendonide, care a fost omul de casă al fostului mitropolit şi intermediar în­tre presa ghenadistă şi Ghe­nadie, a fost distituit din pos­­tul de medic de la B­rîncove­­neasa şi azi este dat afară și din postul de medic al căilor ferate. Sosirea perechii princiare la Galaţi — Prin fir telefonic — Azi, la orele 5, a sosit din Odesa perechia pr­­nelară la debarcaderul de lîngă docurî. Erau de faţă toate auto­rităţile : prefectul judeţului, Culeglu ; ge­neralul Pilat; ministrul de lucrări publice, Stoicescu ; primarul oraşului şi toate no­tabilităţile. Toate vapoarele şi vasele din port e­­rau povoazate şi decorate. Perechia princiară a plecat imediat cu un tren special la Bucureşti, după ce a vi­zitat oraşul. Ministrul Stoicescu întovă­răşeşte pe principi. JUDICIARE Poimîîne, D. judecător de instrucţie Săru­­ţeanu va da ordonanţa în contra lui Geor­­gescu, autorul atentatului de la şosea. Inculpatul va compare în curînd înaintea tribunalului corecţional. D’ALE ARMATEI D. locot.-colonel Ghițescu din garanizoana Brăila, a fost însărcinat să prezideze comi­siunea de remontă, care a plecat la Kiev, pentru a cumpăra caii necesari armatei. EXTERNE Ambasadorii Rusiei şi Franţei au inter­venit din nou pe lîngă guvernul din Atena pen­tru a linişti spiritele şi a opri orî­ce ajutor ce grecii îl dau insurgenţilor din Creta. Ambasa­dorii au promis restabilirea convenţiunei din Ha­­leppa ; guvernul elen a răspuns că numai atunci Creta se va linişti, cînd Turcia va declara, pe baza garanţiei marilor puteri, autonomia insulei. Greva lucrătorilor din Petersburg continuă. Toţi refuză să reia lucrul dacă patronii nu se vor angaja a reduce orele de lucru de la pai­­spre­zece la nouă ore. Comitetul dispune de foarte mulţi bani şi dă fie­cărei familii în grevă cîte cinci ruble pe sâptămînă Se crede că aceşti bani provin din ofrande trimise din Englitera. Orî­ce adunare pe strade fiind cu totul o­­prită de poliţie, zilele trecute pompierii au cer­cat să gonească cu pompele pe lucrătorii a­­dunaţî pe stradă. Dar lucrători muscali nu se speriară de loc de duşul cel rece al pompie­rilor, ci din contra se desbrăcară în uliţă şi se bucurară de baia recoritoare şi atît­ de plăcută pe timpul căldurilor. Curat ruseşte !

Next