Adevěrul, decembrie 1896 (Anul 9, nr. 2699-2721)
1896-12-01 / nr. 2699
ANUL IX, No. 2699 m ilil 10 BMI ABONAMENTELE mm? DB LA 1 Şl 15 ALE KE-GáRBi LUK gi ee pEtoee tot-á’a-ima iaainto í» BusuregCi' la Gase admmiífltraJiBÍ la Jackje gi StraMMat*. ori* Mandate poştala üa m Bn ţari 30 Lol j ln Strera&fato 50 L« ' Şase lírai 15 * • » 25 B Trs! Itusl 8 s * H 18 o 13 Ob *wáKf ta síre»taätate 89 tail MAWTTSCRtPTBlJB WTJ SW ÎNAPOI.* ZÍ ADMINISTRAŢII A PABt ß. «ANCEI NATIONALS ('TBBSJIBHF'OSS'B Sa. MD Director politie: EDIŢIA A TREIA Sä ie. rases ! Romme de cusü strsm m casă/ W. Ais»*»** síi»* V. BELDJM&NŰ DUMINICA 1 DECEMBRIE 1896 HVKBBÜL 10 lăll ARUNCI URILE iss BUCUREŞTI §î JUDEŢE sa primase ataşa* la ADMINISTRAŢIE Ia STBE^ÂTATE, direst euugsI îs admîaia* trapa gi la toate Oficiile da FublmtaU Annndur. la IV , i , i 0,30 b. linia g , HI a I » » 8,TM Sol B e ’ Uliii S,”~ r, « fSm esumém *»«?sSS S® «?«**s’î ¥ REDACŢIA 3 PÁSAQ. BÄNSKI WATiíJfíALS iTHliHFOW »tap. «SÄ» Zăpăceai» urmează Cabinetul Aurelian Situaţiunea guvernamentală e adorabilă. Cu cît trec zilele şi se pierd în eternitate cu atîta se apropie de eternitate şi guvernul. Acest minister are bune dispoziţiunî cît poftiţi, are dorinţa să rezolve chestiunea mitropolitană, are tendinţa să stea zece ani la putere, dar cu atîta nu se guvernează o ţară. Cabinetul Aurelian nu prezintă destule garanţii, nu zic de viabilitate dar de seriozitate; liberalii îl iau peste picior, amicii D-lor Sturdza şi Stătescu îl sapă din ascuns, chiar amicii lui sînt cu inima sărită de cîte ori o discuţiune mai interesantă se iveşte în Parlament. Dar este ceva şi mai trist pentru acest minister: opozanţii îl menajează. In asemenea condiţiuni, ce bine poate rezulta pentru ţară dintr’o asemenea stare de lucruri! Partidul liberal, atît de puternic anul trecut, a fost adus în sapă de lemn numai în intervalul a 13 luni, frumoasele unanimităţi s’au evaporat, iar şefii, dovediţi incapabili, au fost puşi la pensie. Cu toate acestea, iată la cîte anomalii asistăm. ‘ Cei douî stilpi ai partidului liberal, D-nil Sturdza şi Stătescu, au condus politica ministerului cu atîta stîngăcie, în cît retragerea lor s’a impus. Lucrurile erau acolo, încît următoarea alternativă se impunea : ori partidul liberal cade de la putere, ori D-nul Sturdza şi Stătescu trebuiesc înlăturaţi. Partidul, mai mult din dorinţa de a nu fi aruncat prea de timpuriu în deziluziile opoziţioniste, a preferit să sacrifice pe cei două corifei şi astfeî s’a născut cabinetul Aurelian. Şi nostimada începe. Oamenii cari au condus partidul pînă aproape de dezastru, D-nil Sturdza şi Stătescu, au pretenţia să conducă şi mai departe politica cabinetului, şi, ce este mai fenomenal, actualul minister nu are curagiul să reziste acestei pretenţiuni burleşti. D-nii Sturdza şi Stătescu au căzut de la putere fiindcă au condus partidul în mod detestabil, aceasta e cert . D-nii Sturdza şi Stătescu au căzut fiindcă vederile lor nu mai ereau împărtăşite de ţară şi de rege, aceasta este iarăş cert; deci, cînd a căzut cabinetul Sturdza şi s’a compus cabinetul Aurelian, neapărat că schimbarea de persoane trebuia să însemneze şi o schimbare reală a politicei celei condamnate, aceasta e logic. întreb dar : dacă D-nii Sturdza şi Stătescu au fost nişte proşti cîrmaci cînd aveau situaţii responsabile şi cînd erau în fruntea guvernului, cum vor putea fi nişte buni povăţuitori acuma, cînd au rămas pe din afară, şi cum aceeaşi politică, care a făcut fiasco atunci cînd D-niile lor erau miniştri, se va putea transforma într’o politică salvatoare acuma cînd sînt numai intriganţi? Dacă D. Aurelian crede că D. Sturdza a fost nevoit să se retragă de la guvern numai pentru că regelui nu-i mai placeau ochii fostului sau prim-ministru, atuncea se înşală. D. Sturdza a căzut fiindcă politica D-sale era nenorocită şi fiindcă în chestia Ghenadie vîrîse toată ura într’o impasă. O dată stabilit acest fapt, concluzia logică este că un cabinet Aurelian nupoate avea morav să existe, de cît cu condiţia expusă de a urma o politică cu totul contrarie politicei D lul Sturdza. Prin urmare, D-sa este dator să respingă sfaturile D-lui Sturdza, D-sa este dator — dacă voieşte să fie în înţelegere cu ţara şi dacă voieşte să servească bine partidul liberal — ca să spune verde fostului premier cum că sfaturile unui general care a pierdut un mare număr de bătălii, nu pot fi urmate de către oamenii cu mintea sănătoasă. Dar asupra acestui subiect vom reveni. Const- C. Bacalbașa • ------- MATTIRA POLITICA Situaţia guvernului Cabinetul Aurelian care, după părerea unora, va sta două luni la putere, iar după părerea „Voinţei Naţionale“ va stă zece ani in opoziţie, caută soluţiile cu luminarea. Dar, pe ciad D. Aurelian, ţine luminarea soluţiei, Mitiţă Sturdza şi cu Eugenia Stătescu fac suflare în lumină, pentru ca ministerul să rămîne in întuneric şi să nu poată rezolva chestia Ghenadie. Momentele fiind foarte solemne, singur Nicolae Fie va mai ţine sus stindardul făcliei naţionale, punînd guvernului dilema: ori împăcare patrioticii cu ceva profit pentru pănurici, ori agitaţia va reîncepe nu tevatură la Dacia şi cu măcelărire pe stradele Capitalei. Ei cred că, la urma urmelor, sad guvernul se va retrage, sau va rămîne la putere. Aceasta este vin adevăr nu . La Palisse dar mai mult , la Tache Giani. -_____ . Va?v .. ----------------------------------------------------------- O lege dorită ________ D. Paul Gorgos, deputatul democrat din Vaslui, a propus în seziunea trerută un proiect de lege prin care se acorda ziariştilor, liberul parcurs pe reţeaua căilor ferate. Proiectul încă nu a fost scos din cartoanele Camerei, deoarece fostul ministru de lucrări publice, D. Stoicescu, era departe de a fi un amic al presei. Azi, din potrivă, avem in capul acestui departament pe un devotat prieten al ziaristicei, pe un fost jurnalist chiar, D. Porumbaru. D-sa este ţinut prin trecutul său, să nu ne lase în părăsire. Face parte dintr’un minister care nu se ştie cât va trăi şi e interesul sale să lase ceva la activul său. O lege ca aceea propusă de D. Gorgos, nu poate găsi multă opoziţiune în Parlament; ea poate trece uşor, fără discuţiune, şi actualul ministru de lucrări publice, aducîndu-o în Parlament, va câştiga un drept de recunoştinţă din partea noastră. Şi momentul e bine venit. Presa la o dezvoltare din ce in ce mai mare, ea devine o putere in statul român, serviciul de informaţiuni se dezvoltă in mod simţitor şi interesul tuturor fiind ca ştirile să fie exacte, datoria statului este de a ne înlesni mijloacele de investigaţiune. Haide, D-le Porumbaru, niţică bună voinţă şi puţină aducere aminte din lumea ziaristică în care ai trăit altădată. Sfinx. DIN CARNET Teatrul din Iaşi Mine se inaugurează la Iaşi noul teatru —■ dacă nu se va amina din nou inaugurarea, după cum s’a făcut de mai multe ori — pentru care statul a cheltuit peste un milion de lei. Această clădire, una dintre cele mai frumoase din Iaşi, este menită să dea un nou avînt artelor la noi, şi in special artei dramatice. Fără îndoială că un teatru clădit dupe toate cerinţele artei dramatice contribuie foarte mult la reprezentarea in bune condiţiuni a pieselor, dar oricît de bine ar fi construit teatrul, dacă nu sunt actori şi nu e o direcţie pricepută, banii chleltuiţi pentru clădire sunt bani azvîrliţî in vint. Ar fi deci de dorit ca acel cari au înzestrat Iaşii cu noul local de teatru să dea o deosebită atenţie conducerea şi să o încredinţeze unui om priceput, care a dat dovezi că ştie ce este teatrul.Dacă se va lăsa şi teatrul din Iaşi la dispoziţia unor oameni ca acei care conduc teatrul din Bucureşti, apoi mai bine să nu-l mai deschidă. Noi dorim ca teatrul din Iaşi să progreseze, să devie o scenă model în care să se adăpostească numai lucrările de valoare. In Iaşi e un public cult, care a dat destule dovezi că ştie să deosebească lucrările de valoare, de acelea făcute în scop de cîştig. Să sperăm că acest public îşi va spune cuvintul de la început şi va împinge direcţia noului teatru pe calea cea bună. Un nou teatru trebuie să fie o nouă instituţie culturală, în care talentul şi numai talentul să găsească loc. Ba TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI Demisiune ? ! AfUm că toţî jjgfgi Aia amble poliţii, caTau.Ut bandelor, au maltratat^şi schio^tjKv lumea, nu au fost nici măcar destituiţi, ci unora dintre eili s’au primit demisiurdle. Şi aceasta se chiamă a răzbuni opinia publică ofensată! Noi, şi cu noi d’impreună opiniunea publică, am cerut să se facă vre-o cîteva exemple straşnice, adică să se pedepsească exemplar toţi acei funcţionari nemernici cari s’au transformat îa bandiţi şi în schingiuitori. In loc de aceasta, vedem că marii vinovaţi, cad sunt cu toţii agenţi electorali ai partidului liberal, sint menajaţi, sint mîng'sîaţî, procedeurile întrebuinţate faţă de dînşii sint chiar delicate şi cel mult dacă li se cer demisiunile. Auziţi demisiunî! Auziţi să se ceară demisiunea lui Ionel Antonescu, lui Cantuniari, lui Zaharia ! Auziţi procedeurî delicate faţă de nişte bandiţi cruzi şi neruşinaţi ! încă odată, noi cerem guvernului să fie drept şi energic, dacă nu voieşte să piardă stima ţarei. Stop. înarmarea Greciei Călătoria regalul.— Coadifiuaile Europei.— Politica Greciei. Călătoria regelui Regele Greciei a anunţat Camerei prin Mesagiu, că va reorganiza armata elenă şi va crea un lagăr militar permanent. Această ştire neaşteptată a provocat mirarea şi curiozitatea nu numai a grecilor, dar a întregei Europe, căci nimeni nu poate să-şî explice cauza acestei înarmări grăbite şi sursele de unde guvernul elen va lua banii necesari pentru executarea unui astfel de plan. Toată presa este însă unanimă a recunoaşte că această înarmare neaşteptată a Greciei, este una din consecinţele călătoriei de astătoamnă a regelui Gheorghe la Viena, Paris, Copenhaga, etc. Condiţiunile Europei Cu ocazia acestor vizite, regele Gheorghe a tratat despre intrarea Greciei fie în dublu, fie în tripla alianţă. Cum, însă, nici una din marile puteri nu puteau accepta ofertele regelui elen, pînă ce Grecia nu va dispune de o forţă armată, care la un viitor război ar putea ajuta pe aliaţii săi, condiţiunea impusă regelui Gheorghe va fi clar în curînd realizată prin creierea unui lagăr militar permanent şi se naşte acum întrebarea : care a fost statul care a impus Greciei această grea condiţiune şi cum vor servi forţele elene ? Politica Greciei Ultimele evenimente din Europa indică întru cîtva calea politică pe care o va urma Grecia, şi dacă am judeca după limbagiul presei oficioase elene, austro-ungare şi române, cînd cu reluarea relaţiunilor diplomatice dintre Grecia şi Romînia, am putea crede că apropierea Greciei de Romînia este primul pas pe care cea d’întîi îl face spre tripla alianţă. Pe lîngă aceasta şi amiciţia din ce în ce mai strînsă între Serbia şi Gracia pentru ea împreună cu România să formeze un fel de ligă anti-slavă în Peninsula Balcanică, ne indică iarăş direcţiunea politicei externe a Gre ciei, care, văzînd influenţa din ce în ce mai mare a Rusiei în Orient şi temîndu-se ca interesele elene din Macedonia să nu fisd sacrificate bulgarilor de către Rusia, voieşte a contra-balansa această influenţă printr’o alianţă cu celelalte state adversare politice ruseşti. Val, ~~ACTIUALTUATl D. Nicu Crane, în calitate, de primar al Iaşilor, va prezida mîine inaugurarea Teatrului Naţional din Iaşi. D. Gane a debutat în viaţa publică, ca membru in societatea literară Junimea şi prin publicarea cîtorva nuvele şi poezii în Convorbiri Literare. A intrat apoi in politică, şi anume ca membru in partidul liberal national, ocupînd în nenumărate rindurî locul de primar al Iaşilor. In această calitate, D-sa a făcut multe îmbunătăţiri oraşului,—luat care l-a făcut popular în a doua epitala a ţarei. Par. REFECURI Ceva nostim Un mare congres medical se va ţine în curînd la Moscova. La acest congres au fost invitate toate Statele mari şi mici, inclusiv Statul Român. Faţă cu această onoare, toate corpurile noastre speciale s'au întrunit, au deliberat şi au ales delegaţi, ba mi se pare că guvernul s’a întrunit■, a deliberat şi a delegatî în locul acelor corpuri savante şi speciale, şi astfel medicina umană va fi reprezintată prin D-niî D-rl Felix, Kalendern, Buiciu, Babeş, Negel şi încă doul al cărora nume ne scapă, medicina veterinară va fi reprezintată prin D-rul Locusteanu, ier farmacia prin.... prin farmacistul Roşu. Era inevitabil! Dar vine întrebarea ce fel de reprezintaţie va fi aceasta, căci este lucru ştiut că acest Domn farmacist nu ştie nici ruseşte, nici franţuzeşte, nici nemţeşte, ba, ce este şi mai grav, unii pretind că nu ştie, nici farmacia. întrebăm pe D. ministru de interne dacă nu e mai folositor pentru ţara românească să nu maî fie făcută de rls şi în această împrejurare. Ciocănaș FIZIONOMIA CAMEREI Deputaţii sînt nervoşi. Un fel de neastîmpăr, de dute vino, domneşte în toată Camera. Convorbiri scurte şi nervoase. Deputaţii trec de la unul la altul, schimbă două trei cuvinte însoţite de mîini ridicate la cer sau de bătăi de picior. Se a aud numai monosilabe cari zboară din toate părţile, se întretaie şi formează un fel de mixtum-nomnozitum de cuvinte fără înţeles der cu înţeles. — Situaţia ? — Sturdza-Stătescu ? — Aceeaş! — Fleva. — Conservatorii. — Demisia! — Şefii. — Dă-i dracului. — Pînă cînd ? — Consiliu. — Sturdza. — Cobe! — Consultă. — Majoritatea. Numai Menelas nu-i agitat, dar e posomorit. Cu zgomotele ce circulați în oraș el venea la Cameră convins că va găsi tribuna damelor complect ocupată. Dar, vai! nici una.* D. Giani deschide ședința. Sa citește repede apelul nominal. Secretarul, nervos și el, n’a cetit decît din zece unul. Deputaţii nici nu vor să se aşeze în bănci. Toţi se îndreptează spre uşa cabinetului consiliului de miniştri. Acolo se croiesc destinele marelui partid. Un flevist este lîngă uşă şi ascultă cu urachia lipită de gaura broaştei convorbirea D luî Fieva cu D nil P. S. Aurelian şi V. Lascar. Un liberal, văzîndu-î, se apropie de el şi îî cîntă : Toatî noaptea bat li poart! Şi tu dormi, dormireaî moartS. Toţi izbucnesc în hohote de rîs. — Rîdiţi, replică flevistul, şi purceaua-! moartă în coşar. — Zău! ? exclamă cu îngrijire vreo 40 de deputaţi. — Păi! răspunde flevistul, vin conservatorii. — Dar de ce ? — Fiindcă aşa vrea D. Sturdza. Un om voinic, spătos şi roşu porneşte cu nişte paşi de uriaş în sala de ştinţe şi abia se poate opri cînd ajunge tocmai în banca din fund. Ajuns aci, deodată se întoarce şi strigă cu putere : — Domnule preşedinte !!! Cer cuvîntul!!! Cînd a strigat aceste cuvinte, D. Politimos —căci D sa era — Camera s’a pomenit deodată cu flecuşteţul Djuvara sburînd în oier. Iar Mihăiţă Porumbaru, care era în mijlocul incintei, se acăţă repede de prinţul Sturdza Viţel, care îl înfundă în buzunar, ca să nu-i asvîrle în aler respirația luî Politimos, cum l a azvîrlit pe Djuvara. Este un moment de teroare în Cameră. * După cinci minute, D. Giani se propti bine în mustăţi și spuse : — Aveţi cuvîntul, D-le Politimos. Acesta începu : — Pentru că,... fiindcă... Și Camera în cor urmă : Daniile inima, mea Atunci D. Politimos ridică vocea : — Pentru că văd că deşi guvernul actual are.... — Maî tare! mai tare! strigă ocultiştii înţepenindu-se bine în bănci. — .... ele maî bune intenţii, ca să găsească o soluţie în chestia Ghenadie !!! Şi băniile, şi geamurile dîrdiiesc, favoriţii luîKonu Ghiţă sboară în aîer, tribunele scîrţîîesc... — Mal tare !!! mai tare !!! strigă ocultiştii cari sr vroi să vadă Camera sărind în aler maî bine, de cît să mai continue Politimos. Acesta urmează tare, mai tare : — Dar se teme că nu poate conta pe majoritate, deoarece se opune I. Sturdza, care a comis actul ilegal.... — Maî tare! mai tare! strigă Oculti. Și geamurile crapă, coloanele se prăbușesc, băncile porcesc din loc... sub puterea voce! lui Politimos, care continuă : — Majoritatea nu e solidară cu D. Sturdza, căci 11'a fost consultată! Acum s'o consultaţi chiar astă-seară !!! —Maî tare! strigă continuă ocultiştii, şi vocea D -lui Politimos, trecînd prin geamuri, sfărîmînd uşile, pătrunzînd prin tavan, iese afară şi pune în mişcare copotul cel mare de pe dealul Mitropoliei. — Astă-seară! astă seară ! strigă 20 voî. — Danga ! bakrga ! răsună clopotul. * Dar toată furtuna aceasta n’a putut să clintească de la locul său pe Konu Ghiţă. D-sa făgăduieşte că guvernul va da o soluţie în chestia Ghenadie. — Dar de ce Konu Ghiţă, care e ministru de culte, nu ia parte la tratativele cu Fleva ? întreabă un deputat. — Pentru că în camera de chibzuire nu sunt admiși avocații, răspunde altul.