Adevěrul, decembrie 1896 (Anul 9, nr. 2699-2721)

1896-12-01 / nr. 2699

ANUL IX, No. 2699 m ilil 10 BMI ABONAMENTELE mm? DB LA 1 Şl 15 ALE KE-GáRBi LUK gi ee pEtoee tot-á’a-ima iaainto í» BusuregCi' la Gase admmiífltraJiBÍ la Jackje gi StraMMat*. ori* Mandate poştala üa m Bn ţari 30 Lol j ln Strera&fato 50 L« ' Şase lírai 15 * • » 25 B Trs! Itusl 8 s * H 18 o 13 Ob *wáKf ta síre»taätate 89 tail MAWTTSCRtPTBlJB WTJ SW ÎNAPOI.* ZÍ ADMINISTRAŢII A PABt ß. «ANCEI NATIONALS ('TBBSJIBHF'OSS'B Sa. MD Director politie: EDIŢIA A TREIA Sä ie. rases ! Romme de cusü strsm m casă/ W. Ais»*»** síi»* V. BELDJM&NŰ DUMINICA 1 DECEMBRIE 1896 HVKBBÜL 10 lăll ARUNCI URILE iss BUCUREŞTI §î JUDEŢE sa primase ataşa* la ADMINISTRAŢIE Ia STBE^ÂTATE, direst euugsI îs admîaia* trapa gi la toate Oficiile da FublmtaU Annndur. la IV , i , i 0,30 b. linia g , HI a I » » 8,TM Sol B e ’ Uliii S,”~ r, « fSm esumém *»«?sSS S® «?«**s’î ¥ REDACŢIA 3 PÁSAQ. BÄNSKI WATiíJfíALS iTHliHFOW »tap. «SÄ» Zăpăceai» urmează Cabinetul Aurelian Situaţiunea guvernamentală e ado­rabilă. Cu cît trec zilele şi se pierd în eternitate cu atîta se apropie de eternitate­ şi guvernul. Acest minis­ter are bune dispoziţiunî cît poftiţi, are dorinţa să rezolve chestiunea mitropolitană, are tendinţa să stea zece ani la putere, dar cu atîta nu se guvernează o ţară. Cabinetul Aurelian nu prezintă destule garanţii, nu zic de viabilitate dar de seriozitate; liberalii îl iau peste picior, amicii D-lor Sturdza şi Stătescu îl sapă din ascuns, chiar amicii lui sînt cu inima sărită de cîte ori o discuţiune mai interesantă se iveşte în Parlament. Dar este ceva şi mai trist pentru acest minister: opozanţii îl menajează. In asemenea condiţiuni, ce bine poate rezulta pentru ţară dintr’o a­­­semenea stare de lucruri! Partidul liberal, atît de puternic anul trecut, a fost adus în sapă de lemn numai în intervalul a 13 luni, frumoasele unanimităţi s’au evaporat, iar şefii, dovediţi incapabili, au fost puşi la pensie. Cu toate acestea, iată la cîte anomalii asistăm. ‘ Cei douî stilpi ai partidului libe­ral, D-nil Sturdza şi Stătescu, au condus politica ministerului cu atîta stîngăcie, în cît retragerea lor s’a impus. Lucrurile erau acolo, în­cît ur­mătoarea alternativă se impunea : ori partidul liberal cade de la pu­tere, ori D-nul Sturdza şi Stătescu­­ trebuiesc înlăturaţi. Partidul, mai mult din dorinţa de a nu fi arun­cat prea de timpuriu în deziluziile opoziţioniste, a preferit să sacrifice pe cei două corifei şi ast­feî s’a năs­cut cabinetul Aurelian. Şi nostimada începe. Oamenii cari au condus partidul pînă aproape de dezastru, D-nil Sturdza şi Stătescu, au pretenţia să conducă şi mai departe politica ca­binetului, şi, ce este mai fenomenal, actualul minister nu are curagiul să reziste acestei pretenţiuni bur­leşti. D-nii Sturdza şi Stătescu au că­zut de la putere fiind­că au con­dus partidul în mod detestabil, a­­ceasta e cert . D-nii Sturdza şi Stă­tescu au căzut fiind­că vederile lor nu mai ereau împărtăşite de ţară şi de rege, aceasta este iarăş cert; deci, cînd a căzut cabinetul Sturdza şi s’a compus cabinetul Aurelian, neapărat că schimbarea de persoa­ne trebuia să însemneze şi o schim­bare reală a politicei celei condam­nate, aceasta e logic. întreb dar : dacă D-nii Sturdza şi Stătescu au fost nişte proşti cîrmaci cînd aveau situaţii responsabile şi cînd erau în fruntea guvernului, cum vor putea fi nişte buni povăţuitori acu­ma, cînd au rămas pe din afară, şi cum aceeaşi politică, care a făcut fiasco atunci cînd D-niile lor erau miniştri, se va putea transforma într’o poli­tică salvat­oare acuma cînd sînt nu­mai intriganţi? Dacă D. Aurelian crede că D. Sturdza a fost nevoit să se retragă de la guvern numai pentru că re­gelui nu-i mai placeau ochii fostului sau prim-ministru, atuncea se înşală. D. Sturdza a căzut fiind­că politica D-sale era nenorocită şi fiind­că în chestia Ghenadie vîrîse toată u­ra într’o impasă. O dată stabilit acest fapt, conclu­zia logică este că un cabinet Aure­lian nu­­poate avea morav să existe, de cît cu condiţia expusă de a urma o politică cu totul contrarie politicei D lul Sturdza. Prin urmare, D-sa este dator să respingă sfaturile D-lui Sturdza, D-sa este dator — dacă voieşte să fie în înţelegere cu ţara şi dacă voieşte să servească bine partidul liberal — ca să spune verde fostului premier cum că sfaturile unui general care a pier­dut un mare număr de bătălii, nu pot fi urmate de către oamenii cu mintea sănătoasă. Dar asupra acestui subiect vom reveni. Const- C. Bacalbașa • -------­ MATTIRA POLITICA Situaţia guvernului Cabinetul Aurelian care, după părerea unora, va sta două luni la putere, iar după părerea „Vo­inţei Naţionale“ va stă zece ani in opoziţie, caută soluţiile cu luminarea. Dar, pe ciad D. Aurelian­, ţine luminarea soluţiei, Mitiţă Sturdza şi cu Eugenia Stătescu fac suflare în lumină, pentru ca ministerul să rămîne in în­tuneric şi să nu poată rezolva chestia Ghenadie. Momentele fiind foarte solemne, singur Nico­­lae Fie va mai ţine sus stindardul făcliei naţio­nale, punînd guvernului dilema: ori împăcare pa­trioticii cu ceva profit pentru pănurici, ori agi­taţia va reîncepe nu tevatură la Dacia şi cu mă­celărire pe stradele Capitalei. E­i cred că, la urma urmelor, sad guvernul se va retrage, sau­ va răm­îne la putere. Aceasta este vin adevăr nu . La Palisse dar mai mult , la Tache Giani. -_____ . Va?v .. -----------------------------------------------------------­ O lege dorită ________ D. Paul Gorgos, deputatul democrat din Vaslui, a propus în seziunea trerută un proiect de lege prin care se acorda zia­riştilor, liberul parcurs pe reţeaua căilor ferate. Proiectul încă nu a fost scos din cartoanele Camerei, deoare­ce fostul minis­tru de lucrări publice, D. Stoicescu, era departe de a fi un amic al presei. Azi, din potrivă, avem in capul acestui departament pe un devotat prieten al zia­risticei, pe un fost jurnalist chiar, D. Porumbaru. D-sa este ţinut prin trecutul său, să nu ne lase în părăsire. Face parte dintr’un minister care nu se ştie cât va trăi şi e interesul­­ sale să lase ceva la activul său­. O lege ca aceea propusă de D. Gorgos, nu poate găsi multă opoziţiune în Parlament; ea poate trece uşor, fără discuţiune, şi actualul ministru de lucrări publice, aducîndu-o în Parlament, va câştiga un drept de recunoştinţă din partea noastră. Şi momentul e bine venit. Presa la o dezvoltare din ce in ce mai mare, ea de­vine o putere in statul român, serviciul de informaţiuni se dezvoltă in mod sim­ţitor şi interesul tuturor fiind ca ştirile să fie exacte, datoria statului este de a ne înlesni mijloacele de investigaţiune. Haide, D-le Porumbaru, niţică bună vo­inţă şi puţină aducere aminte din lumea ziaristică în care ai trăit altă­dată. Sfinx. DIN CARNET Teatrul din Iaşi Mi­ne se inaugurează la Iaşi noul teatru —■ dacă nu se va amina din nou inaugurarea, după cum s’a făcut de mai multe ori — pentru care statul a cheltuit peste un milion de lei. Această clădire, una dintre cele mai frumoase din Iaşi, este menită să dea un nou avînt arte­lor la noi, şi in special artei dramatice. Fără îndoială că un teatru clădit dupe toate cerinţele artei dramatice contribuie foarte mult la reprezentarea in bune condiţiuni a pieselor, dar ori­cît de bine ar fi construit teatrul, dacă nu sunt actori şi nu e o direcţie pricepută, banii chleltuiţi pentru clădire sunt bani azvîrliţî in vint. Ar fi deci de dorit ca acel cari au înzestrat Iaşii cu noul local de teatru să dea o deosebită atenţie conducerea şi să o încredinţeze unui om priceput, care a dat dovezi că ştie ce este tea­trul.Dacă se va lăsa şi teatrul din Iaşi la dispozi­ţia unor oameni ca acei care conduc teatrul din Bucureşti, apoi mai bine să nu-l mai deschidă. Noi dorim ca teatrul din Iaşi să progreseze, să dev­ie o scenă model în care să se adăpostească numai lucrările de valoare. In Iaşi e un public cult, care a dat destule dovezi că ştie să deosebească lucrările de valoare, de acelea făcute în scop de cîştig. Să sperăm că acest public îşi va spune cuvin­­tul de la început şi va împinge direcţia noului teatru pe calea cea bună. Un nou­ teatru trebuie să fie o nouă instituţie culturală, în care talentul şi numai talentul să găsească loc. Ba TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI Demisiune ? ! AfUm că toţî­ jjgfgi Aia amb­le po­liţii, caTau­­.Ut bandelor, au maltratat^şi schio^tjKv lumea, nu au fost nici măcar destituiţi, ci unora dintre ei­­li s’au primit demisiurdle. Şi aceasta se chiamă a răzbuni opinia publică ofensată! Noi, şi cu noi d’impreună opiniunea pu­blică, am cerut să se facă vre-o cîte­va exem­ple straşnice, adică să se pedepsească exemplar toţi acei funcţionari nemernici cari s’au transformat îa bandiţi şi î­n schingiui­tori. In loc de aceasta, vedem că marii vinovaţi, cad sunt cu toţii agenţi electo­rali ai partidului liberal, s­int menajaţi, sint mîng'sîaţî, procedeurile întrebuinţate faţă de dînşii sint chiar delicate şi cel mult dacă li se cer demisiunile. Auziţi demisiunî! Auziţi să se ceară demisiunea lui Ionel Antonescu, lui Can­­tuniari, lui Zaharia ! Auziţi procedeurî de­licate faţă de nişte bandiţi cruzi şi neru­şinaţi ! încă odată, noi cerem guvernului să fie drept şi energic, dacă nu voieşte să piardă stima ţarei. Stop. înarmarea Greciei Călătoria regalul.— Coadifiuaile Eu­ropei.— Politica Greciei. Călătoria regelui Regele Greciei a anunţat Camerei prin Me­­sagiu, că va reorganiza armata elenă şi va cre­a un lagăr militar permanent. Această ştire neaşteptată a provocat mira­rea şi curiozitatea nu numai a grecilor, dar a întregei Europe, căci nimeni nu poate să-şî explice cauza acestei înarmări grăbite şi sursele de unde guvernul elen va lua banii necesari pentru executarea unui ast­fel de plan. Toată presa este însă unanimă a recunoaşte că această înarmare neaşteptată a Greciei, este una din consecinţele călătoriei de astă­­toamnă a regelui Gheorghe la Viena, Paris, Copenhaga, etc. Condiţiunile Europei Cu ocazia acestor vizite, regele Gheorghe a tratat despre intrarea Greciei fie în dublu, fie în tripla alianţă. Cum, însă, nici una din marile puteri nu puteau accepta ofertele re­gelui elen, pînă ce Grecia nu va dispune de o forţă armată, care la un viitor război­ ar putea ajuta pe aliaţii săi, condiţiunea impusă regelui Gheorghe va fi clar în curînd realizată prin creierea unui lagăr militar permanent şi se naşte acum întrebarea : care a fost statul care a impus Greciei această grea condiţiune şi cum vor servi forţele elene ? Politica Greciei Ultimele evenimente din Europa indică în­tru cît­va calea politică pe care o va urma Grecia, şi dacă am judeca după limbagiul pre­sei oficioase elene, austro-ungare şi române, cînd cu reluarea relaţiunilor diplomatice dintre Gre­cia şi Romînia, am putea crede că apropierea Greciei de Romînia este primul pas pe care cea d’întîi îl face spre tripla alianţă. Pe lîngă aceasta şi amiciţia din ce în ce mai strînsă între Serbia şi Gracia pentru ea împreună cu România să formeze un fel de ligă anti-slavă în Peninsula Balcanică, ne in­dică iarăş direcţiunea politicei externe a Gre­ ciei, care, văzînd influenţa din ce în ce mai mare a Rusiei în Orient şi temîndu-se ca in­teresele elene din Macedonia să nu fisd sacrifi­cate bulgarilor de către Rusia, voieşte a con­­tra-balansa această influenţă printr’o alianţă cu celelalte state adversare politice­ ruseşti. Val, ~~ACTIUA­LTUATl D. Nicu Crane, în calitate, de primar al Iaşi­lor, va prezida mîine inaugurarea Teatrului Na­ţional din Iaşi. D. Gane a debutat în viaţa publică, ca mem­bru in societatea literară Junimea şi prin publi­carea cîtor­va nuvele şi poezii în Convorbiri Li­terare. A intrat apoi in politică, şi anume ca membru in partidul liberal national, ocupînd în nenumărate rindurî locul de primar al Iaşilor. In această calitate, D-sa a făcut multe îmbunătăţiri oraşului,—lua­t care l-a făcut popular în a doua epitala a ţarei. Par. REFECURI Ceva nostim Un mare congres medical se va ţine în curînd la Moscova. La acest congres au fost invitate toate Statele mari şi mici, inclusiv Statul Român. Faţă cu această onoare, toate corpurile noastre speciale s'au întrunit, au deliberat şi au ales delegaţi, ba mi se pare că guvernul s’a întrunit■, a deliberat şi a delegatî în lo­cul acelor corpuri savante şi speciale, şi astfel medicina umană va fi reprezintată prin D-niî D-rl Felix, Kalendern, Buiciu, Babeş, Negel şi încă doul al cărora nume ne scapă, medicina veterinară va fi repre­­zintată prin D-rul Locusteanu, ier farmacia prin.... prin farmacistul Roşu. Era inevitabil! Dar vine întrebarea ce fel de reprezinta­­ţie va fi aceasta, căci este lucru ştiut că acest Domn farmacist nu ştie nici ruseşte, nici franţuzeşte, nici nemţeşte, ba, ce este şi mai grav, unii pretind că nu ştie, nici far­macia. întrebăm pe D. ministru de interne dacă nu e mai folositor pentru ţara românească să nu maî fie făcută de rls şi în această împrejurare. Ciocănaș FIZIONOMIA CAMEREI Deputaţii sînt nervoşi. Un fel de neastîm­­păr, de dute vino, domneşte în toată Ca­mera. Convorbiri scurte şi nervoase. Deputaţii trec de la unul la altul, schimbă două trei cuvinte însoţite de mîini ridicate la cer sau de bătăi de picior. Se a a­ud numai monosilabe cari zboară din toate părţile, se întretaie şi formează un fel de mixtum-nomnozitum de cuvinte fără înţeles der cu înţeles. — Situaţia ? — Sturdza-Stătescu ? — Aceeaş! — Fleva. — Conservatorii. — Demisia! — Şefii. — Dă-i dracului. — Pînă cînd ? — Consiliu. — Sturdza. — Cobe! — Consultă. — Majoritatea. Numai Menelas nu-i agitat, dar e posomo­rit. Cu zgomotele ce circulați în oraș el ve­nea la Cameră convins că va găsi tribuna damelor complect ocupată. Dar, vai! nici una.* D. Giani deschide ședința. Sa citește re­pede apelul nominal. Secretarul, nervos și el, n’a cetit de­cît din zece unul. Deputaţii nici nu vor să se aşeze în bănci. Toţi se îndrep­­tează spre uşa cabinetului consiliului de mi­niştri. Acolo se croiesc destinele marelui partid. Un flevist este lîngă uşă şi ascultă cu ura­­chia lipită de gaura broaştei convorbirea D luî Fieva cu D nil P. S. Aurelian şi V. Lascar. Un liberal, văzîndu-î, se apropie de el şi îî cîntă : Toatî noaptea bat li poart! Şi tu dorm­i, dormire­aî moar­tS. Toţi izbucnesc în hohote de rîs. — Rîdiţi, replică flevistul, şi purceaua­-! moartă în coşar. — Zău! ? exclamă cu îngrijire vre­o 40 de deputaţi. — Păi! răspunde flevistul, vin conservatorii. — Dar de ce ? — Fiind­că aşa vrea D. Sturdza. Un om voinic, spătos şi roşu porneşte cu nişte paşi de uriaş în sala de ş­tinţe şi abia se poate opri cînd ajunge tocmai în banca din fund. Ajuns aci, de­odată se întoarce şi strigă cu putere : — Domnule preşedinte !!! Cer cuvîntul!!! Cînd a strigat aceste cuvinte, D. Politimos —căci D sa era — Camera s’a pomenit de­o­­dată cu flecuşteţul Djuvara sburînd în oier. Iar Mihăiţă Porumbaru, care era în mijlocul incin­tei, se acăţă repede de prinţul Sturdza Viţel, care îl înfundă în buzunar, ca să nu-i asvîrle în aler respirația luî Politimos, cum l a azvîr­­lit pe Djuvara. Este un moment de teroare în Cameră. * După cinci minute, D. Giani se propti bine în mustăţi și spuse : — Aveţi cuvîntul, D-le Politimos. Acesta începu : — Pentru­ că,... fiind­că... Și Camera în cor urmă : Daniile inima, mea Atunci D. Politimos ridică vocea : — Pentru că văd că de­şi guvernul actual are.... — Maî tare! mai tare! strigă ocultiştii în­­ţepenindu-se bine în bănci. — .... e­le maî bune intenţii, ca să găsească o soluţie în chestia Ghenadie !!! Şi băniile, şi geamurile dîrdiiesc, favoriţii luîKonu Gh­iţă sboară în aî­er, tribunele scîr­­ţîîesc... — Mal tare !!! mai tare !!! strigă ocultiştii cari sr vroi să vadă Camera sărind în aler maî bine, de cît să mai continue Politimos. Acesta urmează tare, mai tare : — Dar se teme că nu poate conta pe ma­joritate, de­oare­ce se opune I­. Sturdza, care a comis actul ilegal.... — Maî tare! mai tare! strigă Ocult­i. Și geamurile crapă, c­oloanele se prăbușesc, băncile porcesc din loc... sub puterea voce! lui Politimos, care continuă : — Majoritatea nu e solidară cu D. Sturdza, căci 11'a fost consultată! Acum s'o consultaţi chiar astă-seară !!! —Maî tare! strigă continuă ocultiştii, şi vo­cea D -lui Politimos, trecînd prin geamuri, sfă­­rîmînd uşile, pătrunzînd prin tavan, iese afară şi pune în mişcare c­opotul cel mare de pe dealul Mitropoliei. — Astă-seară! astă seară ! strigă 20 vo­­î. — Danga ! bakrga ! răsună clopotul. * Dar toată furtuna aceasta n’a putut să clin­tească de la locul său pe Konu Ghiţă. D-sa făgăduieşte că guvernul va da o soluţie în chestia Ghenadie. — Dar de ce Konu Ghiţă, care e ministru de culte, nu ia parte la tratativele cu Fleva ? întreabă un deputat. — Pentru că în camera de chibzuire nu sunt admiși avocații, răspunde altul.

Next