Adevěrul, septembrie 1896 (Anul 9, nr. 2624-2648)
1896-09-01 / nr. 2624
*______ CRONICA JUDICIARA Un Alcibiade modern Cititorii noştri cunosc de sigur istoria tânărului şi desfrînatului grec Alcibiade, care ne mai avînd ce să facă, s’a apucat de a tăiat coada cîineluî sau şi l-a preumblat prin întreaga Atenă, ast-fel dichisit. In Paris, şi el un fel de Atenă modernă, s’a găsit un modern Alcibiade. El s’a întrupat într’un simplu grăjdar, care servia la un stăpîn de trăsură de piaţă. Fiind vorba de grajduri, să nu credeţi că e în joc vre unul din redactorii de la Gazeta sau Voinţa Naţională. Nu, grăjdarul în cestiune era încă în serviciul activ—şi răspunde la numele de Romain laurent. Acest onorabil a avut o caldă discuţiune cu stăpînul său şi căutând un chip de răzbunare şî-a adus aminte că citise în Le Petit Journal, despre isprava lui Alcibiade. Răzbunarea a constat în faptul că s’a apucat de-a tăiat cozile la patru-spre-zece cai. Cînd a văzut stăpînul isprava servitorului şi caii săi berci ca nişte simpli cocoşi tumulii, a crezut că-i vin toate apoplecsiile. Areclamat poliţiei şi parchetului şi rezultatul final a fost că retezătorul de cozi de cai, meditează azi pe paiele umede ale temniţei, asupra setei de răzbunare. Şi acum ce vor face caii fără coadă? Desigur că li se va pune una artificială, ca şi la cucoanele care au pierdut părul sau nu-l au destul de bogat. ------------------------------******----------------------------- Chiţibuş. Călătoria ţarului ST. PETERSBURG, 30 August. — D. Şişkin s’a întors şi a reluat direcţiunea ministerului de externe. ST. PETERSBURG, 30 August. — Dintr’o sorginte bine informată, se asigură că scopul călătoriei la Biarritz a contelui de Kapnist, ambasadorul Rusiei la curtea vieneză, n’are nici o legătură cu călătoria ţarului în Franţa. Contele de Kapnist îşi obţinuse deja concediul, cînd prinţul Lobanoff era încă în viaţă. D. Şişkin se va duce în Franţa înainte de a sosi ţarul; în timpul vizitei acestuia la Paris, el va întovărăşi pe ţar. PARIS, 30 August.—Le Temps publică programul vizitei ţarului la Paris. Majestăţile lor ruseşti, însoţite de marea ducesă Olga, vor sosi la Paris în ziua de 6 octombrie, la ora 10 dimineaţa şi vor dejuna la ambasada rusească. Apoi vor asista la un Te-Deum în biserica rusească; în urmă voi face o vizită la Eliseu, D-luî Felix Faure. Acesta le va înapoia vizita la ambasada rusească. După amiazi se va face prezintarea corpului diplomatic. Seara, mare prînz la Eliseu, urmat de o reprezentaţiune de semi-gală, la teatrul francez. In ziua de 7, vizitarea celor mai însemnate monumente şi reprezentaţiune de gală la Operă. In ziua de 8, revista trupelor. După amiazi, serbări la Versailles , seara iluminaţie. Plecarea, în timpul nopţei. -------------------------------------------------------------------------------------— Din Bîrlad (Corespondenţă particulară a Adevărului) O mică malaxită D. Aristide F. Kiriac, ajutorul de primar al oraşului nostru, a fost însărcinat ca să supravegheze împărţirea locurilor pentru magazii, la bîlciul ce se ţine la noi în fiecare an de la 20 pînă la 29 August. Darce-i liberal, bani mănîncă şi D. Aristide, ca să nu dezminţă această zicătoare, nu dădea locuri bune decît acelor negustori, cari îi ofereau cite un bacşiş ce varia între 50 şi 100 de leî. Se înţelege că nemulţumiţii au fost mulţi şi nemulţumirile mari. Cei nedreptăţiţi s’au plîns primarului, care, speriat de atîta lăcomie din partea subalternului său, l-a suspendat din funcţie. Circulă zvonul cum că ar fi fost chiar depus, dar nu o putem afirma cu siguranţă. In urma ultimei mele corespondenţe, în care arătam bazibuzuciile comise de comandirul Butunoiu, D. Catzalany, publică o scrisoare deschisă în Paloda, prin care-l îndeamnă să mă dea în judecată pentru insulta superiorului. Cît priveşte de Butundu, prea puţin îmi pasă, căci pot oricînd proba adevărul celor scrise de mine. D. Gatzafany însă, proprietarul forţei, vecinie guvernamentală, Paloda, ştiam că a sărutat mîînile tuturor deputaţilor conservatori şi liberali, că a insultat azi pe acela pe care-l lăuda ieri, dar că a ajuns la o aşa degradare morală ca să se gudure pe lîngă un simplu comandir, nu o ştiam. Să plîngem deci pe mormîntul conştiinţei şi demnităţeî sale. Arestarea ajutorului de primar Aflu în ultimul moment că zvonul, ce circula despre depunerea lui Aristide, se adeverește. S’a luat astăzi interogatoriul tuturor negustorilor dela biliu, in urma căruia s’a lansat un mandat de arestare. CRONICA Interview In faţa zgomotelor alarmante despre ostilitatea vecinilor noştri bulgari, m’am hotărit să fac oare carî demersuri pe lîngă Dedu Dobre de la Vitan şi astfel m’am înfiinţat e’ri cu pălăria pe cap şi cu bastonul în mînă, în casa lui Dedu, care era de asemeni cu căciula în cap. Mi a oferit fundul unui coş de zarzavaturi ca să mi aşez. — Ai D ta vr’o idee, jupîn Dedule, despre ostilitatea compatrioţilor D-voastră faţă cu noi, romînii ? Aşa l-au întrebat pe Dedu Dobre. — Eu am zarzavat, bre, şi-l vînd ieftin. Aşa ’mia răspuns Dedu, care stătea pe o laviţă, scoţînd un picior de sub mapamondul sau şi întinzindu-l pînă la margine. Apoi lepădă iminem şi procedă la o operaţiune de-o originalitate excluziv bulgară, între degetele piciorului. — Compatrioţii tale ne ameninţă cu razboiu tocmai iarna. Cită oştire aveţi gata pe picior de bătaie? — Avem gata, bre, pentru iarnă praz, ardei, ceapă, bârne, usturoiu, pătlăgele vinete și roșii — berechet. Dai, bre, numai adresa și venim la tine. — Plecăciune, jupîn Dobre. — Dobre den. Cînd am ajuns la tramvayul nou, venea o cantitate de reporteri în birjî. Bac. BLUSTSN ATMOSFERI0 Bacoreşti, 28 August, 12 ore ziua. Înălţimea barometrică la . . . . O®, 76 6 6 Temperatura •seralmî........................... 60 lî,8.2 Vîntul, tare de la NE. Starea ceratul, acoperit Temperature maximă de ori ... . 28° „ minimă de azi ..... 149 Temperatura a variat în noi între 33" şi 9° Erî după amiază, cerul forte noros , asăzi, acoperit. De dimineaţă a plouat în maî multe ocalităţî. Ploaia a fost însoţită de vînt tare care continuă încă. La Bucureşti, cerul acoperit şi vînt tare. Barometrul a crescut pretutindenea cu 5 mm. în mijlociu ; temperatura se răcește. Din Botoşani (Corespondenţă particulară a Adevărului/ Spectacole.— Aducerea apei. — Contravenţiile. — Pentru presă. Spectacole De o bucată de gresie oraşul nostru a început să se scuture de lincezeala în care căzuse. Artişti cunoscuţi, cu ocazia sosirii lor în oraş, dau serate de concert şi decimaţii cît maî aţese. In primul rînd ne-a sosit vestitul violonist şi profesor de muzică Iancu Folip, care cu concursul D-nilor Dionisie Zăhărescu, declamator şi Cicerone, pianist, a dat două serate în serile de 10 şi 14 August, cînd şî-a fi arătat adevăratul lor talent. In al doilea rînd ne-au sosit şi Domnul I. Bursuc, profesor de violoncel şi de declamaţie la conservatorul din Iaşi şi Ilie Ionescu, absolvent al conservatorului din Viena. Aceştia în unire cu D-nii Incu Filip şi Dionisie Zăhărescu, au dat doua serate în serile de 17 şi 24 August, în beneficiul Ateneului din Botoșani. DUMINECA 1 SEPTEMBRE 1896 Succesul material era asigurat la aceste seate, deoarece poliţia distribuia bilete, şi se ştie cum poliţia prin agenţii săi îşi îndeplineşte această sarcină. Aducerea apei Oraşul nostru a lipsit aproape cu desăvîrşire de apă şi apa chiar cît este o impură Camera în sesiunea trecută a votat pentru aducerea apei şi a pavatului oraşului de la gară pînă la poştă suma de trei milioane de leî, sumă destul de considerabilă. Lucrările pentru aducerea apei au început. Cercetările se fac prin târgul Bucecea şi se sapă în linie cu calea ferată nişte gropi, un fel de puţuri. Odată ce aceste lucrări se vor isprăvi, se va căuta nişte izvoare foate multe la umăr, ca apoi să se aducă prin apeducte apa la noi. Izvoarele au existat acum cîţiva ani şi chiar formali ape curgătoare, cari purtau mori, dar cari acum au fost nămolite. Nu e adevărată ştirea dată de corespondentul Evenimentului, că aceste gropi ar fi în legătură cu fîntînele din oraş şi astfel ar da naştere la diferite boli contagioase. Contravenţiile se uimeşte numărul cel mare de judecăţi pentru contravenţiiCauza acestor contravenţii e în mice parte abuzul de putere al comisarilor şi sub-comisarilor, căci e de ajuns ca să refuzi unui poliţist primirea unui bilet de teatru sau o albă poftă a lui—şi contravenţia e gata. Cu cea maî mare părere de râu trebue să amintesc, că chiar D. judecător Cornelia Botez, un jude model cum Botoşanii n’au mai văzut, dar care totuşi—necunoscînd poliţia—îşi punea toată încrederea în zisele ei mai muit chiar decît a oricîţî martori ai a-fuce. Atragem atenţia d-le.îi jude asupra acestui fapt. Pentru presă Credem că a venit momentul ca presa toată să se agite în chestia închidere! clubului muncitorilor din Botoşani. O societate cu o şcoală de adulţi a fost desfiinţată samavolniceşte. Faptele fiind divulgate prin publicitate, poliţia caută acum mijloace de răzbunare. Prin faptul că era şcoală, ei bănuiesc că trebuie să fi făcut parte din societate şi elevi de ai liceului din localitate de şi in vizitele făcute—luîndu-se numele tuturor celor prezenţi—nu s’a găsit nici un elev. Socotesc că vor elimina — prin ajutorul direcţiei liceului—cîţiva elevi, cari sînt în bune relaţii cu unii din membrii societăţeî. O infamie maî mare nu se poate. Nişte tineri să fie eliminaţi din şcoală — într’un chip atât de nelegiuit—mai ales că sunt simplu bănuiţi, cu toate că au registrele ca să se poată convinge. In adevăr, se zice, că prin lunile Iunie şi Iulie ar fi fost chiar nişte predători,levi de ai liceului, dar nu rezultă că trebuie să fi fost şi membri a societăţeî, deoarece statutul înaintat poliţiei locale nu prevede aceasta. Aceşti elevi pe la sfîrşitul lui Iulie, auzind că poliţia îşi arată colţii, s’au retras din cauză căci prevedea fi ce s’ar putea întâmpla. Deşi mai bine de o lună n’au existat elevi, totuşi mijlocul pe care vrea să întrebuinţeze poliţia, trebuie nimicit, deoarece e o nelegîure ca direcţia liceului să-şi judece elevii în timpul vacanţiei, cînd sînt particulari, deci supuşi legilor gey pp.le, iar nu şcolare. Poliţia noastră se vede că credo-'J ar fi ex.8itînd legi la elevi ca şi la aţî dar amar se înşală. Presa e avizată demers şi vom reveni. Coram. LISTĂ DE SUBSCRIERE pentru ridicarea unul bust, In Ttrgovişte, fabulistului Gr. Alexandrescu, încredinţată D-luî colonel Perticani, reg. 2 geniu. Colonel Perticani, lei 20, căpit. D. Iliescu, lei 5 ; locot. Itudeanu, lei 2; căpit. Savovicî-Baranga, leî 5 ; căpit. Mirescu, leî 2 ; Guard Davidescu, leî 2; maior Nisipeanu, lei 2 ; locot. Fălcoianu, lei 2 Total, 40 leî. (Va urma). MAX LICHTENDORF La Pajera Amticault, Bulevardul Eisabeta, Grand Hotef du Boulevard, Bucurest. Cel maî însemnat magasin de rmne de ţara. Arme de viloare Engleze, Belgiene şi Americane. Carabine cu repetiţie : Winchester Colt şi Marlin cu 9 15 focuri. Singurul Representant si Depositar al Fabricei H. Pieper de arme patentate „Diana şi Rationnel“ neîntrecute în soliditate şi precizie, Grrand Prix Paris 1889, Hors Concurs, Chicago 1893, peste 50 Medalii şi Diplome de onoare. Arme Pieper sunt garantate pentru încărcare cu pulbere fără fum sau chiar cu 20 grame pulberă neagră fără nici un pericol. Vindem fiecare armă încercat sub garanţie şi cu preţurile Fabrice!. Vînzare şi în rate lunare. Ciclonul din Paris PARIS, 30 August* — Dintre răniții ciclonului de eri, trei au murit astă noapte. ------------------------------****›.*----------------------------- INFORMATION INTERIOARE Retragerea D-lor Stolojan şi Palladi Guvernul D-luî Sturdza a intrat din nou în criză. Miniştrii se acuză reciproc de rea administraţie, aruncîndu-şî unul altuia răspunderea pentru faptul că aproape zilnic, opoziţia cîştigă teren. Complotul Intre Oculta de la Banca Naţională şi miniştrii Sturdza şi Cantacuzino, a’a stabilit dija o înţelegere pe care . ..ţie numai indiscreţiei unui amic biim al D-lui Cantacuzino, am putut-o afla. Această înţelegere este stabilită în scopul de a consolida situaţia guvernului, care e considerată ca foarte suruncinată de către înşişi cei maî devotaţi amici ai guvernului. Hotărlrea Hotărirea stabilită între Ocultă şi aceşti douî miniştri, priveşte pe miniştrii Stolojan şi Palladi. In special D. Stolojan este învinovăţit de toate scandalurile întâmplate pînă acum în administraţie, pentru motivul că n’a avut mînă tare. Reîntoarcerea D-lui Stolojan, înainte de expirarea concediului, este în strînsă legătură cu cele ce se petrec în guvern, fiindcă schimbările făcute de D. Cantacuzino în administraţie, au fost pentru ministrul titular de la interne un avertisment foarte categoric. înlocuirea Deja sunt desemnate persoanele, cari vor lua locul D lor Palladi și Stolojan. După plecarea împăratului Frantz Iosef D. Cantacuzino va lua internele, iar D. Aurelian va trece la domenii-D. Stolojan, va fi ales preşedinte al Camerei în locul D lui Aurelian. Agitaţia Deja printre colectivişti maî de frunte, cari au simţit„atenţiile D luî Cantaruzino, se manifes^a oare-care agitaţie, în contra acestei remanieri ministeriale inoportune. Puţiniiamici ai miniştrilor cari vor fi sacrificaţi, au început chiar să murmurim. Eri, au mai sosit în Capitală, încă nouă armeni fugiţi din Constantinopole de greaţa măcelurilor turceşti. Poliţia le-a cerut paşapoarte, dar nici unul na avut, deoarece au fugit cu ce aveau pe dinşi lăsînd totul în prada sălbaticilor turci. Alaltă ori, primarul Soveanu a venit din nou în Bucureşti, spre a stărui pentru înlocuirea prefectului Munteanu, ameninţînd că altfel va face opoziţie guvernului. De astă-dată însă i s’a înfundat primarului intrigant, căci i s’a spus lămurit că dacă nu se împacă cu situaţia actuală poate să-şi dea demisia. In urma unei dispoziţiuni ministeriale, la externatele secundare de fete din Capitală, nu se vor primi în clasa I, de cît elevele cari vor reuşi la un examen, ce se va ţine la fiece externat. Concursul pentru admiterea în şcoala normală de institutori a început de ieri şi va continua azi şi mâine. BORBA DIN BUCURESCI Cursul 49 la 28 August 9 Septembrie) 1896 5% r. p. . 1021, 5% Renta »».. . 100% 8% » (98—93) 997. Frustrarea fiscului de către cămătari Intr’unul din numerele trecute, am arătat cum unii cămătari frustrează fiscul, sustrăgîndu-se de la plata patentei. Printre cei mai îndrăzneţi, am menţinut atunci pe Goldwurm, Lippa Frenkel, Golfeld, etc. Moritz Littmann Tată acum o nouă listă compusă din Moritz Littmann din strada Lipiscanî No. 5, cu firma: „depou de muşamale" şi nu are în contor nici o singură muşama, şi se ocupă exclusiv cu cămătăria. El ia o dobîndă de 200 la sută şi speculează în modul cel mai infam pe ofiţeri. Littmann, cu toate că e cămătar, plăteşte însă patenta de mic neguţător frustrînd astfel, pe lîngă nevoiaşii cari îi cad în mînă, şi pe stat, neplătind patenta cuvenită. Cofetarul Baltator Un alt cămătar de aceeaşi speţă este cofetarul Baltator din calea Victoriei, care a escrocat pe minorul Ştefan Bolintineanu din strada Cazărmeî. Acest cofetar cămătar, plătește patenta cl. V de cofetar, cu toate că cea maî mare parte din afacerile sale, sînt afaceri de camătă. Doctorul Oxenberg Un cămătar original este dentistul-chirurg, și medic Oxenberg. Acest medic cămătar, pe lîngă multe alte pungăşii, a luat de la tînărul Draganovici din Botoşani, poliţe în valoare de cinpre-zece mii de lei, dindu-î pe ele numai una mie opt sute. Cumpărător de moşteniri Tot acest doctor (?) a cumpărat pentru patru mii de lei, moştenirea locotenentului B... din Botoşan , in valoare de cincizeci de mii de lei. Acest locotenent este moştenitorul defunctului Hermeziu din Botoşani. Şi cu toate că afacerile lui Oxenberg, se rezumă în afaceri de camătă, plăteşte totuşi patenta de doctor, cl IV. Cămătarul Şain Alt specimen interesant este cămătarul Şain din strada Carol, nu care nu plăteşte de loc patentă. Atragem atenţiunea ministerului de finanţe, asupra acestor escroci. Etalon. La şcoala normală superioară sunt vacante Şase burse — trei pentru secţia literară şi trei pentru cea ştiinţifică. Concursul se va ţine la 10 Octombrie. Prefectul Culoglu a venit din nou în Bucureşti, aducînd o listă de persoanele cari vor compune comisiunea interimară. Eri, D. Culoglu, a spus unor prieteni ai săi, că dacă acea listă nu va fi admisă, îşi va da demisia în mod irevocabil. Eri, s’a înmormîntat cadavrele victimelor exploziei de la pirotechnie. Atît direcţia pirotechniei, cît şi ministerul de rǎzboiu au refuzat de a acorda vr’un ajutor familiilor acestor nenorociţi. Liberalii din Huşi, cari aproape cu toţii au trecut din partea D-lor Ralle şi Cişman, au hotărît să pună candidaţi la alegerile comunal. In capul listei vor fi D-nii Ralle şi Cişman. Prefectul Caligari, nu a rămas decît cu promisiunea de concurs a conservatorilor şi în speranţa că poliţaiul Răducănescu, cel de pe timpul lui Teleman, va convinge pe alegători. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ PRIMEJDIE DE 56 MOARTE XXXVI Libertatea, cu o rublă pe zi V’o mărturisesc că am avut gîndul acesta, inzistă el. — Și de ce nai făcut-o ? — Pentru un motiv de sentimentalizat. Ceva din figura ta — iar nici de cum expresiunea fioroasă de mai adineaori — m’a oprit de a comite acest fapt. Mi s’a părut, în clipa hotarîtoare, că prin actul de care vorbesc, aş ridica viața unuia din cei mai buni prieteni ai mei. Și acum.... — E vorba de-o asemănare ? Ivan Fără Nume, făcu un semn afirmativ din cap, îndreptîndu-șî apoi spre foc privirea sălbatecă. — Coincidența e ciudată, într’adevăr. Asemănarea mea cu un Rus, a scăpat viața acestuia din urmă, punînd pe a mea în primejdia în care mă aflu și astăzi. — Cine-i acel Rus ? întrebă Ivan, intoreîndu-se cu repeziciune către noi. — Taras... prințul Borgensky. — Taras ! strigă celălalt. Mai trâîește oare ? — Acum vre-o două luni, cînd l-am părăsit noi, trăia încă. — Unde era ? — La Londra. Dar îl cunoști ? — Care Rus devotat patriei sale, n’a cunoscut, acum cinci ani, pe Taras ? El urmă să vorbească ast-fel, fără ca eu să dau vr’o luare aminte celor ce spunea. Dar, brusc, el se întrerupse, și, ca şi cînd ar fi vrut să se scuze: — Am fost cinci ani mort și îngropat în fortăreaţa din Petropavlovsk. Acolo, nici o noutate nu pătrunde. In escuada noastră nu era nici un prizonier politic, ci numai asasini şi hoţi, cari n’ar fi putut să-mi vorbească nimic despre dinsul. Și, după o clipă de tăcere, el adăugă, cu vocea tremurînd de emoțiune : — II credeam mort, şi el, poate, tot astfel... sărmanul meu prieten ! Dădu un înconjur focului, pierdut în gîndurî, și 'după aceea se apropie de noi. — L-aţi cunoscut pe... Taras ? — De aproape. — E s'mătos ? Ce face el ? Cum îşi petrece timpul ? Spuneţi-mi tot ce ştiţi despre dînsul. •— Tu poţi răspunde mult mai bine ca mine la aceste întrebări, îmi zise Gordon. Luai cuvîntul şi povi stin toate amănunţimile, e-i viaţa noastră zilnică. Vorbii de asemenea şi despre operele Iu! Taras. — Ha ! ha ! — strigă Ivan cu o bucurie sălbateci, cînd î descrisei grupa de statui. Bietul luptă o, e vecinie la locul de onoare ! Dar poliţia rusă îl lasă ’n pe? ? — Din nenorocire, nu. Şi Gordon povesti diferitele tentative de suprimare, arătând în acelaş timp cum eu reuşisem să scap întot-d’auna pe Taras, grație curajului și devotamentului meu. — Iartă-mă,— zise Ivan înclinîndu-se,— v’aș fi adus, poate, o insultă crezînd că femeia engleză nu-i bună de cît de" plimbări și de lux. Dar ia spunețî-mi, cine e capul acestei vecinice conspirațiuni contra libertăței sale ! —Unul din compatrioţii mei, mi-e ruşine s-o spun ; cel puţin, el vorbeşte limba mea,— făcu Gordon. — Un irlandez ? — întrebă Ivan, scurt. — Da. — Numele sau... iute! — Barry Kavanagh. — Mizerabilul ! murmură Ivan printre dinţi. — II cunoşti ? — Da, şi am multe ştiri asupra lui. Spuneţi-mi încă: E căsătorit ? Aţi văzut pe aceea care se dă de soţia lui ? Ea trebuie să aibă treizeci de ani, astăzi... ochi albaştri... o faţă graţioasă... timidă Cred că nu vă temeţi să-mi daţi ceva veşti cu privire la dînsa? Noi îi afirmarăm că Kavanagh trecea drept un celibatar. — Doamne ! nu cumva a murit ! Dar mai bine moartă, de cît s’o ştiă în viaţă şi, deci, complice la trădările lui. Era sora mea . . . Pentru asta am şi avut încredere într’însul... Dar, cînd a ştiut tot ce am putut să-i spun, el s’a dus şi m’a vîndut poliţiei. Iată cum se explică atâţia ani pe cari l-am petrecut în închisoare. Dar, fie !... Spuneţi mi tot ce-l priveşte, pînă la cel mai mic amănunt. Cine ştie dacă, la rîndul meu, nu vă voia spune şi eu ceva care să vă intereseze ? I am spus tot ce ştiam, tot ce bănuiam cu privire la Kavanagh. Emoţiunea sa era neţărmurita, şi asculta cu o intensă fixitate de atențiune, cu figurammobilă, și fără a rosti vr’un cuvînt, pînă ce noi am isprăvit ceea ce aveam de spus asupra acestui subiect. Atunci, fără să discute vr’un punct al narațiunei noastre, spuse lui Georges : — Trebuie să fie la mijloc vre o pungășie de care n’aî ideie. Kavanagh îți datorește ceva bani ? — O bagatelă... un mic rest dintr’o vechie socoteală, iată totul. Ivan muie vocea și făcu o întrebare, care nu trebuia să ajungă pînă la urechile mele. Gordon dădu negativ din cap, apoi rosti: — Găsești, oare, în toate cîte le-auziși un motiv serios pentru a fi ridicaţi din Englitera ? — Tot planul a fost să se scape de D-şoara. Dar a vă trimite pe amîndoui aici, aceasta e o faptă demnă de un pungaş ordinar, dar nu de un om de seama unui Kavanagh. — Ia tot cazul, odată ce sîntem în Rusia, trebuie să ne consolăm spunîndune nouă înşine, că Taras, cel puţin, va fi lăsat în pace, iar ministrul poliţiei văzînd greşeala comisă... — Fii liniştit, el ştie totul! — zise Ivan ridicîndu-șî capul sus. Kavanagh n’ar fi îndrăznit să-l înşele. Toată conspiraţia a fost urzită cu consimțimîntul lui, iar Kavanagh l-a dat destule asigurări în ce privește pe Taras.... După o scurtă întrerupere, el reluă brusc: — Aveți ceva bani ? — Mulți, la Londra. — Dar aici ? Gordon nu știa în mod sigur cît avea. In momentul plecării, el pusese în poze nar un portofol, conţinînd toți banii ce-î avea disponibili, cu gîndul că-l vor trebui pentru a salva pe Taras, și schimbase o parte din biletele engleze în monadă rusă, la Moscova. El scoase din nou portofoliul din pozunar şi constată că, în afară de hîrtia de o mie ruble, maî avea două de şeapte sute ruble şi cinci hîrtii engleze de cîte cinci livre fiecare. — Nu-i destul, zise Ivan. Dar ascunde bine aceşti bani... apără-î cum ţi-ar apăra propria-ţi viață. (Va urma)